Doina Gherman

Declarație pentru deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova. Apel de la București

Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.

„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.

Doina Gherman

Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.

***

Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.

Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Consiliul Europei pregătește o convenție privind combaterea dezinformării? Berset: Să vedem ce s-a întâmplat în Moldova, ce putem folosi

Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a anunțat că organizația pe care o conduce planifică elaborarea unei convenții privind combaterea dezinformării și a interferențelor străine. Documentul ar urma să includă un set de instrumente dezvoltate inclusiv pe baza experienței Republicii Moldova în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru NewsMaker, pe 20 noiembrie.

Știm cu toții că în toate procesele electorale avem o provocare enormă legată de calitatea informației, de calitatea dezbaterii, de posibilitatea de a avea puncte de vedere diferite în dezbatere. (…) În lumea de astăzi, cu dezinformare, cu inteligență artificială, cu social media, cu polarizarea pe care o vedem pe rețelele sociale, cu discursul de ură, cu deepfake-uri — multe elemente acționează simultan, făcând mult mai dificilă existența unei dezbateri de calitate. Ceea ce s-a întâmplat în Moldova în ultimele luni nu a fost o surpriză pentru noi. (…) Putem folosi această experiență pentru a ajuta toate țările europene să reflecteze la ce înseamnă aceasta și poate să dezvoltăm împreună instrumente pentru a aborda aceste situații”, a declarat Alain Berset.

El a precizat că Consiliul Europei dezvoltă un instrument pentru combaterea dezinformării.

Ne gândim la o nouă convenție privind dezinformarea și interferențele străine, exact în acest scop: de a proteja democrațiile și procesele electorale, învățând din experiența — destul de dură — pe care Moldova a avut-o în ultimele luni. Să vedem ce s-a întâmplat aici, ce putem folosi pentru a construi un set de instrumente pentru toate țările, astfel încât să avem stabilitate, protecție și democrații puternice”, a adăugat secretarul general al Consiliului Europei.

Întrebat cum poate fi asigurat faptul că măsurile de combatere a dezinformării nu vor ajunge să submineze libertatea de exprimare și democrația, Berset a spus: „Trebuie să lucrăm împreună, fără a lăsa fiecare țară să decidă singură ce înseamnă aceste lucruri și să reinventeze roata în diverse situații. Trebuie să abordăm problema împreună. De ce? Pentru că este clar că acest set de instrumente trebuie să fie mereu fundamentat legal. Trebuie să aibă o bază juridică, în primul rând. În al doilea rând, toate aceste măsuri trebuie să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului. (…) Exact cum ați spus, există un risc. Suntem pe deplin conștienți de acest lucru, și tocmai de aceea calea corectă este elaborarea unei noi convenții. Aceasta privește alegerile, dar nu doar alegerile. Vizează și dezbaterea publică în spațiul public al democrațiilor noastre”.

Amintim că, pe 28 septembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Un raport al misiunii internaționale de observare a Parlamentului European, OSCE și APCE a arătat că procesul electoral a fost marcat de o tentativă eșuată de influențare a alegerilor din partea Rusiei. Documentul menționează că Rusia a folosit instrumente precum dezinformarea, finanțarea ilegală, coruperea electorală și atacurile cibernetice pentru a deturna rezultatele scrutinului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: