„Dor” înseamnă dulceața de caise a bunicii, boabele galbene de porumb, prietenii din copilărie, răsăritul pe malul lacului și… acasă. „Dor” este un cuvânt care nu poate fi tradus în altă limbă, un cuvânt-intersecție, unde nostalgia se întâlnește cu speranța că totul abia urmează, că se va repeta.
Cu ocazia Zilei Limbii Române, redacția NM a adunat mai multe cuvinte în limba română, fără echivalent în alte limbi, iar doctorul în filologie Alexandru Cosmescu ne-a explicat originea acestora.
Dor
Cuvântul „dor” provine din latina populară. În latina clasică, acesta înseamnă durere – „dolor”. S-a transformat în „dolus”, apoi a devenit, în română, „dor”.
„Conotația lui include și o nuanță plăcută, și una dureroasă, care nu se anulează reciproc, legate de absența și amintirea a ceva sau a cuiva drag.
Starea descrisă are unele lucruri în comun cu portughezul „saudade” sau cu rusescul „toska”, fără să se confunde cu ele; „saudade” și „toska” sunt analoge cu „dorul”, nu identice cu el. „Dorul” este în același timp savurat, dar și resimțit în mod dureros, trimițând la cineva (sau ceva) absent, dar fără să fie sigur dacă prezența a ceea ce dorești ți-ar anula (sau alina) dorul”, explică filologul Alexandru Cosmescu.
Alexandru Cosmescu, foto: Victoria Viprada
Doina
Când spui „doina”, inima ți se strânge de la imaginile binecunoscute: aripile morilor de vânt vechi, cai și călăreți, acoperișurile din stuf și cântecele fără început și fără sfârșit, pe care doar sufletul le aude.
„Cuvântul „doină” are etimologie necunoscută – etimologiile propuse ca ipoteze de diferiți specialiști mi se par forțate.
Tipul de cântare-text numit „doină“, răspândit în întregul spațiu cultural românesc, este una dintre formele esențiale ale liricii populare românești – exprimând diverse tipuri de trăire subiectivă care au fost (și continuă să fie) rezonante pentru cei care le-au dus mai departe, generație după generație: dor, jale, tristețe, dragoste, revoltă, apăsare. Ca și în cazul dorului, remarcăm o dinamică afectivă similară: ceva este resimțit în același timp dureros, dar și plăcut – și, în cazul doinei, transformat în expresie artistică“, a precizat doctorul în filologie.
Lehamite
Potrivit lui Alexandru Cosmescu, cuvântul „lehamite” este format pe baza unei rădăcini vechi slave, „lih”. Acesta a ajuns să desemneze, în română, o stare de dezgust, oboseală și dispreț în același timp.
Fire, întru, rost și sinea
„Filosoful C. Noica a încercat să propună o serie de interpretări care să accentueze un strat intraductibil într-o serie de alte cuvinte românești. Unul dintre ele ar fi „fire”. Acest cuvânt include, parțial, conotațiile de „natură“, „caracter”, „esență“, „existență“, fără să fie total substituibil prin oricare dintre ele”, explică doctorul în filologie.
Alexandru Cosmescu a precizat că alt cuvânt evidențiat de Noica este „întru” – care nu înseamnă pur și simplu „în”, în sensul spațial, și nici „între”, ci implică o co-participare la ceva mai amplu. Un exemplu asemănător este în cazul cuvintelor „rost” și „sinea”.
„Cuvântul „rost” vine de la latinescul „rostrum”, gură și a ajuns să funcționeze analog cu grecescul „logos”, care însemna atât „rostire”, cât și „sens” sau „ordine”.
Noica vorbește, în aceeași ordine de idei, și de cuvântul „sinea”, utilizat, de exemplu, în expresii de tipul „în sinea mea”. „Sinea” este diferită de „sine” (care ar fi analogul englezescului „self”, germanului „selbst”, frantuzescului „soi”, grecescului „autos”, să zicem); sinea este un strat mult mai intim al individului – un strat radical inaccesibil altora, absolut netransparent lor, care este sediul și refugiul subiectivității autentice”, a conchis doctorul în filologie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Transportatorii amenință cu proteste, acuzând Ministerul Infrastructurii și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) de inacțiune, dar și presupuse abuzuri și scheme de corupție. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a transmis un apel public, în care avertizează că lipsa metodologiei tarifare, impunerea sistemelor electronice e-GPS și e-Bilet, precum și obligația de adaptare a tuturor vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor.
Potrivit APOTA, trei probleme majore afectează activitatea transportatorilor:
Lipsa metodologiei de calcul a tarifelor, deși legea prevedea aplicarea acesteia din 1 iunie 2024. Potrivit asociației, transportatorii operează de peste un an și jumătate cu tarife „înghețate”, ceea ce ar duce la închiderea unor rute regulate.
Promovarea sistemelor e-GPS și e-bilet, considerate de APOTA drept „scheme corupționale” care ar încalca legislația și drepturile transportatorilor, „fără a avea efecte reale asupra disciplinei fiscale”. Potrivit asociației, „sistemul e-bilet a fost conceput pentru a promova o schemă de corupție – de a obliga transportatorii să procure doar un singur model de aparate de casă”.
Obligația ca toate vehiculele să fie adaptate pentru persoane cu dizabilități. APOTA consideră măsura „imposibil de aplicat din punct de vedere tehnic și financiar, și impusă abuziv contrar legislației naționale și europene”.
„ANTA cunoaște că ordinul este ilegal, nu mai corespunde prevederilor legale, că transportatorii nu au capacitate financiară sau tehnică să-l aplice și, cel mai grav, că persoanele cu handicap nu vor avea nici în continuare posibilitatea reală de a fi transportate. Cu toate acestea, ANTA a decis să speculeze pe seama nevoilor unei categorii foarte vulnerabile, pentru a-și lărgi posibilitatea de a estorca mită și a trece cu vederea lipsa transportului adaptat”, se menționează în declarația asociației.
În context, transportatorii au solicitat adoptarea imediată a metodologiei tarifare, retragerea proiectului privind noile sisteme electronice și anularea cerințelor ANTA privind adaptarea tuturor vehiculelor pentru persoane cu dizabilități. Aceștea amenință că, în cazul în care autoritățile vor ignora solicitările, vor ieși la proteste.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la ANTA cu privire la acuzațiile asociației de transportatori. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.
După apelul public lansat de APOTA, Guvernul a transmis că a luat act de solicitarea publică, dar soluționarea problemelor ține de competența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
„MIDR are ușile deschise. Guvernul își dorește ca pasagerii să aibă condiții de confort, iar activitatea să se desfășoare în conformitate cu legislația și cadrul fiscal în vigoare”, a declarat purtătorul de cuvânt Daniel Vodă.
În privința acuzațiilor APOTA legate de posibile scheme de corupție, Executivul a invitat toate părțile care dețin informații relevante să le prezinte organelor competente.
„Am văzut și acuzații privind posibile riscuri de corupție în sistemele informatice. Poziția noastră rămâne neschimbată. Invităm pe toți cei care au informații relevante să le documenteze și să le transmită autorităților competente”, a subliniat Vodă.
