Colaj NM

Demisie acceptată! După ce ieri a luat-o la rost, azi Gavrilița amintește reușitele ministrei Mediului

Prim-ministra Natalia Gavrilița anunță că a acceptat demisia ministrei Mediului, Iuliana Cantaragiu, din funcție. Într-o postare pe Facebook, Gavrilița îi mulțumește fostei ministre pentru „munca” și „dedicația” depusă în ultimul an la minister. Mai mult, după ce ieri, în cadrul ședinței Guvernului Gavrilița a luat-o la rost pe Cantaragiu, astăzi amintește reușitele fostei ministre în perioada în care a deținut funcția de ministru al Mediului.  

„Am acceptat azi demisia ministrei Mediului Iuliana Cantaragiu. I-am mulțumit pentru munca și dedicația ei în acest an în care a fost transformat modul în care e gestionat domeniul mediului în Republica Moldova. Un nou minister, agenții reformate și resetate, noi legi și noi arii protejate, inclusiv Parcul Național Nistrul de Jos, dar și proiecte țintite spre viața mai bună a cetățeanului – proiectul care previne creșterea nejustificată a prețului la lemn de foc, finanțarea stațiilor de epurare, demararea sistemului național de management al deșeurilor – toate au ca beneficiar final fiecare cetățean al Republicii Moldova – sunt doar câteva realizări ale Iulianei Cantaragiu”, a scris Gavrilița pe pagina sa de Facebook.

Precizăm că ministra mediului, Iuliana Cantaragiu, și-a anunțat puțin timp în urmă demisia din funcție. Cantaragiu nu a precizat care a fost motivul acestei decizii, dar a menționat într-o postare că a avut un an „plin de muncă, reforme și proiecte”.

***

Amintim că premierul Republicii Moldova Natalia Gavrilița a luat-o la rost pe ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu în cadrul ședinței Guvernului din 7 septembrie, din cauza subiectului cu privire la distribuirea lemnelor de foc. Prim-ministrul s-a arătat nemulțumit de faptul că site-ul lemne.md, unde urmau să fie publicate informații actuale, nu a fost încă lansat. În replică, ministra Mediului a dat vina pe „partenerii de dezvoltare”, care ar tergiversa procesul. Explicația Iulianei Cantaragiu, însă, nu a fost pe placul prim-ministrei.

„Să știți că în octombrie el nu ne ajută. Nu știu cine este implicat – donatori, finanțatori, înțeleg că au proceduri. Dar haideți că îl face un voluntar timp de o zi. Nu înțeleg de ce noi așteptăm până devine prea târziu. Trebuie să fie făcute la timp lucrurile, pentru că informația era utilă în perioada aceasta. Sincer cred că un voluntar ar fi făcut mai repede și mai bine”, a spus premierul în cadrul ședinței.

Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, Iuliana Cantaragiu a oferit mai multe detalii despre problema apărută, care nu a permis lansarea site-ului: „Erau probleme tehnice, erau anumite comunicări cu partenerii de dezvoltare, care să acopere aceste cheltuieli pentru Linia Verde și pentru site și este o chestie de tergiversare a procesului, din cauza anumitor proceduri tehnice a partenerilor de dezvoltare”.

Intervenția Iulianei Cantaragiu a fost ulterior pe larg criticată în mediul online.

Precizăm că guvernul condus de prim-ministra Natalia Gavrilița a marcat, recent, un an de activitate. Timp de un an, din Guvernul Gavrilița au plecat doi miniștri. Este vorba de fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, care a invocat „motive personale” și fostul ministru al Agriculturii, Viorel Gherciu, care a fost revocat din funcție.

Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că miniștrii din Guvernul Gavrilița sunt evaluați, iar după acest proces ar putea avea loc remanieri. Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a admis că în unele ministere „lucrurile se mișcă mai puțin bine”. Totuși, aceasta a susținut că, deși are o opinie, decizia cu privire la eventuale remanieri îi aparține premierului Natalia Gavrilița.

Amintim că Cabinetul de miniștri condus de premierul Natalia Gavrilița a depus jurământul de învestire în funcție la 6 august 2021.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Генштаб ВСУ

Ucraina va primi drone de €6 mlrd din prima tranșă a creditului UE de €90 mlrd

Circa două treimi din prima tranșă de 9,1 miliarde de euro din creditul Uniunii Europene pentru Ucraina vor fi destinate achiziționării de drone de la producători ucraineni. Politico, care citează doi oficiali UE familiarizați cu planurile, scrie că Comisia Europeană pregătește un memorandum de înțelegere în care vor fi expuse condițiile privind acordarea și utilizarea banilor.

Memorandumul de înțelegere ar urma să fie prezentat marți, 19 mai, iar după aprobarea sa de către UE și Rada Supremă a Ucrainei, fondurile ar putea deveni disponibile spre utilizare la mijlocul lunii iunie.

Din prima tranșă a creditului de 90 de miliarde de euro, pe care UE a decis să îl acorde garantându-l cu propriul buget, 5,9 miliarde de euro vor fi direcționate către achiziția de drone pentru Ucraina de către Bruxelles. Ulterior, Comisia Europeană va transfera Kievului restul de 3,2 miliarde de euro, pe care guvernul ucrainean le va putea folosi pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, inclusiv pentru plata militarilor. „Comisia intenționează să efectueze prima tranșă cât mai curând posibil în trimestrul al doilea al anului 2026. Aceasta va fi folosită pentru achiziționarea de drone în Ucraina pentru Ucraina”, a confirmat pentru Politico un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Creditul UE, care va fi acordat în mod egal în acest an și anul viitor, va acoperi două treimi din deficitul bugetar estimat al Ucrainei, evaluat la 135 de miliarde de euro. Săptămâna viitoare, când miniștrii de finanțe ai statelor din G7 se vor reuni, Comisia Europeană va continua să solicite Canadei, Japoniei, Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii să acopere partea rămasă a deficitului, a declarat unul dintre oficiali.

Cu ajutorul dronelor, Forțele Armate ale Ucrainei elimină aproximativ 80% din efectivele inamice de pe linia frontului. În condițiile deficitului de soldați și ale eforturilor de a proteja viețile militarilor aflați deja pe front, Ucraina dezvoltă intens și utilizarea complexelor robotizate terestre (NRC). „Infanteriștii pot și trebuie retrași din linia focului. Obiectivul nostru pentru 2026 este să înlocuim până la 30% din efectivele umane din cele mai dificile sectoare ale frontului prin tehnologii”, a declarat Nicolai Zinchevici, comandantul primei unități de NRC din Ucraina, în aprilie.

Dronele au devenit principalul tip de armament nu doar pe front, ci și în operațiunile la distanțe medii și lungi, notează The Moscow Times. Pe front, acestea distrug depozite, rute logistice și sisteme de apărare antiaeriană ale armatei ruse. Astfel, este afectată aprovizionarea trupelor ruse de pe linia frontului și este facilitată acțiunea dronelor cu rază lungă de acțiune, care, încă de anul trecut, desfășoară atacuri masive asupra infrastructurii energetice și de export a Rusiei, inclusiv asupra rafinăriilor, terminalelor portuare, depozitelor de petrol, precum și asupra uzinelor militare și chimice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: