Justiție

(VIDEO) Maia Sandu cere mai multă transparență în dosarul lui Stoianoglo: „Cazul este și în atenția comunității internaționale”

Stela Untila
| 19 noiembrie, 2021
18:27

Președinta țării Maia Sandu a declarat că este nevoie de mai multă transparență în dosarul în care este vizat procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo. În cadrul conferinței din 19 noiembrie, șefa statului a precizat că acest caz este urmărit cu atenție și din afara țării. Totodată, Maia Sandu a explicat că evaluarea activității lui Stoianoglo nu are legătură cu dosarul său penal, iar procurorul general suspendat va avea posibilitatea să acceseze informațiile de care are nevoie și să-și prezinte punctul de vedere.

„În raport cu procurorul general, sigur că este o atenție sporită și este firesc. Nu pot să vă spun pe dosar, am văzut doar ce a apărut în presă. Este nevoie de mai multă transparență și e nevoie ca să se asigure și mai mult că nu există abuz. Pentru că orice abuz comis în acest caz, va decredibiliza reforma în sistemul Procuraturii. E responsabilitate maximă pe procurori și nu doar”, a menționat președinta țării.

Șefa statului a subliniat că dosarul în care este vizat Stoianoglo este urmărit cu interes și din afara țării.

„Despre procurorul general suspendat, repet ce am spus și anterior: ne-am dorit ca cazurile de corupție mare să fie anchetate serios, ca să descurajeze altă corupție și ca să fie sancționați cei care ne-au furat de miliarde. Ceea ce am susținut a fost această evaluare a procurorului și am depus o sesizare la CSP. Ceea ce se întâmplă pe anchetă e treaba Procuraturii și, repet, sper foarte mult că acolo nu se comit abuzuri și este respectată cu strictețe legea. Pentru că acest caz este supravegheat nu doar de opinia publică din Republica Moldova, dar este și în atenția comunității internaționale și este foarte, foarte important să nu se comită niciun abuz”, a precizat președinta.

Maia Sandu a explicat că s-a consultat cu mai mulți experți pe problema evaluării activității lui Stoianoglo, ținând cont că a intervenit actul de suspendare din funcție și ancheta penală.

„Pe de o parte, procesul de anchetare nu are nicio treabă cu celelalte instituții și nu știm când se va încheia, cu ce se va încheia. Legea modificată de Parlament presupune evaluarea. Și în acest proces, pentru că am discutat cu mai mulți experți, dl procuror general suspendat va putea să obțină acces la informațiile de care are nevoie, va putea să vină să-și prezinte punctul de vedere, va putea să delege o persoană în această comisie. Până la urmă, ținând cont de această situație, nu am putut amâna pentru nu se știe câtă vreme, pentru că nimeni nu știe cât va dura acest proces, cel puțin noi nu știm, poate cei de la Procuratură… Nu aveam cum să amânăm evaluarea din cauza că a intervenit ancheta”, a conchis Sandu.

***

Alexandr Stoiangolo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie. În aceiași zi, a fost reținut pentru 72 de ore.

Pe numele său a fost inițiat un proces penal pe mai multe capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. Stoianoglo susține că nu există probe împotriva sa și că dosarul ar fi unul politic.

Pe 4 noiembrie, președinta țării Maia Sandu a transmis CSP o sesizare prin care a cerut evaluarea activității procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

Comisia va fi formată din 5 membri, care vor fi propuși de către președintele țării, Ministerul Justiției, CSP, CSM și de către procurorul general. Membrii comisiei trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență în domeniul justiției, fără să fie procurori sau funcționari. Totodată, ministrul Justiției va putea propune un reprezentant și va putea participa la dezbaterea candidaturilor propuse de CSM și CSP (conform funcției, ministrul Justiției face parte din ambele Consilii).

Comisia va putea audia orice procuror și angajat al Procuraturii și va putea solicita din partea „oricărei persoane explicații sub formă scrisă”. De asemenea, comisia va putea implica experți independenți și va putea desfășura inclusiv auditul managementului instituției. De asemenea, este obligatorie audierea procurorului general. La finalul verificărilor, procurorul general va fi apreciat cu calificativul „excelent”, „bine” sau nesatisfăcător”. În ultimul caz, procurorul general ar putea fi demis.

Pe 16 noiembrie, Stoianoglo a anunțat că intenționează să atace în judecată decizia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cu privire la inițierea unei evaluări a activității sale. Acesta a precizat că, în prezent, relația sa de muncă cu Procuratura este suspendată din cauza dosarului penal în care este vizat. De aceea, verificarea activității sale, atât timp cât se găsește sub urmărire penală, este imposibilă, susține Alexandr Stoianoglo.

Maia Sandu, stoianoglo, top

Știri similare

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Video

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!