Parlamentul Republicii Moldova

Din comisia care va evalua activitatea lui Stoianoglo ar putea face parte și un procuror DNA din România

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat regulamentul privind evaluarea activității lui Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general. De asemenea, a fost determinată componența Comisiei speciale, care va efectua verificările. Dacă timp de 24 de ore niciunul dintre membrii desemnați nu va fi recuzat, atunci componența Comisiei va fi aprobată definitiv.

Membrul CSP Inga Furtună a menționat că nu va vota pentru aprobarea regulamentului, întrucât nu este de acord cu acesta. După dezbateri cu ușile închise, regulamentul a fost, totuși, aprobat.

Ulterior, CSP a discutat despre componența Comisiei care va efectua  evaluarea lui Stoianoglo. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a delegat deja reprezentantul – ex-președinta interimară a Curții de Apel Chișinău, Lidia Burac. Candidata CSP este Mariana Alexandru, fost procuror în cadrul Departamentului Național Anticorupție al României (DNA).

Alexandr Stoianoglo a propus ca din Comisie să facă parte avocatul Ion Matușenco, iar președinta Maia Sandu l-a propus pe Drago Kos, expert internațional anticorupție. Din partea Ministerului Justiției a fost desemnată avocata Angela Popil.

CSP se va întruni în ședință pe 23 noiembrie, pentru a examina eventualele cereri de recuzare.

***

Pe 4 noiembrie, președinta țării Maia Sandu a transmis CSP o sesizare prin care a cerut evaluarea activității procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

Comisia va fi formată din 5 membri, care vor fi propuși de către președintele țării, Ministerul Justiției, CSP, CSM și de către procurorul general. Membrii comisiei trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență în domeniul justiției, fără să fie procurori sau funcționari. Totodată, ministrul Justiției va putea propune un reprezentant și va putea participa la dezbaterea candidaturilor propuse de CSM și CSP (conform funcției, ministrul Justiției face parte din ambele Consilii).

Comisia va putea audia orice procuror și angajat al Procuraturii și va putea solicita din partea „oricărei persoane explicații sub formă scrisă”. De asemenea, comisia va putea implica experți independenți și va putea desfășura inclusiv auditul managementului instituției. De asemenea, este obligatorie audierea procurorului general. La finalul verificărilor, procurorul general va fi apreciat cu calificativul „excelent”, „bine” sau nesatisfăcător”. În ultimul caz, procurorul general ar putea fi demis.

Pe 16 noiembrie, Stoianoglo a anunțat că intenționează să atace în judecată decizia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cu privire la inițierea unei evaluări a activității sale. Acesta a precizat că, în prezent, relația sa de muncă cu Procuratura este suspendată din cauza dosarului penal în care este vizat. De aceea, verificarea activității sale, atât timp cât se găsește sub urmărire penală, este imposibilă, susține Alexandr Stoianoglo.

În cadrul unei conferințe de presă din 19 noiembrie, președinta țării Maia Sandu a menționat că evaluarea activității lui Stoianoglo nu are legătură cu dosarul său penal, iar procurorul general suspendat va avea posibilitatea să acceseze informațiile de care are nevoie și să-și prezinte punctul de vedere.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Evghenia Guțul – condamnată la 7 ani de închisoare: decizia instanței

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei. Sentința a fost pronunțată pe 5 august de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis ca Svetlanei Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”, să i se aplice o pedeapsă de 6 ani de închisoare.

Atât Evghenia Guțul, cât și Svetlana Popan au fost arestate în sala de judecată.

Regimul semiînchis presupune deținerea persoanei condamnate în condiții moderate de siguranță. Condamnații au libertate de mișcare în interiorul penitenciarului în scop de muncă, studii sau participare în programe. Participarea la activități conform Planului individual de executare a pedepsei constituie o condiție obligatorie de aflare în acest regim. Regimul semiînchis le va oferi persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, în limitele stabilite de administrația penitenciarului. Ieșirile în afara penitenciarului se vor autoriza gradual: inițial pentru câteva ore, cu însoțire sau escortă, la necesitate cu supraveghere electronică; ulterior, până la o zi întreagă, și fără însoțire.

Ce pedeapsă au cerut procurorii și ce probatoriu au prezentat

În aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată cauza penală în privința Evgheniei Guțul. Procurorii au anunțat că îi sunt incriminate două capete de acuzare: acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complici.

Conform procurorilor, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore). Acest lucru s-a întâmplat în perioada 2019–2022, când Guțul activa în calitate de secretară în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control al partidului „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Ulterior, conform procurorilor, banii erau integrați în activitatea partidului.

Pe un alt capăt de acuzare, susțineau procurorii, Guțul a coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale ex-partidului „Șor”, fiind responsabilă inclusiv de remunerarea participanților la protestele organizate de formațiune în fața instituțiilor publice din Chișinău: Parlament, Guvern, Președinție, Procuratura Generală. Procurorii menționau că, prin această activitate, Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului cu peste 42,4 milioane de lei din partea unei grupări criminale organizate.

Infracțiuni similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan, fosta secretară a oficiului central al formațiunii. Procurorii menționau că aceasta a acceptat finanțarea partidului cu peste 9,7 milioane de lei din partea grupului criminal organizat, pentru achitarea protestelor organizate de formațiuni, precum și pentru plata salariilor necontabilizate (în plicuri) membrilor oficiilor teritoriale.

Procurorii au cerut 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, precum și confiscarea sumei de peste 40,9 milioane de lei din contul acesteia. În privința Svetlanei Popan, procurorii au cerut 8 ani de închisoare și confiscarea sumei de peste 9,7 milioane de lei. Acuzatorii de stat au mai solicitat privarea ambelor inculpate de dreptul de a exercita activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și privarea de dreptul de a fi membri ai partidelor pe o perioadă de 5 ani, precum și menținerea sechestrului aplicat asupra bunurilor acestora.

Evghenia Guțul, de la consilier de partid la bașcan

Evghenia Guțul, necunoscută până atunci publicului larg, a fost aleasă în funcția de bașcan la alegerile din 14 mai 2023. Presa locală a scris că, din iunie 2018, a lucrat în calitate de „consilier” la Partidul „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Peste o lună a fost angajată secretară. Ea a câștigat scrutinul din Găgăuzia cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, precum și echipa politicianului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și care a susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu, care trebuia să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul. Șefa statului declara că nu se grăbește să o desemneze pe în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, preciza Sandu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: