„Dor” înseamnă dulceața de caise a bunicii, boabele galbene de porumb, prietenii din copilărie, răsăritul pe malul lacului și… acasă. „Dor” este un cuvânt care nu poate fi tradus în altă limbă, un cuvânt-intersecție, unde nostalgia se întâlnește cu speranța că totul abia urmează, că se va repeta.
Cu ocazia Zilei Limbii Române, redacția NM a adunat mai multe cuvinte în limba română, fără echivalent în alte limbi, iar doctorul în filologie Alexandru Cosmescu ne-a explicat originea acestora.
Dor
Cuvântul „dor” provine din latina populară. În latina clasică, acesta înseamnă durere – „dolor”. S-a transformat în „dolus”, apoi a devenit, în română, „dor”.
„Conotația lui include și o nuanță plăcută, și una dureroasă, care nu se anulează reciproc, legate de absența și amintirea a ceva sau a cuiva drag.
Starea descrisă are unele lucruri în comun cu portughezul „saudade” sau cu rusescul „toska”, fără să se confunde cu ele; „saudade” și „toska” sunt analoge cu „dorul”, nu identice cu el. „Dorul” este în același timp savurat, dar și resimțit în mod dureros, trimițând la cineva (sau ceva) absent, dar fără să fie sigur dacă prezența a ceea ce dorești ți-ar anula (sau alina) dorul”, explică filologul Alexandru Cosmescu.
Alexandru Cosmescu, foto: Victoria Viprada
Doina
Când spui „doina”, inima ți se strânge de la imaginile binecunoscute: aripile morilor de vânt vechi, cai și călăreți, acoperișurile din stuf și cântecele fără început și fără sfârșit, pe care doar sufletul le aude.
„Cuvântul „doină” are etimologie necunoscută – etimologiile propuse ca ipoteze de diferiți specialiști mi se par forțate.
Tipul de cântare-text numit „doină“, răspândit în întregul spațiu cultural românesc, este una dintre formele esențiale ale liricii populare românești – exprimând diverse tipuri de trăire subiectivă care au fost (și continuă să fie) rezonante pentru cei care le-au dus mai departe, generație după generație: dor, jale, tristețe, dragoste, revoltă, apăsare. Ca și în cazul dorului, remarcăm o dinamică afectivă similară: ceva este resimțit în același timp dureros, dar și plăcut – și, în cazul doinei, transformat în expresie artistică“, a precizat doctorul în filologie.
Lehamite
Potrivit lui Alexandru Cosmescu, cuvântul „lehamite” este format pe baza unei rădăcini vechi slave, „lih”. Acesta a ajuns să desemneze, în română, o stare de dezgust, oboseală și dispreț în același timp.
Fire, întru, rost și sinea
„Filosoful C. Noica a încercat să propună o serie de interpretări care să accentueze un strat intraductibil într-o serie de alte cuvinte românești. Unul dintre ele ar fi „fire”. Acest cuvânt include, parțial, conotațiile de „natură“, „caracter”, „esență“, „existență“, fără să fie total substituibil prin oricare dintre ele”, explică doctorul în filologie.
Alexandru Cosmescu a precizat că alt cuvânt evidențiat de Noica este „întru” – care nu înseamnă pur și simplu „în”, în sensul spațial, și nici „între”, ci implică o co-participare la ceva mai amplu. Un exemplu asemănător este în cazul cuvintelor „rost” și „sinea”.
„Cuvântul „rost” vine de la latinescul „rostrum”, gură și a ajuns să funcționeze analog cu grecescul „logos”, care însemna atât „rostire”, cât și „sens” sau „ordine”.
Noica vorbește, în aceeași ordine de idei, și de cuvântul „sinea”, utilizat, de exemplu, în expresii de tipul „în sinea mea”. „Sinea” este diferită de „sine” (care ar fi analogul englezescului „self”, germanului „selbst”, frantuzescului „soi”, grecescului „autos”, să zicem); sinea este un strat mult mai intim al individului – un strat radical inaccesibil altora, absolut netransparent lor, care este sediul și refugiul subiectivității autentice”, a conchis doctorul în filologie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Forțele speciale ale Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei au lovit, în noaptea de 18 spre 19 aprilie, două mari nave de desant ale flotei ruse a Mării Negre — „Iamal” și „Nikolai Filcenkov” — în peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia. Anunțul a fost făcut astăzi, 20 aprilie, de GUR, care a publicat inclusiv imagini video cu atacul.
Potrivit instituției, cele două nave de desant au fost ținte cu drone în timp ce se aflau în golful Sevastopol, aflat în peninsula Crimeea.
„Iamal”, construită în 1988, este evaluată la circa 80 de milioane de dolari: nava, care are o lungime de 112 metri, poate transporta până la 500 de tone de marfă și tehnică blindată și este echipată cu un sistem de lansare multiplă de rachete „Grad-M”, cu sistem antiaerian „Strela-2” și cu instalații de artilerie AK-725 de 57 mm, capabile să tragă până la 1 000 de lovituri pe minut. Totodată, nava „Nikolai Filcenkov”, construită în 1975, are o capacitate de încărcare de 1 000 de tone și valorează aproximativ 70 de milioane de dolari, conform estimărilor GUR.
GUR a subliniat că ambele nave au fost folosite de Rusia în războiului de agresiune împotriva Ucrainei.
În cadrul aceleiași operațiuni a fost distrusă și stația radar „Podlet-K1”, în valoare de 5 milioane de dolari.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat, de asemenea, un atac asupra navei „Iamal” — însă în cursul zilei de 18 aprilie. Potrivit datelor sale, în acel atac au mai fost lovite „Azov”, o ambarcațiune anti-diversiune de tip „Grachonok” și un bloc de antene al sistemului de comunicații „Delfin”.
„Guvernatorul” Sevastopolului numit de Rusia a declarat că, în noaptea de 18 aprilie, un rezervor de la o bază petrolieră din Golful Kazacia a luat foc din cauza unei drone doborâte. În seara aceleiași zile, în oraș a fost declarată alertă aeriană, însă detalii despre consecințele acestui atac nu au fost comunicate oficial, notează Deutsche Welle.
Amintim că, în noaptea de 6 aprilie, GUR a lovit fregata „Admiral Makarov” la Novorossiisk. Nava face parte din proiectul 11356R „Burevestnik”; marina rusă are în dotare trei astfel de fregate, capabile să lanseze rachete de croazieră „Kalibr”.
O altă fregată din aceeași clasă, „Admiral Essen”, a fost avariată într-un atac asupra Novorossiiskului în noaptea de 2 martie. În mai 2022, agenția de presă rusă de stat TASS relata, citând o sursă, că „Admiral Makarov” ar putea deveni noua navă-amiral a flotei ruse a Mării Negre după scufundarea crucișătorului „Moskva” de către forțele ucrainene, în aprilie același an.
