Politică

Deputații lui Șor vor să dea jos Guvernul? Au inițiat moțiunea de cenzură împotriva cabinetului de miniștri condus de Recean

Ana-Maria Dolghii
| 29 noiembrie, 2023
15:30

Cei cinci deputați independenți din Parlamentul Republicii Moldova – în trecut deputați din partea Partidului neconstituțional „ȘOR” – au inițiat procedura de moțiune de cenzură împotriva Guvernului Recean, pentru „incapacitatea” gestionării intemperiei de săptămâna trecută. Informațiile au fost confirmate de deputata independentă Marina Tauber. Aceasta a precizat că proiectul moțiunii de cenzură urmează a fi înaintat Parlamentului pentru examinare.

Pe 29 noiembrie, Marina Tauber a publicat pe Facebook imagini cu proiectul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Recean. Potrivit textul documentului, moțiunea de cenzură a fost inițiată din cauza că Guvernul nu ar fi fost capabil să gestioneze intemperia de săptămâna trecută.

„Ultima problemă gravă care a dovedit incompetența și slăbiciunea actualului Guvern a fost incapacitatea acestauia de a face față condițiilor meteorologice severe. Guvernul și Comisia pentru Situații Excepționale, formată în totalitate din membrii Executivului, nu a făcut nimic pentru a proteja oamenii și a-i proteja de calamități. În afară de postări de rețelele de socializare și decizia ca școlile să nu fie deschise luni, 27 noiembrie 2023, Guvernul nu s-a remarcat în niciun fel. Reamintim că despre ninsorile puternice din toată țara Guvernul a fost informat din timp, dar nu a întreprins măsurile necesare în vederea prevenirii consecințelor negative, fie din incompetență sau neglijență gravă, fapt care nu poate scuti Executivul de responsabilitate”, se arată în document.

Moțiunea de cenzură a fost semnată de deputații Marina Tauber, Apostolova Reghina, Denis Ulanov, Petru Jardan, Vadim Fotescu.

Într-un mesaj alăturat imaginilor cu documentul, Tauber a precizat că procedura de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Recean a fost demarată la inițiativa oligarhului fugarului Ilan Șor, ex-liderul Partidului neconstituțional „ȘOR”.

Totodată, parlamentara a îndemnat deputații din opoziție să susțină moțiunea de cenzură.

„Facem apel la toți colegii din opoziție să susțină acest vot de neîncredere! Am tolerat prea mult timp comportamentul vădit răuvoitor al autorităților de la Chișinău față de cetățeni, dar, în lumina evenimentelor actuale, nu mai putem tolera acest lucru”, a scris aceasta.

Pentru a putea fi înregistrată în Parlament, moțiunea de cenzură trebuie să fie inițiată de cel puțin 1/4 din numărul deputaților aleși. Iar pentru a fi adoptată, moțiunea de cenzură trebuie să întrunească votul majorității deputaților prezenți.

Intemperia din weekend

Amintim că un puternic ciclon a acoperit Europa de Est. Duminica trecută, pe 26 noiembrie, vremea s-a dezlănțuit în Republica Moldova, Bulgaria, România, regiunile de pe litoralul Mării Negre din Ucraina și Rusia. În consecință, sute de automobile, autocare și ambulanțe au rămas blocate în nămeți. Mai multe curse avia au fost anulate sau amânate, iar drumurile au fost blocate. Din cauza intemperiei, în mai multe localități din țară, au avut accidente rutiere. La Orhei și în raionul Nisporeni, acestea s-au soldat cu decese. În raionul Criuleni și Grigoriopol doi bărbați a fost găsiți înghețați în mijlocul drumului. Iar la Căușeni, o femeie și un bărbat au fost găsiți morți într-o mașină blocată în zăpadă (Detalii – AICI). Procuratura Generală a confirmat pentru NM că pe cazul de la Căușeni a fost pornit un dosar penal. Oamenii legii urmează să verifice cauza decesului, precum și acțiunile sau inacțiunile persoanelor responsabile de gestionarea situației cauzate de condițiile meteorologice. Premierul Dorin Recean a solicitat, la ședința Guvernului din 29 noiembrie, demisia directorului de la Serviciul 112 Liviu Oboroc.

A doua tentativă de a demite Guvernul Recean

În context, precizăm că este pentru a doua oară de la învestirea Guvernului Recean, în februarie 2023, când opoziția parlamentară încearcă să-l demită. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au înaintat pe 5 octombrie, în plenul Parlamentului, moțiunea de cenzură asupra activității Cabinetului de miniștri, condus de premierul Dorin Recean. Inițiatorii moțiunii acuză actualul Executiv de sărăcirea populației, creșterea prețurilor și crearea unei crize socio-politice „de proporții”. Moțiunea de cenzură a fost examinată în cadrul ședinței Parlamentului din 20 octombrie.

După aproape 10 ore în care s-au desfășurat prezentările premierului Recean și Cabinetul de miniștri privind realizările Guvernului și dezbaterile pe marginea moțiunii de cenzură, deputații au trecut la procedura de vot. 60 de deputați ai Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) au votat contra moțiunii de cenzură, iar 16 deputații BCS – pentru. Alți 6 parlamentari nu au votat. Întrucât moțiunea de cenzură nu a întrunit număr majoritar de voturi, aceasta nu a fost adoptată.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Guvernul Recean, moțiune de cenzură, Șor, top, таубер

Știri similare

Video

(VIDEO) CC „a șters picioarele de Constituție”?/SIS știe tot despre Transnistria?/Ministrul plânge la spital

Video

(VIDEO) De la soră geamănă la mamă de gemeni. Povestea neobișnuită a două surori din Rezina

Gagauzia

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

Mihaela Conovali
| 9 iulie, 2026
20:30

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.