ZdG.md

Decizii controversate în dosare de rezonanță: Cine sunt judecătoarele care au anulat excluderea „Șansă”, afiliată lui Șor, din alegeri

NewsMaker a adunat cele mai importante informații despre cele trei judecătoare de la Curtea de Apel Chișinău care au anulat decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) prin care Partidul „Șansă” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – a fost scos din alegerile locale. În iulie 2023, judecătoarele au fost implicate și în anularea actului Autorității Naționale de Integritate (ANI) prin care s-a constat o diferență de 8 milioane de lei între veniturile obținute și cheltuielile raportate de deputatul socialist Corneliu Furculița, în perioada 2017-2018.

Ecaterina Palanciuc

Ecaterina Palanciuc și-a început cariera în anul 2005, atunci când a fost numită în calitate de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Șase ani mai târziu, în 2011, Palanciuc a fost numită în funcția de vicepreședintă a aceleiași instanțe pentru un termen de patru ani. În 2015, pentru scurt timp, a deținut funcția de președintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Iar pe 31 iulie 2017, prin decretul președintelui Republicii Moldova de la acea vreme, Igor Dodon, Palanciuc a fost numită judecător la Curtea de Apel Chișinău.

De-a lungul carierei, Ecaterina Palanciuc a pronunțat mai multe hotărâri judecătorești controversate. Numele magistratei apare în lista persoanelor care se fac vinovate de condamnarea țării noastre la CtEDO, în 2008, în cazul Oferta Plus SRL vs. Moldova. În urma condamnării, Moldova a fost obligată să achite companiei Oferta Plus 2,5 milioane de euro.

De asemenea, Palanciuc este implicată și în cazul invalidării rezultatelor alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului din 2018. Atunci, în urma turului doi de scrutin, candidatul Platformei DA, Andrei Năstase, câștigase alegerile contra pretendentului PSRM, Ion Ceban.

Astfel, Ecatreina Palanciuc este una din cei trei judecători ai Curții de Apel Chișinău care, în 2018, menținut în vigoare invalidarea rezultatelor alegerilor locale pentru funcția de primar al Chișinăului. Iar 1 an și 4 luni mai târziu și cu 12 zile înainte de noul scrutin electoral din Chișinău, judecătorii Ecaterina Palanciuc, Vladislav Clima și Luminița Cupcic, de la Curtea de Apel Chișinău, au validat mandatul obținut în 2018 de Năstase.

Veronica Negru

Veronica Negru și-a început activitate în calitate de judecător în 2002, la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. În februarie 2015, prin decret prezidențial a fost numită judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Magistrata a făcut parte din completul de judecată căruia i-a fost repartizat spre examinare dosarul cu privire la numărul secțiilor de vot în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 2021. Ulterior, Negru a fost recuzată de către participanții la proces.

Ina Dutca

Ina Dutca și-a început activitatea profesională în calitate de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în anul 2006. Pe 11 decembrie 2019, prin decret prezidențial, Dutca a fost numită judecător la Curtea de Apel Chișinău.

În iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat actul ANI prin care s-a constatat o diferență substanțială, în mărime de peste 8 milioane de lei, între veniturile obținute și cheltuielile raportate de deputatul socialist Corneliu Furculița, în perioada 2017-2018. Completul de judecată care a pronunțat decizia respectivă este format din Ecaterina Palanciuc, Veronica Negru și Ina Dutca.

De asemenea, în octombrie 2023, cele trei judecătoare au respins sesizarea fugarului Ilan Șor împotriva Agenției Servicii Publice (ASP) care i-a anulat în 2021 actele de identitate moldovenești. ASP a anulat actele după ce s-a constatat că acestea au fost perfectate cu încălcare legislaţiei şi în lipsa lui Ilan Şor.

***

Amintim că, pe 12 decembrie, judecătoarele Curții de Apel Ecaterina Palanciuc, Veronica Negru și Ina Dutca au anulat decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) privind excluderea candidaților Partidului „Șansă” – afiliat fugarului Ilan Șor – din alegerile locale generale din noiembrie (Detalii – AICI).  Liderul „Șansă”, Alexei Lungu, a calificat atunci decizia instanței ca fiind o „victorie”. De cealaltă parte, Daniel Vodă a declarat că Guvernul va ataca la CSJ hotărârea judecătorească, pentru a apăra dreptul instituțiilor statului de a proteja securitatea națională de „grupurile criminal-organizate” (Detalii – AICI).

Iar în debutul ședinței Guvernului din 13 decembrie, premierul Dorin Recean a numit public numele celor trei magistrate și a îndemnat cetățenii „să le rețină”. Oficialul a declarat că hotărârea judecătoarelor creează o situație în care statul nu poate interveni pentru a stopa activitatea „grupărilor criminale” (Detalii – AICI). Mai târziu, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova și Consiliul Superior al Magistraturii au publicat declarații în care au criticat afirmațiile premierului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Statistică în ajun de 8 martie: câte femei deputate sunt în Parlament și în ce fracțiuni

În Parlament sunt 40 de femei deputate. Același număr a fost înregistrat și în legislatura precedentă, fiind un nivel-record al reprezentării femeilor în Legislativ. Datele au fost comunicate de reprezentanții Parlamentului în ajun de 8 martie, în contextul Zilei internaționale a femeii. Legislativul a raportat, de asemenea, câte femei se regăsesc în fiecare fracțiune și în funcțiile de conducere din cadrul Parlamentului.

Reprezentanții Legislativului au declarat că reprezentarea femeilor în Parlament rămâne la nivel-record, cu 40 de deputate. Cele mai multe femei deputate se regăsesc în fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate” – 24 de femei din totalul de 55 de deputați. Urmează fracțiunea parlamentară „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, cu 6 femei din 17 deputați, fracțiunea parlamentară „Alternativa”, cu 4 femei din 8 membri ai fracțiunii, și fracțiunea parlamentară „Partidul Comuniștilor din Republica Moldova”, cu 3 femei din totalul de 8 deputați. Fracțiunea parlamentară „Democrația Acasă” are două femei deputate, iar fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru” – o femeie deputată.

Femeile sunt prezente și în funcțiile de conducere din cadrul Parlamentului. Una dintre cele două funcții de vicepreședinte al Parlamentului este ocupată de Doina Gherman. Totodată, două dintre cele șase fracțiuni parlamentare sunt conduse de femei, iar în Biroul permanent al Parlamentului se regăsesc patru femei deputate – Doina Gherman, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Veronica Roșca și Diana Caraman. 

De asemenea, patru dintre cele 12 comisii permanente ale Parlamentului sunt conduse de femei. Doina Gherman conduce Comisia pentru politică externă, Veronica Roșca prezidează Comisia juridică, pentru numiri și imunități, Liliana Nicolaescu-Onofrei – Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, iar Liliana Iaconi – Comisia pentru administrație publică și dezvoltare regională.

În Secretariatul Parlamentului activează 151 de femei funcționare publice, ceea ce reprezintă peste 77% din numărul total al funcționarilor publici. Tamara Gheorghița deține funcția de secretară generală adjunctă a Parlamentului, alte 17 femei ocupă funcții publice de conducere, iar 133 de femei activează în funcții publice de execuție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: