Andrian Candu
Максим Андреев, NewsMaker

Dodon și-ar asuma prerogativele parlamentului? Pro Moldova sesizează Curtea Constituțională

Grupul politic Pro Moldova, din care fac parte 7 foști deputați ai Partidului Democrat din Moldova (PDM), a anunțat vineri, 6 martie, într-o conferință de presă, că va sesiza Curtea Constituțională, privind implicarea președinției, ca instituție, în stabilirea politicii externe a țării. 

„Avem un președinte al țării, ca instituție, care își asumă unele competențe pe dimensiunea politicii externe. Există ministrul de externe și există parlamentul. Parlamentul este cel care, potrivit Constituției, stabilește direcția polticii externe a țării. Moldova este o republică parlamentară. Înțelegem dorința președintelui de a merge peste hotare, de a face fotografii cu liderii globali. Se cheltuie foarte mult pe aceste deplasări, dar ce are cetățeanul din aceste deplasări?”, a argumentat Andrian Candu.

Totodată, deputatul a anunțat înregistrarea unui proiect de modificare a hotărârii parlamentului, privind redenumirea zilei de 2 martie, din „Ziua memoriei” în „Ziua memoriei și recunoștinței”.

Dacă va fi aprobat, în data de 2 martie ar urma să fie organizate expoziții, evenimente și conferințe și discuții cu veteranii, pentru ca aceștia să fie invitați prin școli și instituții și să povestească ce s-a întâmplat pe 2 martie 1992.

De asemenea, Andrian Candu a anunțat că începând cu săptămâna viitoare va începe colectarea semnăturilor în localități și raioane, în vederea înregistrării oficiale a formațiunii.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: