Colaj NM

Demisie acceptată! După ce ieri a luat-o la rost, azi Gavrilița amintește reușitele ministrei Mediului

Prim-ministra Natalia Gavrilița anunță că a acceptat demisia ministrei Mediului, Iuliana Cantaragiu, din funcție. Într-o postare pe Facebook, Gavrilița îi mulțumește fostei ministre pentru „munca” și „dedicația” depusă în ultimul an la minister. Mai mult, după ce ieri, în cadrul ședinței Guvernului Gavrilița a luat-o la rost pe Cantaragiu, astăzi amintește reușitele fostei ministre în perioada în care a deținut funcția de ministru al Mediului.  

„Am acceptat azi demisia ministrei Mediului Iuliana Cantaragiu. I-am mulțumit pentru munca și dedicația ei în acest an în care a fost transformat modul în care e gestionat domeniul mediului în Republica Moldova. Un nou minister, agenții reformate și resetate, noi legi și noi arii protejate, inclusiv Parcul Național Nistrul de Jos, dar și proiecte țintite spre viața mai bună a cetățeanului – proiectul care previne creșterea nejustificată a prețului la lemn de foc, finanțarea stațiilor de epurare, demararea sistemului național de management al deșeurilor – toate au ca beneficiar final fiecare cetățean al Republicii Moldova – sunt doar câteva realizări ale Iulianei Cantaragiu”, a scris Gavrilița pe pagina sa de Facebook.

Precizăm că ministra mediului, Iuliana Cantaragiu, și-a anunțat puțin timp în urmă demisia din funcție. Cantaragiu nu a precizat care a fost motivul acestei decizii, dar a menționat într-o postare că a avut un an „plin de muncă, reforme și proiecte”.

***

Amintim că premierul Republicii Moldova Natalia Gavrilița a luat-o la rost pe ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu în cadrul ședinței Guvernului din 7 septembrie, din cauza subiectului cu privire la distribuirea lemnelor de foc. Prim-ministrul s-a arătat nemulțumit de faptul că site-ul lemne.md, unde urmau să fie publicate informații actuale, nu a fost încă lansat. În replică, ministra Mediului a dat vina pe „partenerii de dezvoltare”, care ar tergiversa procesul. Explicația Iulianei Cantaragiu, însă, nu a fost pe placul prim-ministrei.

„Să știți că în octombrie el nu ne ajută. Nu știu cine este implicat – donatori, finanțatori, înțeleg că au proceduri. Dar haideți că îl face un voluntar timp de o zi. Nu înțeleg de ce noi așteptăm până devine prea târziu. Trebuie să fie făcute la timp lucrurile, pentru că informația era utilă în perioada aceasta. Sincer cred că un voluntar ar fi făcut mai repede și mai bine”, a spus premierul în cadrul ședinței.

Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, Iuliana Cantaragiu a oferit mai multe detalii despre problema apărută, care nu a permis lansarea site-ului: „Erau probleme tehnice, erau anumite comunicări cu partenerii de dezvoltare, care să acopere aceste cheltuieli pentru Linia Verde și pentru site și este o chestie de tergiversare a procesului, din cauza anumitor proceduri tehnice a partenerilor de dezvoltare”.

Intervenția Iulianei Cantaragiu a fost ulterior pe larg criticată în mediul online.

Precizăm că guvernul condus de prim-ministra Natalia Gavrilița a marcat, recent, un an de activitate. Timp de un an, din Guvernul Gavrilița au plecat doi miniștri. Este vorba de fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, care a invocat „motive personale” și fostul ministru al Agriculturii, Viorel Gherciu, care a fost revocat din funcție.

Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că miniștrii din Guvernul Gavrilița sunt evaluați, iar după acest proces ar putea avea loc remanieri. Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a admis că în unele ministere „lucrurile se mișcă mai puțin bine”. Totuși, aceasta a susținut că, deși are o opinie, decizia cu privire la eventuale remanieri îi aparține premierului Natalia Gavrilița.

Amintim că Cabinetul de miniștri condus de premierul Natalia Gavrilița a depus jurământul de învestire în funcție la 6 august 2021.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

пресс-служба лидера непризнанной ПМР

Tiraspolul pregătește sancțiuni pentru utilizarea sintagmei „Transnistria” în orice limbă

Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol intenționează să extindă interdicția privind utilizarea termenului „Transnistria” pentru desemnarea regiunii transnistrene. Un „proiect de lege” în acest sens a fost înregistrat în organul legislativ local.

Inițiativa a fost înaintată printr-un decret al liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski.

Documentul prevede modificarea articolului referitor la utilizarea termenului „Transnistria” din așa-numitul Cod contravențional.

Potrivit proiectului, utilizarea sintagmei respective în discursuri publice, publicații, opere sau materiale de presă va fi sancționată indiferent de limba în care aceasta este folosită.

Documentul stabilește amenzi cuprinse între 210 și 420 de ruble transnistrene (aproximativ 13–26 de dolari) sau arest administrativ de până la 15 zile. De asemenea, pentru funcționari sunt prevăzute amenzi între 210 și 840 de ruble transnistrene (circa 13–52 de dolari), iar pentru persoanele juridice între 2.100 și 10.500 de ruble transnistrene (aproximativ 130–652 de dolari).

Autorii inițiativei susțin, în nota explicativă a proiectului, că actuala versiune a legii permite sancționarea doar a utilizării cuvântului „Transnistria” scris în limba rusă. În opinia lor, această prevedere creează dificultăți în aplicarea legislației, motiv pentru care propun extinderea interdicției la toate limbile.

NM a solicitat un comentariu privind „proiectul de lege” al Tiraspolului de la Biroul politici de reintegrare, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Amintim că utilizarea termenului „Transnistria” a fost interzisă în regiunea transnistreană în septembrie 2024, fiind echivalată de Tiraspol cu promovarea nazismului. Excepție fac situațiile în care termenul este utilizat în materiale care contribuie la formarea unei atitudini negative față de nazism și extremism.

În istoriografia sovietică și rusă, termenul „Transnistria” desemnează administrația civilă instituită de România în perioada 1941–1944 pe teritoriile ocupate dintre Nistru și Bug, cu centrul administrativ la Odesa. Această entitate a inclus teritorii din actualele regiuni ucrainene Odesa, Vinița și Nicolaev, precum și zona transnistreană a Republicii Moldova. Guvernământul Transnistriei este considerat unul dintre locurile unde s-a desfășurat Holocaustul, aici funcționând lagăre de concentrare și ghetouri în care au fost deportați, inclusiv din Basarabia și Bucovina, zeci de mii de evrei.

În limba română, termenul „Transnistria” este folosit ca denumire istorică și geografică a teritoriului de peste Nistru și are un sens similar cu termenul rusesc „Приднестровье” . Din acest motiv, în spațiul românesc el nu este perceput în mod obișnuit cu aceeași încărcătură negativă pe care i-o atribuie autoritățile de la Tiraspol, notează „МОСТ”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: