„Dor” înseamnă dulceața de caise a bunicii, boabele galbene de porumb, prietenii din copilărie, răsăritul pe malul lacului și… acasă. „Dor” este un cuvânt care nu poate fi tradus în altă limbă, un cuvânt-intersecție, unde nostalgia se întâlnește cu speranța că totul abia urmează, că se va repeta.
Cu ocazia Zilei Limbii Române, redacția NM a adunat mai multe cuvinte în limba română, fără echivalent în alte limbi, iar doctorul în filologie Alexandru Cosmescu ne-a explicat originea acestora.
Dor
Cuvântul „dor” provine din latina populară. În latina clasică, acesta înseamnă durere – „dolor”. S-a transformat în „dolus”, apoi a devenit, în română, „dor”.
„Conotația lui include și o nuanță plăcută, și una dureroasă, care nu se anulează reciproc, legate de absența și amintirea a ceva sau a cuiva drag.
Starea descrisă are unele lucruri în comun cu portughezul „saudade” sau cu rusescul „toska”, fără să se confunde cu ele; „saudade” și „toska” sunt analoge cu „dorul”, nu identice cu el. „Dorul” este în același timp savurat, dar și resimțit în mod dureros, trimițând la cineva (sau ceva) absent, dar fără să fie sigur dacă prezența a ceea ce dorești ți-ar anula (sau alina) dorul”, explică filologul Alexandru Cosmescu.
Alexandru Cosmescu, foto: Victoria Viprada
Doina
Când spui „doina”, inima ți se strânge de la imaginile binecunoscute: aripile morilor de vânt vechi, cai și călăreți, acoperișurile din stuf și cântecele fără început și fără sfârșit, pe care doar sufletul le aude.
„Cuvântul „doină” are etimologie necunoscută – etimologiile propuse ca ipoteze de diferiți specialiști mi se par forțate.
Tipul de cântare-text numit „doină“, răspândit în întregul spațiu cultural românesc, este una dintre formele esențiale ale liricii populare românești – exprimând diverse tipuri de trăire subiectivă care au fost (și continuă să fie) rezonante pentru cei care le-au dus mai departe, generație după generație: dor, jale, tristețe, dragoste, revoltă, apăsare. Ca și în cazul dorului, remarcăm o dinamică afectivă similară: ceva este resimțit în același timp dureros, dar și plăcut – și, în cazul doinei, transformat în expresie artistică“, a precizat doctorul în filologie.
Lehamite
Potrivit lui Alexandru Cosmescu, cuvântul „lehamite” este format pe baza unei rădăcini vechi slave, „lih”. Acesta a ajuns să desemneze, în română, o stare de dezgust, oboseală și dispreț în același timp.
Fire, întru, rost și sinea
„Filosoful C. Noica a încercat să propună o serie de interpretări care să accentueze un strat intraductibil într-o serie de alte cuvinte românești. Unul dintre ele ar fi „fire”. Acest cuvânt include, parțial, conotațiile de „natură“, „caracter”, „esență“, „existență“, fără să fie total substituibil prin oricare dintre ele”, explică doctorul în filologie.
Alexandru Cosmescu a precizat că alt cuvânt evidențiat de Noica este „întru” – care nu înseamnă pur și simplu „în”, în sensul spațial, și nici „între”, ci implică o co-participare la ceva mai amplu. Un exemplu asemănător este în cazul cuvintelor „rost” și „sinea”.
„Cuvântul „rost” vine de la latinescul „rostrum”, gură și a ajuns să funcționeze analog cu grecescul „logos”, care însemna atât „rostire”, cât și „sens” sau „ordine”.
Noica vorbește, în aceeași ordine de idei, și de cuvântul „sinea”, utilizat, de exemplu, în expresii de tipul „în sinea mea”. „Sinea” este diferită de „sine” (care ar fi analogul englezescului „self”, germanului „selbst”, frantuzescului „soi”, grecescului „autos”, să zicem); sinea este un strat mult mai intim al individului – un strat radical inaccesibil altora, absolut netransparent lor, care este sediul și refugiul subiectivității autentice”, a conchis doctorul în filologie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Parlamentul a ratificat în prima lectură Convenția privind instituirea Comisiei internaționale de reclamații pentru Ucraina, care va permite solicitarea despăgubirilor pentru prejudiciile provocate de agresiunea Rusiei. Proiectul a stârnit critici din partea deputaților comuniști, care au invocat statutul de neutralitate al Republicii Moldova și au criticat, totodată, prevederea potrivit căreia țara va trebui să contribuie financiar la viitoarea comisie. În replică, un deputat PAS a spus că inițiativă privind instituirea unei comisii ar trebui preluată și în cazul Republicii Moldova, „pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.
Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției a fost prezentat de secretarul de stat la ministerul Justiției, Lilian Apostol.
În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Inga Sibova a declarat că în Constituție este consfințit statutul de neutralitate și l-a întrebat pe secretarul de stat cum comentează faptul că, prin ratificarea Convenției, care va permite Ucrainei să solicite despăgubiri de la Federația Rusă, „noi aderăm în favoarea unei părți”.
Secretarul de stat a spus că aderarea la Convenție nu este în contradicție cu clauza de neutralitate a Republicii Moldova.
Ulterior, deputatul PAS Ion Babici a reacționat la declarațiile parlamentarei comuniste despre statutul de neutralitate. „Spuneți-ne, vă rog, ce fel de statut de neutralitate avem noi când pe teritoriul nostru este armata a 14-a? Eu cred că noi suntem nu numai moral obligați să votăm ratificarea convenției, dar și factologic. (…) Cred că această inițiativă poate fi preluată și de Moldova și, la rândul nostru, tot putem constitui sau cere suportul statelor din întreaga lume să constituie o comisie care să înainteze la fel acele reclamații pentru Moldova în raport cu daunele care le-a adus Federația Rusă Republicii Moldova. Eu chiar cer deputaților noștri din comisia relații externe să gândească la aceasta inițiativă. (…) Pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a comunicat Babici.
În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Diana Caraman a întrebat secretarul de stat care va fi contribuția financiară a Republicii Moldova în cadrul noii comisii.
Potrivit lui Lilian Apostol, „contribuția Republicii Moldova urmează să fie stabilită la cota minimă” și „va fi achitată din bugetul de stat”. Secretarul a spus că vor fi și cheltuieli legate de deplasarea delegaților pentru lucrările organelor comisiei.
În contextul afirmațiilor despre contribuția financiară, Caraman a spus că „nu ne ajung bani pentru programe sociale”, însă „în schimb pentru o obligație internațională avem”. „Ce legătură are Moldova cu asta? (…) Moldova nu trebuie să plătească pentru ambițiile externe ale PAS”, a mai declarat deputata comunistă.
A criticat prevederea despre contribuții și deputata Inga Sibova.
„Când am plătit cotizații că eram membri ai CSI, nu ați pus întrebări dacă banii aceștia erau de folos pentru Republica Moldova”, a reacționat deputatul PAS Ion Babici.
Despre proiect
Potrivit secretarului de stat, la această etapă, Convenția privind instituirea Comisiei a fost semnată de 32 de state, inclusiv Republica Moldova. Opt dintre state au finalizat deja procedura de ratificare. Secretarul de stat a precizat că, prin ratificarea Convenției, Republica Moldova se va alătura acestor state. Comisia își va începe activitatea, după ratificarea Convenției de către cel puțin 25 de state sau organizații regionale.
Conform Parlamentului, Comisia va fi un instrument juridic internațional prin care Ucraina și cetățenii ei vor putea solicita despăgubiri, în conformitate cu principiile dreptului internațional, pentru prejudiciile provocate de agresiunea Federației Ruse începând cu 24 februarie 2022. Acestea includ pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii, precum și daune aduse proprietăților. Cereri de compensare vor putea fi depuse atât de persoane fizice și juridice afectate, cât și de statul ucrainean, inclusiv de autoritățile regionale și locale.
Proiectul a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 4 deputați „Alternativa”.
