Flickr

Din muzeu, în loc pentru rugăciuni. Hagia Sofia de la Istanbul va fi reconvertită în moschee

Autorităţile din Turcia au început sâmbătă inspecţiile la Hagia Sofia pentru pregătirile logistice de transformare a fostului muzeu în moschee compatibilă cu rugăciunile islamice, la o zi după ce Ankara a anunţat reconversia acestui loc legendar, relatează DPA, preluat de AGERPRES.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat vineri că această clădire din secolul al şaselea este reconvertită în moschee, la scurt timp după decizia unei instanţe în acest sens.

Erdogan a spus că fosta catedrală va fi deschisă pentru credincioşii musulmani la 24 iulie pentru prima dată după 1934, când fondatorii republicii seculare au transformat-o în muzeu.

Clădirea a fost închisă pentru vizite sâmbătă, a relatat agenţia naţională de ştiri Anadolu, care a adăugat că echipe ale Ministerului Turismului au inspectat cupola şi patru minarete pentru pregătiri.

Erdogan a precizat vineri că pregătirile la clădire, unde se află unele dintre cele mai renumite simboluri şi mozaicuri creştine, vor continua chiar şi după programata deschidere.

Clădirea a fost predată Direcţiei pentru Religie, al cărei şef, Ali Erbas, a spus sâmbătă că instituţia sa a început deja pregătirile pentru ca moscheea să fie gata până la 24 iulie.

Sâmbătă, media pro-guvernamentale erau dominate de euforie religioasă şi naţionalistă, salutând o „decizie istorică”, potrivit DPA.

„Reînvierea Hagia Sofia. S-au încheiat 86 de ani de exil, durere şi dor”, a scris cotidianul Yeni Safak.

Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia, Grecia şi UNESCO şi-au exprimat consternarea faţă de decizia de transformare a fostului muzeu în moschee.

Turcia susţine că persoanele de toate religiile vor putea vizita în continuare acest loc, care este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: