facebook.com

Doi deținuți din Transnistria – în greva foamei de 25 de zile, iar avocații nu cunosc starea lor

De 25 de zile sunt în greva foamei, iar avocații acestora nu cunosc care este starea lor de sănătate. Vorbim despre doi deținuți politici de la un penitenciar din stânga Nistrului. Oleg Horjan, liderul partidului comunist din Transnistria a fost găsit vinovat de „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al guvernării” și activistul de opoziție Serghei Mirovici, condamnat pentru „insultarea publică” a liderului din regiune, Vadim Krasnoselski. Pe 10 decembrie, apărătorii deținuților s-au adresat autorităților de la Chișinău cu solicitarea de a se implica cât mai urgent.

Potrivit avocaților, deținuții solicită întrevederi cu ambasadorii acreditați în Republica Moldova, dar și reprezentanții organizațiilor internaționale, pentru a le comunica despre cele întâmplate în Transnistria. Activista civică Nadejda Bondarenco a declarat că în stânga Nistrului sunt numeroase cazuri de încălcare a drepturilor omului. „Horjan a fost unicul deputat de opoziție, acum nu a rămas niciunul. El, întotdeauna, a venit cu inițiative pentru oamenii de rând”, a declarat activista.

Cu privire la anunțul lui Oleg Horjan de a candida în scrutinul din decembrie la funcția de lider al regiunii transnistrene, Bondarenco a menționat: „Lui nu i-au refuzat să participe, dar nici nu l-au înregistrat. Nici da, nici nu. Dar termenul de înregistrare a fost epuizat deja”, a precizat activista. De menționat că, anterior, Horjan a accentuat că poate candida la funcția de lider al Transnistriei, întrucât „nu există o hotărâre legitimă a organului de drept al Transnistriei” privind condamnarea sa, iar asta înseamnă că drepturile sale constituționale sunt restabilite în totalitate.

La rândul ei, avocata deținutului Oleg Horjan, Alina Palii, a declarat că va prezenta și în instanțele superioare drepturile clientului ei, precum și a altor deținuți. Totodată, ea a menționat că este necesară implicarea autorităților din Republica Moldova. „La ziua de azi, avocații deținuților din Transnistria nu au posibilitatea să se vadă cu clienții lor, iar toate solicitările poștale se întorc înapoi”, a comunicat avocata

În final, reprezentanți deținuților Oleg Horjan și Serghei Mirovici au dat citire unei declarații în care au făcut un apel către organizațiile mondiale, precum și către ambasadorii externi. Aceștia solicită o implicare de urgență, dat fiind faptul că nu se cunoaște starea de sănătate a celor doi deținuți la moment.

***

La 15 noiembrie, Horjan și Mirovici au anunțat greva foamei. Totodată, Horjan și Mirovici au expediat o scrisoare liderului regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. Aceștia au cerut să fie permis accesul la ei:

  • al reprezentanților ambasadelor Rusiei, SUA, UE și Misiunii OSCE în Moldova,
  • al unui reprezentant al guvernului Moldovei,
  • al reprezentanților mass-media.

Sursele NM au menționat că Horjan și Mirovici i-au expediat lui Krasnoselski scrisoarea personal, din penitenciarul unde își ispășesc pedeapsa. Potrivit surselor NM, activiștii de opoziție doresc ca prin intermediul grevei foamei, să atragă atenția participanților la negocierile în formatul „5+2” asupra dosarelor lor penale și să le ceară să nu recunoască rezultatele alegerilor liderului regiunii transnistrene, care se vor desfășura la 12 decembrie.

Aceleași surse au precizat că Horjan și Mirovici au anunțat greva foamei din motive politice pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra „acaparării puterii în Transnistria de către gruparea criminală organizată în persoana firmei Sheriff și a proprietarului acesteia, Victor Gușan”. Ei au expediat deja adresări către ambasadele Rusiei, SUA, UE, Misiunea OSCE în Moldova, președintelui Moldovei Maia Sandu și către Procuratura Generală a Moldovei.

Reamintim că SUA au chemat deja autoritățile de facto ale Transnistriei să-i elibereze pe Horjan și Mirovici, la fel ca și alți condamnați pentru activism politic sau exprimarea opiniei. SUA îi consideră victime ale represiunilor.

Oleg Horjan își ispășește pedeapsa la penitenciarul transnistrean nr. 1 din satul Glinoe, raionul Grigoriopol deja de trei ani.

În luna noiembrie 2018, judecătoria supremă din Transnistria l-a condamnat la patru ani și jumătate de închisoare, acuzându-l de „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Potrivit anchetei, după un miting necoordonat , Horjan a smuls epoleții unui milițian și l-a lovit pe acesta. În unul dintre capetele de acuzare, el l-ar fi insultat pe fostul șef al MAI din regiune, Ruslan Mova, numindu-l „general de rahat”. Apărătorii drepturilor omului consideră că acest dosar este unul politic și au declarat de mai multe ori despre condițiile inumane de întreținere a lui Horjan.

Detalii despre acest caz: „Noi nu putem face nimic – statul „Transnistria” nu există”. La Tiraspol să pregătește un nou dosar împotriva lui Oleg Horjan 

Activistul de opoziție Mirovici și soția sa, pensionara Tatiana Belova au fost reținuți, în anul 2019, pentru niște postări pe un canal de Telegram care ar fi conținut insulte la adresa lui Krasnoselski. În luna martie 2020, s-a constatat că Belova și Mirovici au fost condamnați la trei ani privațiune de libertate. Belova a fost eliberată șapte luni mai târziu, după ce și-a recunoscut vina, iar Mirovici se află și acum în penitenciarul nr. 1 din stânga Nistrului.

Detalii – în articolul „Doi pensionari din Transnistria au fost condamnați la trei ani de închisoare pentru insultarea lui Krasnoselski”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alexandru Munteanu

„Au fost trimiși într-o luptă care nu le aparținea”: mesaje la Chișinău, la 37 de ani de la sfârșitul războiului din Afganistan

Ziua de 15 februarie este declarată în Republica Moldova drept Ziua comemorării celor căzuți în războiul din Afganistan. Duminică, cei 301 de moldoveni căzuți în război au fost comemorați la Chișinău, dar și în alte localități din țară. Totodată, ministere, politicieni și partide au publicat mesaje în legătură cu victimele războiului din Afganistan.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că, pe 15 februarie, a adus un omagiu veteranilor și familiilor celor căzuți în războiul din Afganistan. „Mii de tineri din satele și orașele Moldovei au fost trimiși într-o luptă care nu le aparținea, pe pământ străin: 301 nu s-au întors acasă, iar sute au revenit purtând pentru tot restul vieții urmele războiului. Le păstrăm memoria cu respect și recunoștință. Ne înclinăm în fața veteranilor – un exemplu de demnitate și solidaritate civică – și în fața familiilor care au trăit pierderea și multă suferință. Experiența acelor ani ne-a lăsat o lecție clară: războiul nu aduce câștigători. El distruge destine, rupe familii și frânează dezvoltarea societăților”, a declarat premierul.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „se împlinesc 37 de ani de la retragerea trupelor militare sovietice din Afganistan – un moment care a încheiat un capitol dureros al istoriei și a lăsat urme adânci în destinul a mii de familii din Republica Moldova”. „Aproape 13 mii de moldoveni au participat la acel război. 301 de tineri ostași, abia ajunși la vârsta de 20 de ani, au murit departe de casă într-un conflict care nu le-a aparținut. Alți circa 700 de tineri moldoveni, care-și îndeplineau datoria de ostaș, au fost răniți, iar alți 12 mii s-au întors acasă cu sechele ale războiului, mulți dintre ei decedând între timp. Suntem cu gândul alături de veteranii care au supraviețuit, dar și alături de familiile și apropiații celor căzuți pe front”, a adăugat Grosu.

Ministerul Apărării a declarat că, pe 15 februarie, militarii Armatei Naționale au participat la acțiuni de comemorare în Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț și în alte localități ale țării. „La monumentele edificate în memoria celor căzuți la datorie au fost depuse flori și a fost păstrat un moment de reculegere, în semn de omagiu față de sacrificiul lor. (…) În perioada 1979–1989, peste 12 mii de moldoveni au participat la conflictul din Afganistan, iar 301 militari și-au pierdut viața”, a declarat Ministerul Apărării.

Ministerul Afacerilor Interne a declarat că „ziua de 15 februarie este, înainte de toate, despre oameni”. „Despre fii care nu s-au mai întors acasă, despre tați și soți rămași doar în amintire, despre golul și durerea pe care războiul le-a lăsat în sute de familii. (…) Astăzi, fiecare clipă de tăcere și fiecare gest de recunoștință au fost dedicate celor 301 moldoveni care și-au pierdut viața în războiul din Afganistan, oameni care au lăsat în urmă durere, dor și suferință adâncă în familiile lor”, a adăugat Ministerul Afacerilor Interne.

Primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, Ion Ceban, a declarat că „astăzi marcăm, cu profund respect și recunoștință, 37 de ani de la încheierea unei pagini dureroase din istorie: retragerea contingentului de militari moldoveni din Afganistan”. „Mesajul nostru este unul ferm și clar: ororile războiului nu trebuie repetate. Nimic nu este mai prețios și mai sfânt decât pacea”, a declarat Ceban.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a declarat că, „astăzi, cu ocazia celei de-a 37-a aniversări a retragerii trupelor sovietice din Afganistan, deputați din Parlament, consilieri municipali, veterani și activiști ai PSRM au depus flori la complexul memorial „Fiilor Patriei – Memorie Veșnică” din Chișinău, au cinstit memoria participanților la războiul din Afganistan și a eroilor căzuți pe câmpul de luptă”. „Numele lor rămân pentru totdeauna înscrise în istoria țării, iar faptele lor sunt un simbol al curajului, al tăriei și al credinței datoriei militare”, se arată în mesajul partidului.

Deputatul Blocul „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că „plânge azi cerul în memoria tinerilor pierduți pe câmpurile și munții din Afganistan…”. „Memorie veșnică celor căzuți la datorie! Respect și închinăciune veteranilor acelui război străin!”, a adăugat parlamentarul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: