Максим Андреев, NewsMaker

Detalii despre dosarul penal în care este vizat Mark Tkaciuk

Fondatorul partidului Congresul Civic Mark Tkaciuk a fost recunoscut în calitate de bănuit într-un dosar pe faptul pretinselor acțiuni de evaziune fiscală comise de către factori de decizie ai Școlii Antropologice. Informația a fost confirmată pentru NM de către serviciul de presă al Procuraturii Generale. Tkaciuk a fost deja audiat.

Ofițerul de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru, a precizat pentru NM că dosarul penal în care este vizată conducerea Școlii Antropologice a fost inițiat în septembrie 2017. Conducerea instituției este bănuită de evaziune fiscală. Ulterior, dosarul a fost preluat de Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS).

Nu demult, Mark Tkaciuk a fost recunoscut în calitate de bănuit și a fost chemat la audieri. Potrivit Mariei Vieru, fostul deputat nu își recunoaște vinovăția. În prezent, procurorii urmează să verifice afirmațiile lui Tkaciuk și ale martorilor care fuseseră deja audiați.

„În funcție de rezultatul acestor acțiuni, procurorii vor decide ce acțiuni procesuale să fie adoptate ulterior”, a explicat Vieru.

Menționăm că primele informații despre dosarul în care este vizat Tkaciuk au apărut pe 3 aprilie și au fost publicate de către un portal controversat. Ulterior, Mark Tkaciuk a scris pe pagina sa de Facebook că a primit un „răspuns previzibil” după ce a adresat în mod public anumite întrebări autorităților.

„Acest dosar penal iată că a fost inițiat încă în 2017, în timpul aflării la putere a lui Plahotniuc. Și se ocupa de acesta una dintre cele mai cunoscute personaje din justiția autohtonă – procurorul Bețișor. Cu toate că eu am aflat despre asta abia peste 3 ani. Iar în tot acest timp a așteptat prezentarea publică, dar și concomitent, a constituit un argument pentru guvernare să îmi asculte consversațiile și să mă aibă în vizor”, a scris fostul deputat.

Anterior, pe 2 aprilie, Tkaciuk a scris pe pagina sa de Facebook că planurile guvernului de a micșora impozitele pentru extragerea minereurilor și de a întoarce magazinele duty-free pe segmentul transnistrean nu au legătură cu măsurile de susținere a cetățenilor în timpul crizei generate de pandemia de coronavirus, pentru care cabinetul de miniștri și-a asumat răspunderea.

„Cunosc oare, stimații simpatizanți ai socialiștilor, numele acelor antreprenori, membri ai fracțiunii Partidului Democrat, pentru care au fost luate aceste măsuri?”, s-a întrebat politicianul.

Tkaciuk a calificat dosarul drept „o făcătură” și a declarat că orice investigație va demonstra acest lucru.

Menționăm că Mark Tkaciuk a fost rectorul Școlii Antropologice din 1998, iar în 2011 a devenit președinte al acesteia. În 2015, în cadrul instituției a fost creat un centru de cercetare și o bibliotecă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om”. Maia Sandu, despre eliberarea lui Balan și reacțiile din societate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.

În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.

Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.

Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. 

Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.

Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI

Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: