Elena Dragalin/Facebook

Dragalin, despre comentariile în care mama sa îi ia apărarea pe Facebook: „Am 38 de ani, am viața mea”

Șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a venit cu o reacție, după ce postările mamei sale, Elena Dragalin, de pe platforma Facebook, în care îi ia apărarea, au stârnit comentarii și critici pe rețelele de socializare. Șefa de la Anticorupție susține că nu se implică și nici nu citește postările sau comentariile mamei sale în ceea ce privește activitatea sa la PA. Dragalin recunoaște, totuși, că se consultă cu părinții săi atunci când întâmpină dificultăți la locul de muncă. „Dar niciodată pe dosarele penale” – a precizat Veronica Dragalin în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.   

Întrebată ce crede despre implicarea activă a mamei sale pe rețelele de socializare în apărarea sa, Dragalin a explicat că activitatea sa pe Facebook este una limitată. „Nu citesc comentarii și ce spun unii despre alții nici pe pagina mea, nici a altora”, a precizat șefa PA. Respectiv, spune Dragalin, nu urmărește nici postările mamei sale în ceea ce o privește.

„În linii generale cunosc că mama mea e activă pe Facebook, dar nu citesc ce scrie ea, nu văd ce scriu alții în potriva ei. (…) Am 38 de ani, am viața mea, mama mea are dreptul să aibă opiniile ei. Ea nu se consultă cu mine despre asta și eu nu o întreb. Ea până acum a avut o activitate, o viață și poziții pe care le expunea pe Facebook. Eu nu mă implic în ce face sau spune. Eu sunt o persoană separată, un adult și nu sunt influențată de activitatea mamei mele pe Facebook”, a declarat Veronica Dragalin.

Jurnalistul Gheorghe Gonța a întrebat-o pe șefa PA direct dacă discută cu părinții săi, în special cu mama sa, despre activitatea sa la Anticorupție. „Ea nu vă dă sfaturi sau vă dă?”, a fost întrebată Dragalin.

„Ca să fie foarte clar, pe dosare penale nu discutăm, dar câteodată, când se întâmplă o scurgere de informații, cum ar fi înregistrarea care s-a întâmplat în iunie, desigur am sunat părinții și am discutat despre asta. Eu nu am persoane foarte apropiate aici, în Republica Moldova. Contez pe susținerea lor atunci când îmi este greu. Discut în linii generale despre ce se întâmplă în țară, inițiativele legislative sau altele. Discut cu părinții mei, dar iau deciziile mele personale pentru cariera mea și clar lucru pentru activitatea mea personală”, a conchis Dragalin.

De menționat că odată cu preluarea mandatului de șef al PA, Elena Dragalin, mama Veronicăi Dragalin, i-a dedicat constat fiicei sale postări în care reflecta activitatea acesteia la PA sau în care îi sărea în apărare. S-a întâmplat, inclusiv, după scandalul generat de scurgerile unor înregistrări audio din timpul unei ședințe de lucru a Veronicăi Dragalin cu subalternii săi, criticată și discutată pe larg în societate, precum și după scandalul generat de diplomele șefei PA și „capacitățile” sale de a conduce Procuratura Anticorupție. Și într-un caz, și în altul, Elena Dragalin a scris postările pe contul său de Facebook în care a lăudat munca fiicei sale la PA, precum și studiile acesteia din SUA.


Recent, fosta deputată de la Platforma DA Stela Macari a venit cu critici în adresa mamei Veronicăi Dragalin, în care îi sugerează să-i permită fiicei sale să își aleagă de una singură drumul. „Protejarea exagerată vorbește, mai degrabă, despre slăbiciuni și nicidecum despre dragoste”, a scris Macari.

În replică, Elena Dragalina a scris, la rândul său, un comentariu în care o îndeamnă pe Macari să „își caute de treabă”. „V-o zic și eu, de la mamă la mamă, aveți grijă de copiii Dvs., orice vârstă ar avea, nu-i ignorați, chiar dacă sunt adulți, promovați-i și lăudați-i. Construiți relațiile cu copiii așa ca ei să știe că pot conta pe Dvs., chiar dacă sunt adulți”, se arată în mesajul publicat de Elena Dragalin.

Captură foto/Facebook/Stela Macari
Captură foto/Facebook/Stela Macari

De menționat că familia Dragalin s-a stabilit în SUA în urmă cu mulți ani. Acolo, mama șefei PA, Elena Dragalin, se remarcă printr-o activitate fructuoasă în consolidarea relațiilor moldo-americane, devenind un nume de referință printre comunitatea de moldoveni stabiliți în această țară. Basarabeanca a fondat Moldova-AID, care organizează anual forul cunoscut sub denumirea Convenția moldo-americană, cu participarea delegaților din partea instituțiilor guvernamentale americane și din Republica Moldova, precum şi a reprezentanților diasporei moldovenești în SUA.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: