mae.ro

Declarație comună la București: România și SUA, angajate să sprijine Moldova în contextul acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei

La București a avut loc cea de-a opta Reuniune a Dialogului Strategic între România și Statele Unite ale Americii. În cadrul evenimentului a fost adoptată o declarație comună. În textul declarației, delegația din România și Statele Unite ale Americii au vorbit despre „riscul potențial al acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, în special la adresa securității și stabilității Republicii Moldova”. Părțile au subliniat că „rămân angajate în sprijinirea autorităților alese în mod democratic ale Republicii Moldova”. 

Delegația României la cea de-a opta sesiune a Dialogului Strategic România-SUA a fost condusă de partea română de Iulian Fota, secretar de stat pentru afaceri strategice, iar partea americană – de Dereck Hogan, adjunctul principal al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice.

La finalul evenimentului, delegația din România și Statele Unite ale Americii au adoptat o Declarație comună. În textul declarației se menționează că „dialogul Strategic SUA – România a avut loc pe fondul celei mai grave amenințări la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii”.

„La un an de la declanșarea războiului nejustificat și neprovocat al Federației Ruse împotriva Ucrainei, ne confruntăm cu provocări la adresa securității europene, cu efecte de amploare pentru poporul ucrainean și efecte globale cu privire la securitatea energetică și alimentară. Invazia brutală lansată de Federația Rusă este un atac la adresa suveranității Ucrainei și la ordinea internațională bazată pe reguli”, se menționează în declarația adoptată de părți.

Delegațiile română și americană au acordat o atenție specială, în declarație, riscului potențial al acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, în special la adresa securității și stabilității Republicii Moldova.

„România și Statele Unite rămân angajate în sprijinirea autorităților alese în mod democratic ale Republicii Moldova, în eforturile acestora de a-și consolida reziliența politică și economică, de a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială și de a continua procesul de integrare europeană”, se mai comunică în textul declarației.

Părțile au adăugat că „rămân angajate în susținerea principiilor independenței, suveranității, integrității teritoriale și respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ca bază a arhitecturii de securitate euroatlantice”.

***

Dereck Hogan vizitează România și Republica Moldova în perioada 12-15 martie 2023. Secretarul adjunct principal în Biroul pentru afaceri europene și eurasiatice va conduce delegații pentru Dialogul Strategic SUA-România de la București și Dialogul Strategic SUA-Republica Moldova de la Chișinău.

În dimineața zilei de 15 martie, fostul ambasador al SUA la Chișinău în perioada 2018-2022 a susținut declarații de presă la Chișinău alături de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu.

***

Recent, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că Ucraina ar fi intercepat planul Rusiei de a perturba situația politică din Moldova, fapt despre care a informat-o pe Maia Sandu. 

Pe 13 februarie, președinta Maia Sandu a spus că „declarația președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizarea Republicii Moldova a fost confirmată de instituțiile noastre”. Ea a mai declarat că „planul pentru perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”.

Rusia a respins categoric informațiile făcute publice de către președinta Republicii Moldova: „Astfel de declarații sunt absolut nejustificate și lipsite de dovezi. Sunt construite în stilul manevrelor clasice, pe care le utilizează deseori SUA, alte țări Occidentale și Ucraina. Mai întâi să acuzi, făcând trimitere la presupuse informații secrete, care nu pot fi verificate, iar apoi să le folosești pentru a justifica propriile acțiuni ilegale”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Comisie de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Propunerea unui deputat PAS: membri – și jurnaliști de investigație

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va propune crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Potrivit deputatului, membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați, ci și jurnaliști de investigație, precum și delegați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. Plîngău a menționat că inițiativa sa, pe care o va propune pe 2 iulie, a fost susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Plîngău a declarat că, în timpul unei discuții cu președintele Parlamentului, a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pe activitatea întreprinderilor de stat.

„După mine, trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC. Domnul Grosu a susținut inițiativa. (…) Trebuie să facem curat în întreprinderi, iar curățenia să fie maxim de transparentă”, a comunicat Plîngău pe o rețea de socializare, adăugând că va propune crearea comisiei în ședința plenară din 2 iulie.

***

Amintim că, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a se stabili modul în care sunt utilizați banii publici. De asemenea, a îndemnat Serviciul Fiscal de Stat și CNA să verifice legalitatea acțiunilor, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”, precizând că orice sumă obținută abuziv trebuie returnată statului. Detalii AICI.

Solicitarea a venit după ce întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal în ultimele zile. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI

Pe 30 iunie, în spațiul public au apărut critici privind remunerarea secretarei de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, de peste 2 milioane de lei pentru activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz. În reacție, Novac a declarat că nivelul plăților nu este stabilit de ea și că a fost aprobat încă din 2014, iar încercările de reducere au fost blocate de Gazprom, acționarul majoritar. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: