Colaj NM

Dinu Plângău, persoana care a ajutat-o pe Arina Spătaru să scrie denunțul la CNA? „Am încercat să conlucrăm. El m-a sprijinit”

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, care a investigat sub acoperire, împreună cu organele de anchetă, finanțarea ilegală a partidelor politice din Moldova de către grupul infracțional condus de politicianul fugar Ilan Șor, susține că persoana care a ajutat-o și care a susținut-o să scrie denunțul către Centrul Național Anticorupție (CNA), este fostul său coleg, liderul Platformei „Demnitate și Adevăr” (DA), Dinu Plângă. Spătaru a făcut declarația pe 28 septembrie, într-un interviu pentru NewsMaker.

„Vreau ca toată lumea să cunoască, pentru că nu am ce ascunde. Noi am încercat să conlucrăm cu colegii din Platforma DA. Persoana, despre care s-a vorbit încă în Parlament, care m-a încurajat să depun prima cere la CNA privind tentativele lui Nesterovschi de a mă cumpăra, a fost fostul meu coleg Dinu Plângău. El m-a ajutat să întocmesc denunțul, el mi l-a expediat pe poșta electronică și eu l-am semnat. El a cunoscut despre asta”, a declarat Arina Spătaru pentru NM.

Mai mult, Spătaru susține că tot Plângău a fost cel care a vorbit inițial cu șeful CNA, Iulian Rusu, despre faptul că deputatul transfug Alexandr Nesterovschi, reținut între timp în acest dosar, încearcă să o mituiască.

„El mi-a promis că mă va ajuta să închei un contract cu avocații, pentru că i-am atunci că eu nu am încredere în organele noastre de drept, că sunt sigură că în toate structurile sunt oameni corupți și că pot fi oamenii lui Șor. El a fost cel care m-a susținut, care mi-a spus: „hai să ne adresăm”. S-a oferit să vorbească cu Iulian Rusu, pe care a zis că îl cunoaște, și că o să se străduiască să facă în așa fel încât nimeni să nu afle. Dinu este acea persoană care m-a susținut, care mi-a promis sprijin dacă ceva nu se va primi, pentru că înțelegeam foarte bine la ce mergem”, a mai declarat Arina Spătaru.

La puțin timp după aceea, spune politiciana, mai exact pe 14 aprilie, Spătaru ar fi fost vizitată la atelierul său din Bălți de ofițerii CNA.

„Ne-am încuiat, toată lumea fost eliberată. Am dat toate declarațiile necesare și am semnat toate actele. Atunci ei mi-au dat utilaj special, pentru că seara la mine trebuia să vină Nesterovschi cu telefonul Bria, de pe care am vorbit direct cu Șor. Totul este documentat, am parcurs toate etapele corect”, a conchis fosta deputată.

NM l-a contactat pentru un comentariu pe liderul Platformei DA, Dinu Plângău. Până la publicarea materialului, însă, nu am primit un răspuns la solicitarea expediată.

Versiunea integrală a interviului acordat de președinta ALDE, Arina Spătaru, pentru NM, va fi publicată în curând pe site. Fiți cu ochii pe noi!

***

Precizăm că Procuratura Anticorupție (PA) investighează finanțarea ilegală a partidelor politice de către fugarul Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda Bancară”. În cadrul investigațiilor, Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost lipsiți de imunitate parlamentară, iar ulterior reținuți, pe 21 septembrie. Aceștia sunt acuzați că ar fi acceptat finanțări ilegale în favoarea Partidului „Renaștere” din partea grupului criminal Șor, spălare de bani și corupere pasivă.

Potrivit procurorului general interimar, Ion Munteanu, Ilan Șor și Alexandr Nesterovschi ar fi încercat să o mituiască pe fosta deputată DA Arina Spătaru, în prezent președinta ALDE, pentru ca aceasta să lanseze pe arena politică din Moldova un partid pretins a fi pro-european, dar care să promoveze, din umbră, interesele lui Șor. În schimb, Șor i-ar fi promis fostei parlamentare bani pentru partid și salarii lunare pentru toții membrii formațiunii. Ex-deputatul a denunțat intențiile lui Șor și Nesterovschi, însă, organului de urmărire penală și a conlucrat, sub acoperire, împreună cu ofițerii anticorupție, pentru ca cei doi să fie trași la răspundere. Detalii AICI.

Pe 22 septembrie, Arina Spătaru a făcut mai multe dezvăluiri de presă din perioada în care a lucrat „sub acoperire”, sub conducerea organelor de drept. Detalii – AICI.

În aceeași zi, Șor a recunoscut că a purtat discuții cu Spătaru privind finanțarea unui proiect politic cu vector pro-european, însă pentru că aceasta l-ar fi convins că este „împotriva” actualei guvernări. Totodată, Șor susține că nu el a contactat-o primul pe lidera ALDE, dar ea. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: