Opoziția consideră că dosarul penal deschis pe numele lui Viorel Morari, care a condus Procuratura Anticorupție, este o „comandă” din partea actualei guvernări și o „reglare de conturi”. Procurorul general Alexandru Stoianoglo susține că acest caz a fost intentat în mod legal, iar investigația despre finanțarea PSRM, pe care Morari a reluat-o cu puțin timp înainte de a fi suspendat din funcție, a fost o încercare de autoapărare. NM a intrat în posesia unor documente ce țin de această investigație. Împreună cu experții, NM a studiat cazul lui Morari.
Documentele
NM a intrat în posesia copiei unui document care a fost semnat la 2 decembrie 2019 de către Viorel Morari, care pe atunci conducea Procuratura Anticorupție. În acest document, Morari a dat indicații ca două cauze penale să fie comasate.
Primul dosar este despre spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu participarea companiei „Exclusiv Media”, a companiei nerezidente „Westerby Limited” și „a unor persoane și unități care încă nu au fost identificate”. Morari scrie că Centrul Național Anticorupție (CNA) a inițiat acest caz „în baza unor suspiciuni întemeiate”. Potrivit lui Morari, la 20 noiembrie 2019, Procuratura Anticorupție a retras acest caz de la CNA pentru a continua investigația.
Cel de-al doilea caz se referă la o posibilă finanțare ilegală din străinătate a Partidului Socialiștilor (PSRM). Morari menționează că investigația de la 8 iunie 2019 a fost inițiată de un ofițer superior de urmărire penală, desemnat de Procuratura Anticorupție.
Motiv pentru aceasta a devenit înregistrarea video a întâlnirii dintre președintele Igor Dodon și liderul de atunci al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, care a fost difuzată de Publika TV. În înregistrare, Dodon vorbește despre finanțarea PSRM, menționând că suma cheltuielilor partidului constituie 600-700 de mii de dolari lunar.
Însă la 8 iulie, Alexandru Cernei, procuror al Procuraturii Anticorupție, a refuzat să deschidă un dosar penal despre finanțarea ilegală a PSRM, din lipsă de dovezi.
La 26 noiembrie 2019, decizia lui Cernei a fost anulată. Și în documentul din 2 decembrie, Morari constată: „Analizând materialele [acestor] procese penale, ajung la concluzia că sunt motive pentru a presupune că aceste acțiuni (spălarea banilor și finanțarea ilegală) au fost comise de unele și aceleași persoane”. De aceea Morari consideră necesară comasarea acestor dosare într-o singură procedură.
În aceeași zi, la 2 decembrie, Procuratura Anticorupție a expediat un demers către Inspectoratul Fiscal (NM deține și copia acestui demers). În acesta, procuratura comunică despre bănuielile sale cu privire la spălarea de bani de către companiile „Exclusiv Media”, „Westerby Limited” și câteva persoane fizice care deocamdată sunt neidentificate.
În demers se mai menționează că procurorii au constatat că în luna februarie 2016, pe conturile companiei „Exclusiv Media” au ajuns 1 499 884 de euro de la compania offshore „Westerby Limited”, înregistrată în Bahamas. În luna martie același an, Petru Burduja, directorul „Exclusiv Media” (actualmente, deputat în parlament) și Ludmila Furculiță, soția lui Corneliu Furculiță, fondatorul acestei companii și deputat al parlamentului, au retras de pe conturile „Exclusiv Media” peste 20 de milioane de lei pentru „rambursarea sprijinului financiar obținut de la persoane fizice”.
Directorul „Exclusiv Media” Petru Burduja a confirmat această operațiune prin contracte de împrumut (asistență), din care reiese că firma a obținut împrumuturi de peste 5 milioane de lei de la persoane fizice și 100 de mii de dolari de la compania nerezidentă „Bulwer Development LP”.
La fel, compania „Exclusiv Media” a acordat împrumuturi fără dobândă în valoare totală de 8,8 milioane de lei pentru 17 persoane fizice.
În legătură cu faptele expuse, Procuratura Anticorupție a solicitat Inspectoratului Fiscal fotocopii ale documentelor persoanelor fizice și juridice care au avut legături financiare cu PSRM.
Printre acestea este organizația obștească „Iubesc Moldova”, companiile „Exclusiv Media” (acesteia îi aparțin posturile tv NTV-Moldova și TNT v Moldove), „Telesistem TV” (gestionează Accent TV și „Primul în Moldova”), compania offshore „Bulwer Development”, precum și deputații PSRM Petru Burduja, Corneliu Furculiță, Petru Corduneanu, Vasile Bolea și Vladimir Odnostalco. În listă se mai regăsesc soția președintelui Galina Dodon, șeful CEC Maxim Lebedinschi, purtătorul de cuvânt al președintelui Carmena Lupei, membrul CEC Vadim Filipov, consilierul municipal PSRM Dinarii Cojocaru.
De asemenea, Procuratura Anticorupție a solicitat Inspectoratului Fiscal informații despre donațiile obținute de către PSRM, în special despre persoanele care au donat mai mult de 10 mii de lei.
Dosarul
Învinuit pentru abuz în serviciu și fals în acte publice și arestat în luna ianuarie, Viorel Morari susține că este victima persecutării politice și motivează toate acestea prin activitatea sa profesională. Acuzațiile i-au fost înaintate în urma rezultatelor verificărilor care au fost efectuate la Procuratura Anticorupție inițiată la 10 decembrie de procurorul general Alexandru Stoianoglo. Tot atunci, Morari a fost suspendat din funcție pe perioada verificărilor.
Într-un interviu pentru DW publicat la 10 decembrie, Viorel Morari a presupus că suspendarea sa din funcție și verificările de la Procuratura Anticorupție sunt o modalitate de presiune asupra sa din cauza investigațiilor despre PSRM în care sunt vizați deputați socialiști.
Înainte de ședința de judecată din 13 ianuarie, în cadrul căreia s-a examinat cererea procurorilor cu privire la arestarea lui Morari, el a declarat că dosarul său este „politic” și autoritățile încearcă astfel să sustragă atenția societății de la subiecte importante. La fel, Morari a declarat că dosarul a fost intentat împotriva sa la indicația noului procuror general Alexandru Stoianoglo și a președintelui Igor Dodon.
PSRM consideră că se fac încercări de a-l prezenta pe Morari ca victimă care a avut de suferit din cauza dosarului despre finanțarea PSRM. Despre aceasta a scris pe Facebook președintele fracțiunii parlamentare a PSRM Vlad Bătrîncea. El a menționat că „dosarul [despre spălarea de bani] a fost pornit încă acum patru ani de către fostul regim, pentru a șantaja PSRM”.
„Nu le-a reușit din simplul motiv că toate acțiunile socialiștilor au fost și sunt legale. Dosarul a fost relansat de către Viorel Morari, pe care presa l-a numit în ultimii ani procurorul lui Plahotniuc. Cel mai probabil, a fost lansat din nou acest subiect ca linie de victimizare pentru Morari, care e vizat într-un dosar penal”, a scris Bătrâncea. La fel, el a învinuit opoziția de încercarea de a denigra PSRM și a solicitat Procuraturii Generale „să facă lumină în acest caz”.
Într-un comentariu pentru NM, procurorul general Alexandru Stoianoglo a menționat că dosarul împotriva lui Viorel Morari a fost intentat în baza unor materiale obținute în timpul verificării activității sale. „Nu eu am examinat aceste materiale și nu eu le-am găsit”, a subliniat Stoianoglo.
El a atras atenția asupra faptului că șeful Procuraturii Anticorupție a intentat dosarul despre finanțarea ilegală a PSRM, prin care Morari își motivează reținerea, încă în anul 2016, însă atunci, pe acest caz, s-a efectuat o singură acțiune procesuală, apoi încă una în anul 2017, niciuna în 2018 și niciuna în 2019, până în luna noiembrie, când Morari a desemnat 28 de procurori și 38 de ofițeri de urmărire penală pentru gestionarea acestui caz.
„Acest lucru s-a întâmplat atunci când Morari a înțeles că trebuie cumva să se apere”, consideră procurorul general. El a mai subliniat că Procuratura Generală nu a intervenit în investigația acestui caz și că el personal nu cunoaște detalii, întrucât Procuratura Anticorupție are autonomie totală în procesul de investigație.
Opinii
Dosarul împotriva lui Viorel Morari a devenit subiect de discuții în rețelele sociale. Astfel, deputatul Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS) Sergiu Litvinenco a scris pe pagina sa de Facebook, după raportul procurorului general despre rezultatele verificărilor la Procuratura Anticorupție și la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale: „În continuare așteptăm progrese pe dosarele de rezonanță, în special furtul miliardului, spălările de bani, finanțarea ilegală a PSRM din Bahamas ș.a.”.
„Simpla constatare a dezastrului din procuratură, fără a avansa cu investigarea în conformitate cu legea a dosarelor de rezonanță, nu este în măsură să demonstreze că procuratura este independentă și funcțională”, a menționat Litvinenco.
Anterior, comentând dosarul împotriva lui Morari, Litvinenco a scris că, chiar dacă și are păcate pentru care trebuie să răspundă, „acțiunile procuraturii arată ca o comandă politică a lui Igor Dodon, pentru a nu permite investigarea cauzei în care este implicat președintele”.
„Când Morari conducea Procuratura Anticorupție, cunoscutul dosar despre finanțarea PSRM din Rusia (prin Bahamas) a obținut un nou impuls. A făcut oare aceasta pentru că a presimțit ceva? Probabil. E clar însă că el a aplicat legea și a acționat așa cum trebuia demult să acționeze procuratura”, a scris Litvinenco.
Reamintim că Viorel Morari a preluat conducerea Procuraturii Anticorupție în luna aprilie 2016, iar în primăvara anului 2019 a demisionat. El afirma că a fost impus să demisioneze de guvernarea de atunci. În luna septembrie 2019, Morari a fost restabilit în funcție prin decizia instanței de judecată în care el a contestat demisia sa.
Comentând pe Facebook arestarea lui Morari, ex-ministrul justiției Olesea Stamate a scris că „nu dorește nimănui să se confrunte cu justiția moldovenească”. „Nu e despre Morari. Posibil, el are pentru ce să răspundă. Mă întreb dacă nu cumva este folosit în calitate de țap ispășitor în timp ce alții, cu probleme mai mari decât cele ale lui Morari, nu sunt atinși”, a precizat ea.
Potrivit lui Stamate, ea și-a creat impresia că prin arestarea lui Morari, autoritățile doresc să dea un răspuns „setei de sânge” pe care o simte societatea. „Ne dorim noi oare o asemenea justiție selectivă, prin care se fac reglări de conturi? Oricum, acțiunile ulterioare ale Procuraturii Generale, inclusiv în dosarul despre finanțarea PSRM și investigațiile despre încălcările comise de către procurori, vor confirma sau vor infirma această ipoteză”, a menționat Stamate.
Analistul politic Victor Ciobanu consideră că politicienii care îl apără pe Viorel Morari au ales „o tactică greșită de a-și construi discursul politic”. „Morari nu trebuie victimizat. Ar fi mai corect să se spună că el a inițiat câteva cauze de rezonanță. Însă dacă nu este Morari, este Procuratura Generală, să ducă ea la bun sfârșit aceste cauze”, a menționat Ciobanu.
Potrivit afirmațiilor sale, în dosarul lui Viorel Morari trebuie pur și simplu să fie asigurat un proces echitabil.
Ion Guzun, director de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a menționat, într-un comentariu pentru NM, că trebuie de ales grâul de neghină. Potrivit lui, provoacă întrebări temeiurile în care Procuratura Generală a inițiat verificările la Procuratura Anticorupție și la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În același timp, în timpul acestor verificări, au fost depistate diferite încălcări, a menționat el.
„Provoacă întrebări și cauzele alese de Procuratura Generală pentru a fi verificate. În raportul despre rezultatele verificărilor, procurorul general nu a indicat, câte cauze au fost verificate. La fel, noi nu am auzit nimic concret despre acțiunile ilegale ale lui Viorel Morari și ale lui Nicolae Chitoroagă [fostul șef al PCCOCS]”, a menționat expertul. El a mai spus că măsurile disciplinare și penale care vor fi luate după încălcările depistate vor demonstra dacă aceste verificări au fost o reglare de conturi.
Comentând dosarul lui Morari, expertul a declarat că nu a înțeles în ce constau acțiunile ilegale ale lui Morari. „Dacă e vorba despre abuz de serviciu, cui au fost provocate daune?”, s-a întrebat Guzun.
La fel, el a reamintit că procurorul general Stoianoglo a vorbit despre practica de aplicare abuzivă a arestului în Moldova, iar Morari a fost plasat imediat în arest preventiv. „Nu cred că acțiunile procesuale penale au avut loc fără ca Stoianoglo să știe despre aceasta, mai ales că inițierea urmăririi penale împotriva lui Morari a ținut doar în competența sa. Ce împrejurări explică arestarea lui Morari?”, se întreabă, din nou, Guzun.
El a reamintit că organele de drept din Moldova au interceptat și au urmărit în același timp sute de cetățeni: „Oare nu ar fi putut ține sub control un șef al Procuraturii Anticorupție?”.
