Evghenia Guțul

Deputații de la Comrat, mulțumiți de bașcana lui Șor? Procuratura Găgăuziei a închis dosarul care amenința fotoliul Evgheniei Guțul

Procuratura Găgăuziei a închis dosarul împotriva bașcanei Evghenia Guțul, acuzată de abuz de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu, scrie Nokta. Publicația notează că organul de drept a luat decizia după ce a analizat argumentele prezentate de Guțul, precum și după audierea deputaților din Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), care nu ar fi avut nicio pretenției împotriva guvernatoarei.

Cum și de ce Guțul a fost acuzată de „abuz de putere”

Pe 27 iulie, noua bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, a anunțat un briefing de presă la care intenționa să prezinte noua componență a Comitetului Executiv, pe care urma să îl conducă. La ora stabilită, susținătorii partidului neconstituțional „ȘOR” s-au adunat în fața clădirii Comitetului Executiv. Ilan Șor a anunțat candidații pentru funcții în Comitetul Executiv online, prin Skype.

Aproape trei săptămâni mai târziu, activiștii civici Leonid Dobrov și Ivan Burgudji s-au adresat Procuraturii Generale și procurorului-șef din cadrul Procuraturii Găgăuziei. Într-o declarație comună, aceștia au cerut cercetarea penală a persoanelor (întreaga listă formată din 21 de persoane) care au acceptat să fie reprezentate în Comitetul Executiv de fugarul Ilan Șor, notează sursa citată. Burgudji și Dobrov au considerat că candidații Comitetului Executiv prezentați de Șor au încălcat art. 327 „Abuz de putere sau de funcție” și art. 328 „Exces de putere sau autoritate oficială”.

„Șor s-a consultat cu oamenii” – poziția apărării

Pe 5 septembrie, Procuratura Găgăuziei a deschis un dosar contravențional pe numele Evgheniei Guțul. Pe 13 septembrie, procurorii de la Comrat au primit o scrisoare semnată de guvernatoarea Găgăuziei, în care aceasta și-a prezentat propriile argumente în apărare. Sursa citată scrie că a aflat despre lucru din rezoluția procurorului, care a fost la dispoziția jurnaliștilor Nokta.

În scrisoare, Guțul a negat că i-ar fi delegat puteri oficiale lui Ilan Șor. Guțul a justificat faptul că Șor a prezentat componența Comitetului Executiv celor adunați ca „o reprezentare consultativă a Comitetului Executiv cu poporul găgăuz și în interesul poporului”.

Potrivit argumentelor prezentate de Guțul, Șor a vrut „doar să îndemne oamenii” să „susțină echipa de profesioniști”, dar nu a reprezentat componența Comitetului Executiv. De ce anume Șor s-a adresat către oameni? Guțul a explicat acest lucru spunând că el este liderul partidului cu sprijinul căruia ea a devenit bașcan (nr. red: la acel moment partidul fusese deja declarat ilegal).

Guțul a mai explicat că ea, și nu Ilan Șor, a propus Adunării Populare componența nominală a Comitetului Executiv și a atașat documente care, în opinia sa, dovedesc că nu a încălcat legea.

Adunarea Populară nu are plângeri

După inițierea dosarului contravențional, procuratura a apelat la președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov. Acesta a fost delegat să reprezinte drepturile și interesele Adunării Populare în calitate de victimă. Nokta anunță că a încercat să obțină un comentariu de la Constantinov la acest subiect, însă fără succes.

Sursa citată precizează că Procuratura Găgăuziei a audiat mai mulți deputați ai Adunării Populare, inclusiv pe președintele Dmitri Konstantinov, însă niciunul nu ar fi avut plângeri împotriva Evgheniei Guțul pentru faptul că Ilan Șor și-a anunțat candidații în Comitetul Executiv.

În concluzie, Procuratura Găgăuziei a anunțat că acțiunile Evgheniei Guțul „nu depășesc drepturile și competențele care îi sunt conferite de lege” și, de asemenea, că „urmare a acestor acțiuni s-au produs consecințele dăunătoare prevăzute în art. 313 Cod Penal al RM”.

Dacă Eugenia Gutul ar fi fost găsită vinovată în temeiul acestui articol, aceasta ar fi riscat o amendă cu cel puțin 50 până la 150 de unități convenționale (de la 2500 la 7500 lei). Aceasta ar fi riscat, inclusiv, să fie privată de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de dreptul de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 3 luni până la un an.

Activiștii civici nu renunță: „Căutăm un avocat care să continue cazul… din banii lui”

Leonid Dobrov a numit decizia procuraturii drept „o formalitate” și a anunțat că este în căutarea unui avocat voluntar care să poată continua cazul.

„Căutăm urgent un avocat local care, pe riscul și frica sa, precum și pe cheltuiala sa, să își asume continuarea acestui dosar împotriva Procuraturii Găgăuziei, care a refuzat în mod ilegal să intenteze un proces atât penal, cât și contravențional, împotriva bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul”, a scris Dobrov pe pagina sa de Facebook.

De menționat că candidații Comitetului Executiv, prezentați de Ilan Șor, nu au fost niciodată aprobați. Lista s-a schimbat de patru ori. Drept urmare, a fost aprobată o componență care includea foști șefi de departamente sub conducerea Irinei Vlah, precum și oameni de ai lui Dmitri Konstantinov.

Află mai multe în subiectul Nokta – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: