Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, susține că mandatul judecătorilor constituționali ar trebui extins de la 6 la 9 ani, cu imposibilitatea de a deține un al doilea mandat. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unui interviu pentru revista franceză Lettre de l’Est.
Domnica Manole a fost întrebată dacă consideră că ar trebui modificat cadrul juridic în vederea asigurării unei protecții mai eficace a independenței membrilor Curții Constituționale și care ar fi acele modificări necesare.
„În primul rând, cred că ar trebui extins mandatul judecătorilor constituționali de la șase la nouă ani, cu imposibilitatea de a deține un al doilea mandat. Deși, în mod tradițional, mandatul pe viață – cum este cel al judecătorilor Curții Supreme a Statelor Unite ale Americii – este asociat cu o mai mare independență, mandatul de nouă ani ar atenua impresia judecătorului constituțional că i se sfârșește mandatul, deși abia și-a încheiat perioada de „acomodare” la Curte”, a spus Domnica Manole.
De asemenea, acesta a atras atenția asupra nivelului de salarizare a funcționarilor Curții Constituționale.
„O altă problemă din perspectiva independenței funcționale a Curții o constituie salarizarea insuficientă a funcționarilor și a judecătorilor ei, prin raportare la, cel puțin, omologii lor din statele vecine Republicii Moldova. Cred că aici este loc de mai bine și reiterez că am întreprins măsuri în această direcție, semnalându-le problema factorilor de decizie de la nivel parlamentar și guvernamental”, a mai spus Manole.
Menționăm că Domnica Manole a fost numită în funcția de judecător al Curții Constituționale prin hotărârea parlamentului nr. 121 din 16.08.2019. A fost aleasă președinte al Curții pe data de 23 aprilie 2020.
În anul 2025, în Republica Moldova au fost anulate 300 de permise de conducere obținute prin fraudarea probelor de examen. Alte aproximativ 700, obținute la Bălți și Edineț, urmează să fie anulate. Informațiile au fost comunicate pe 19 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă, de către reprezentanții Agenției Servicii Publice (ASP). Instituția a prezentat modalitățile de fraudare și semnalele care indică frauda.
300 de permise anulate în 2025. Alte 700, de la Bălți și Edineț, urmează să fie anulate
Reprezentanții ASP au anunțat că, de la începutul anului 2025, au fost anulate 300 de permise de conducere obținute prin fraudarea probelor de examen. Dintre acestea, 56 de cazuri au fost contestate în instanță. Până în prezent, ASP a obținut câștig de cauză în primă instanță în 8 dosare, fără a pierde vreun proces. Celelalte cauze se află în continuare pe rolul instanțelor. „Eu cred că acesta e anul în care noi am anulat cele mai multe permise”, a declarat directorul ASP, Mircea Eșanu.
Potrivit ASP, alte aproximativ 700 de cazuri de fraudare a examenului teoretic, identificate la subdiviziunile de examinare auto din municipiile Bălți și Edineț, se află în procedură administrativă, urmând ca permisele de conducere să fie anulate.
Opt examinatori concediați
Reprezentanții ASP au mai anunțat că au fost inițiate peste 180 de anchete de serviciu: 8 examinatori au fost concediați, iar 3 examinatori au părăsit instituția de bunăvoie.
Cum se fraudează la examenele teoretice: semnalele care indică frauda
Potrivit lui Mircea Eșanu, ASP are acces la transmisiunile live de la toate probele aflate în derulare.
„Se folosește un utilaj special, care este ascuns în vestimentație. El conține un obiectiv video, un dispozitiv de procesare și un dispozitiv de transmitere. Suplimentar este un dispozitiv ascuns pentru transmiterea sunetului”, a declarat Iacov Zavtur, șeful Departamentului de înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto din cadrul ASP.
În continuare, Iacov Zavtur s-a referit la semnele de fraudare. „Vestimentație identică. Se utilizează 3-4 haine identice, ca de exemplu: o cămașă cu vultur. (…) Poziția corpului: persoana, de obicei, ține corpul în așa mod ca obiectivul camerei să înregistreze monitorul de la examen. Persoanele se străduiesc să nu se miște, ca operatorul care stă în spate să vadă tot ce se întâmplă pe ecran”, a spus angajatul ASP. Potrivit acestuia, ulterior operatorul îi „dictează răspunsurile”.
Iacov Zavtur a precizat că vestimentația cu vultur „a fost utilizată foarte des în procesul de fraudare al examenului”, însă „mai sunt utilizate și alte tipuri de haine”. Directorul ASP, Mircea Eșanu, a adăugat că „o cămașă cu vultur este una dintre cele mai populare tipuri de la Bălți și la Edineț”.
„Cel mai important, care ne dă semnul de fraudare, este că persoanele când intră încep să poziționeze monitorul în așa fel ca să fie înregistrat clar monitorul de la examen”, a declarat Iacov Zavtur.
Reprezentantul ASP a prezentat și „un exemplu clasic, când persoana are probleme tehnice și, ca în filmul cela sovietic, încearcă să primească indicații: care este problema și chiar discută cu operatorul”.
Bilanțul examenelor auto
Iacov Zavtur a declarat că, în anul 2025, 100 de mii de persoane au participat la proba teoretică, dintre care 40 de mii au susținut-o.
La fel, potrivit ASP, în perioada 1 ianuarie 2025 – 1 decembrie 2025, au fost examinate 1944 cereri privind contestarea rezultatului examenului practic. În rezultatul vizualizării înregistrărilor audio/video al procesului de examinare, membrii comisiei au respins ca neîntemeiate 774 cereri.
224 cereri au fost admise la „reexaminarea candidatului”. 101 cereri au fost admise și a fost „schimbat calificativul din respins în admis”. 16 cereri au fost „retrase”, candidatul a fost de acord cu punctele de penalizare aplicate de către examinator şi/sau a solicitat retragerea cererii. 580 de cereri a fost „respinse cu tentativă” – a fost sistată examinarea în legătură cu faptul că candidatul a susținut o tentativă la proba de examen contestată, au comunicat reprezentanții ASP.
