Andrei Mardari/NewsMaker

Domnica Manole: „Ar trebui extins mandatul judecătorilor constituționali de la 6 la 9 ani, cu imposibilitatea de a deține un al doilea mandat”

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, susține că mandatul judecătorilor constituționali ar trebui extins de la 6 la 9 ani, cu imposibilitatea de a deține un al doilea mandat. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unui interviu pentru revista franceză Lettre de l’Est.

Domnica Manole a fost întrebată dacă consideră că ar trebui modificat cadrul juridic în vederea asigurării unei protecții mai eficace a independenței membrilor Curții Constituționale și care ar fi acele modificări necesare.

„În primul rând, cred că ar trebui extins mandatul judecătorilor constituționali de la șase la nouă ani, cu imposibilitatea de a deține un al doilea mandat. Deși, în mod tradițional, mandatul pe viață – cum este cel al judecătorilor Curții Supreme a Statelor Unite ale Americii – este asociat cu o mai mare independență, mandatul de nouă ani ar atenua impresia judecătorului constituțional că i se sfârșește mandatul, deși abia și-a încheiat perioada de „acomodare” la Curte”, a spus Domnica Manole.

De asemenea, acesta a atras atenția asupra nivelului de salarizare a funcționarilor Curții Constituționale.

„O altă problemă din perspectiva independenței funcționale a Curții o constituie salarizarea insuficientă a funcționarilor și a judecătorilor ei, prin raportare la, cel puțin, omologii lor din statele vecine Republicii Moldova. Cred că aici este loc de mai bine și reiterez că am întreprins măsuri în această direcție, semnalându-le problema factorilor de decizie de la nivel parlamentar și guvernamental”, a mai spus Manole.

Menționăm că Domnica Manole a fost numită în funcția de judecător al Curții Constituționale prin hotărârea parlamentului nr. 121 din 16.08.2019. A fost aleasă președinte al Curții pe data de 23 aprilie 2020.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Două amalgamări voluntare, în doi ani: alte 68 de localități poartă discuții. Raport

În ultimii doi ani, în Republica Moldova s-au încheiat cu succes două procese de amalgamare voluntară, în raioanele Leova și Fălești. Alte 68 de localități analizează acum posibilitatea de a se uni în viitor. Guvernul consideră că această reformă „este viabilă”, dar recunoaște că procesul înaintează lent, inclusiv din cauza procedurilor complicate. Autoritățile sunt îndemnate să simplifice cadrul legal și să ofere mai mult sprijin localităților care decid să se unească.

Primării multe, sate – mici

În prezent, în Moldova activează 893 de primării. Mai mult de jumătate dintre acestea administrează sate cu mai puțin de 1 500 de locuitori – adică sub pragul minim prevăzut de lege, potrivit Raportului intermediar privind amalgamarea voluntară pentru perioada decembrie 2023 – septembrie 2025. Din acest motiv, multe localități au bugete reduse, personal insuficient și întâmpină dificultăți în oferirea unor servicii publice de calitate. Problemele sunt accentuate de scăderea populației și de migrația tinerilor.

Guvernul consideră că accelerarea amalgamării voluntare – adică unirea mai multor sate și comune – ar putea fi o soluție pentru ca administrațiile locale să fie mai eficiente și moderne. Totuși, recunoaște că procesul este lent și birocratic, ceea ce descurajează inițiativele. Raportul recomandă autorităților să acorde stimulente financiare mai mari localităților care aleg să se unească, să dezvolte și să partajeze serviciilor publice, dar și, la nevoie, să aplice un proces de „amalgamare normativă” pentru localitățile cu resurse și capacitate administrativă limitată.

Amalgamarea, doar un pas din reforma APL. Recomandări

„Amalgamarea voluntară constituie un element important al reformei administrației publice locale. Chiar dacă este accelerată în sine, nu va fi suficientă pentru a atinge standardele de viață din UE în întreaga țară”, indică raportul Guvernului.

Autoritățile consideră, astfel, că pe lângă amalgamare, este nevoie și de alte reforme. Printre acestea – reforma la nivel de raion, fie prin reducerea numărului de raioane de la 32 la 5, fie prin redefinirea rolului acestora pentru a sprijini primăriile în proiecte de dezvoltare.

O altă măsură prevede furnizarea serviciilor publice și a finanțării prin „clustere” de autorități locale, adică prin asocieri de mai multe primării, în loc de finanțarea fiecărei localități separat. În cazul satelor foarte mici, cu mai puțin de 3 000–5 000 de locuitori, raportul propune centralizarea unor funcții administrative și a serviciilor la nivel raional.

Pentru localitățile cu densitate scăzută a populației, se recomandă unificarea lor cu cele învecinate printr-un act normativ. Totodată, raportul propune stabilirea unui termen-limită pentru amalgamările voluntare, după care ar urma o etapă de amalgamare normativă pentru primăriile care rămân prea mici, precum și elaborarea unei „hărți a amalgamării” care să traseze limitele noilor unități administrativ-teritoriale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: