Andrei Mardari / NewsMaker

DOC Activitatea lui Stoianoglo a fost evaluată. A primit calificativul „nesatisfăcător”

Comisia specială, care a evaluat activitatea lui Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general, a publicat un raport. Conform rezultatelor evaluării, Stoianoglo a obținut 2,19 puncte. Rezultatul este considerat „nesatisfăcător”. Potrivit legii „Cu privire la Procuratură”, o astfel de evaluare poate fi un motiv de revocare.

Comisia specială care a evaluat activitatea lui Stoianoglo a înaintat un raport Consiliului Suprem al Procurorilor. Consiliul intenționează să examineze raportul în ședința din 18 mai. Potrivit legii „Cu privire la Procuratură”, o astfel de evaluare poate fi un motiv de revocare. De asemenea, consiliul poate returna raportul comisiei dacă detectează încălcări, pe care comisia va trebui să le elimine.

De menționat că comisia a evaluat munca lui Stoianoglo după opt criterii. A primit cel mai mare rating pentru „calitatea planificării activității Procuraturii” – 5,81 puncte. A primit cel mai mic rating pentru „eficiența instituțională și contribuția la îmbunătățirea/scăderea încrederii în Procuratură” – „-4,51”.

Amintim că, procedura de evaluare a performanțelor Procurorului General (suspendat de drept) Alexandr Stoianoglo a fost inițiată prin Hotărârea Consiliului Superior urmare a formulării unei sesizări de către președinta Maia Sandu.

Ulterior, Stoianoglo a insistat că o astfel de evaluare să nu fie efectuată, întrucât a fost demis din funcție din cauza unui dosar penal, iar fără acces la materiale de lucru nu a putut strânge probe în apărarea sa. Procurorul general suspendat a încercat să conteste decretul în Consiliul Suprem al Procurorilor și în instanțe, dar cererile sale au fost respinse.

Consiliul Suprem al Procurorilor a creat comisia la 23 noiembrie și include 5 persoane: expertul internațional anticorupție Drago Kos (propus din partea președintei Maia Sandu), avocat Ion Matușenco (propus de Alexandr Stoianoglo), avocat Angela Popil  (Ministerul Justiției), consultant al procurorului șef al Oficiului Român pentru Combatere, Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Mariana Alexandru, fost judecător al Curții de Apel Lidia Bulgac.

Pe parcursul evaluării, componența comisiei s-a schimbat de mai multe ori.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

politiadefrontiera.ro

Acte românești false pentru persoane din R. Moldova, Ucraina și Rusia? Peste 200 de percheziții în România (VIDEO)

În România au fost efectuate peste 200 de percheziții într-un dosar care vizează o rețea ce, cu ajutorul unor funcționari publici, ar fi obținut acte de identitate românești false pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.

Poliția de Frontieră Română a anunțat că, pe 1 iulie, au fost efectuate 206 percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice. Acțiunile fac parte dintr-o cauză penală în care sunt vizați funcționari publici din județul Botoșani, suspectați de luare de mită și fals informatic. În cauză sunt cercetate și persoane care ar fi oferit mită, acestea fiind suspectate, de asemenea, de fals în înscrisuri oficiale și folosirea documentelor false.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici de la serviciul de evidență a populației și o primărie, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea. Aceste documente au fost eliberate pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova. Potrivit instituției române, datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România.

„Datele menționate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor – în condițiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetățenie română anterior falsificate – sunt incluse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, a comunicat Poliția de Frontieră Română.

Potrivit instituției române, în anii 2023-2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv 7.000 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state, foste republici sovietice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: