parlament.md

Detalii despre proiectul PAS privind trădarea de patrie. Olesea Stamate dezminte sancțiunile pentru dezinformare

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, ex-președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a declarat că în proiectul de lege privind modificarea articolului 337 din Codul Penal – „trădare de patrie” – nu se regăsește „dezinformarea”. Potrivit deputatei, în proiectul înregistrat de deputații PAS se dorește o reorganizare a conținutului acestui articol – să se schimbe cuvântul „activitate dușmănoasă” cu „activitate ostilă”. Astfel deputata își contrazice colegul de partid, coautor al ințiativei Igor Chiriac, care a declarat că „acordarea de ajutor în vederea desfășurării unor activități ostile împotriva securității statului se exprimă și prin campanii de dezinformare”.

La emisiunea „Puterea a patra” de la N4, Stamate a declarat că dezinformarea nu își are locul în articolul „trădare de patrie” și că nu se regăsește în inițiativa legislativă.

„Eu în proiectul de lege nu am văzut nimic ce ține de dezinformare. Nimic, nu-i. (…) Articolul ce ține de trădare de patrie în mare parte nu se schimbă, se face o reorganizare a conținutului acestui articol și se schimbă cuvântul „activitate dușmănoasă” cu „activitate ostilă” care în principiu sunt sinonime, doar că poate ar putea fi interpretat că „dușmănoasă” se folosește mai mult totuși pe timp de război și „ostilă” eventual… Dar dacă dați în dex o să vedeți că ele sunt sinonime. (…) Eu nu cred că dezinformarea își are loc în articolul „trădare de patrie”, deci asta este o infracțiune din capitolul „cele mai grave infracțiuni”, a spus deputata.

Menționăm deocamdată proiectul de lege este în etapa de consultări publice și nu a fost dezbătut în Legislativ.

 

Pe 24 mai deputații PAS, printre care Igor Chiriac, au înregistrat în Parlament un proiect de lege privind modificarea articolului 337 din Codul Penal – „trădare de patrie”. Chiriac a spus că „se propune ca să răspundă penal cei acționează împotriva Republicii Moldova în interesul unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanţilor lor prin una din următoarele forme: a) trecere de partea inamicului pe timp de război sau conflict armat; b) spionaj; c) divulgare a secretului de stat; d) acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activități ostile împotriva securității statului”.

Potrivit lui Chiriac, prin acest amendament se dorește schimbarea formei de acordare de ajutor unui stat străin sau unei puteri străine ca fiind trădare de Patrie. „Dacă la moment acest ajutor acordat este pentru înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova, după aceste modificări se va considera trădare – ajutorul acordat activități ostile împotriva securității statului”.

Deputatul a evidențiat că „acordarea de ajutor în vederea desfășurării unor activități ostile împotriva securității statului se exprimă și prin campanii de dezinformare, activitate organizată, într-o anumită perioadă de timp, pusă la cale de a realiza obiective ostile prin dezinformarea societății îndreptate împotriva suveranităţii, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacităţii de apărare a Republicii Moldova”. „Cei care-și vor vinde țara pentru bani – vor purta răspundere mai aspră – închisoare de la 15 la 20 de ani”, a adăugat el.

Deputatul socialist și vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, consideră că amendamentul la articolul din Codul Penal care se referă la trădarea de patrie propus de partidul de guvernământ PAS este o „formă de luptă” cu societatea civilă și politicienii din opoziție. Totodată, parlamentarul a calificat proiectul de lege ca fiind „un atac la pluralismul de opinii”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: