După judecători, și procurorii cer salarii mai mari: „O remunerare corectă este o condiție a independenței justiției” (DOC)

Consiliul Superior al Procurorilor și Procuratura Generală cer majorări salariale mai mari pentru procurori. Potrivit celor două instituții, s-a propus ca salariile judecătorilor să crească cu aproximativ 20%, în timp ce salariile procurorilor cu doar 5%. Prin urmare, cele două instituții solicită autorităților să majoreze salariile procurorilor proporțional cu cele ale judecătorilor. Totodată, propun ca această ajustare să fie prevăzută clar în lege și să fie aplicată ulterior automat, prin indexare.

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și Procuratura Generală (PG) au anunțat, pe 15 aprilie, că au transmis un aviz comun la proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru 2025. În aviz, cele două instituții au menționat că statul este obligat să ajusteze anual salariile procurorilor, astfel încât „să fie acoperită deprecierea monetară (inflația) și să se mențină puterea de cumpărare a salariilor”.

Instituțiile au menționat că deși se propune o majorare a valorii de referință pentru calcularea salariilor procurorilor de la 2 850 lei la 3 000 lei (+5%) începând cu 1 iulie 2025, „această creștere este sub nivelul ratei medii a inflației din ultimul an”.

CSP și PG au mai declarat că proiectul de rectificare bugetară tratează inegal procurorii și judecătorii în ceea ce privește salariile. Potrivit instituțiilor, salariile judecătorilor vor crește cu aproximativ 20% (de la 3.000 la 3.600 de lei valoarea de referință), în timp ce pentru procurori creșterea este de doar 5% (de la 2.850 la 3.000 de lei). Acest lucru, spun ele, adâncește diferențele deja existente. De exemplu, un procuror cu până la 6 ani de experiență ar urma să aibă un salariu de aproximativ 21.870 de lei (cu o creștere de 1.100 lei), în timp ce un judecător cu aceeași vechime – 29.736 de lei (o creștere de 5.000 lei).

Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor și Procuratura Generală cer autorităților să majoreze salariile procurorilor proporțional cu cele ale judecătorilor. Totodată, instituțiile propun ca această ajustare să fie prevăzută clar în lege și să fie făcută ulterior automat, prin indexare.

„Asigurarea unei remunerări corecte a procurorilor nu este un privilegiu, ci o condiție a independenței justiției și a protecției cetățenilor împotriva nelegalităților”, au comunicat instituțiile.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Pe 8 aprilie, și Consiliul Superior al Magistraturii a cerut salarii mai mari – pentru judecători.

Amintim că proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2025 a fost votat de Parlament în prima lectură și urmează să fie examinat în a doua lectură.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sute de șoferi s-au pomenit cu permisul de conducere anulat din oficiu de către Agenția Servicii Publice (ASP) după ce, în urma verificării înregistrărilor video, s-a depistat că examenul la proba practică a fost fraudat. ASP a expediat mai mule scrisori deţinătorilor de permise obținute suspect prin care îi anunță că le retrage calificativul „admis” de la proba practică și, prin urmare, că rămân fără permis, relatează TVR Moldova.

Potrivit înregistrărilor video din mașinile ASP, făcute în timpul examenelor practice, unele greșeli au fost omise de către examinator, iar penalizările nu au fost trecute în fișa de punctaj. Din aceste imagini se vede cum un candidat trece pe o altă bandă de mers depășind linia continuă, și fără a semnaliza. Pentru această încălcare a regulamentului rutier, examinatorul trebuia să-i scadă 21 de puncte, adică proba să fie picată. Acest lucru însă nu s-a întâmplat. Neregulile trecute cu vederea de angajații ASP în timpul examenelor au fost depistate de comisia de verificare, sunt diverse.

Este o persoană care stă pe trecerea de pietoni, arată intenția de a trece, se afla la marginea drumului și candidata nu-i acordă prioritate și examinatorul se face că nu vede și îi pune după asta admis persoanei, dar de fapt trebuia să-i pună 21 de puncte pentru o încălcare gravă, care prevede nesusținerea examenului”, a declarat șeful Departamentului Înmatriculare a Mijloacelor de Transport și Calificare a Conducătorilor Auto, Iacov Zavtur.

În 2024, Agenția Servicii Publice a analizat peste 9 500 de înregistrări, în urma cărora 315 permise de conducere au fost anulate. Zilnic sunt audiați câte 5 șoferi asupra cărora există suspiciuni că au trișat, cu susținerea examinatorului. Prin urmare, scrisoarea prin care șoferul este chemat la ASP pentru explicații înseamnă automat anularea permisului, până la dovedirea contrariului.

Dacă se constată că, calificativul admis a fost obținut pe căi frauduloase, atunci sunt sesizate persoanele cu privire la abaterile constatate și se propune anularea dreptului de a conduce a cetățeanului”, a spus șeful Secției contestație, Iacob Cașcaval.

Persoana este chemată la audieri, i se prezintă înregistrările video, precum și actele care au stat la baza respectivei anulări. Cel vizat are dreptul să aducă probe în favoarea sa. După audiere, dacă nu s-au stabilit, care circumstanțe noi, care ar putea anula probele ASP, i se emite un ordin de anularea a probei respective și, respectiv, i se anulează permisul de conducere obținut la acel moment”, a menționat șeful Secției monitorizare operațională, Vlad Acciu.

Înregistrările examenelor auto sunt păstrate timp de șase luni. Acestea sunt verificate în urma unor sesizări din partea poliției sau a unei plângeri.

Ce ține de anularea permiselor de conducere, da, e oleacă dureroasă, da, uneori persoana obține persmisul și peste 3,4,5 luni, noi intrevenim. Cuiva asta-i pare ceva straniu și poate nu-i corect, dar pentru noi, de fapt, e de bază siguranța în trafic și pervenirea și stoparea fenomenului de fraudare. Sunt sancționați și examinatorii care au facilitat fraudulos obținerea permisului. Aceștia primesc mustrări disciplinare sau sunt demiși. Conform legii, permisul de conducere poate fi anulat dacă a fost obținut cu încălcarea normelor, prin căi frauduloase, dacă s-au prezentat documente neautentice sau dacă s-a falsificat identitatea”, a declarat Iacov Zavtur.

Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, susține că nu a negat niciodată posibilitatea de a fi numit ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii. Reacția sa vine după ce Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului a avizat pozitiv candidatura sa pentru această funcție.

„Nu, nu, nu. Deci, ceea ce am spus eu, eu nici nu am infirmat, nici nu am confirmat aceste informații. Deci, uitați-vă foarte atent. Eu am zis că eu nu comentez ceea ce apare pe Telegram. Ceea ce eu am negat au fost informații că acest agriman a fost cerut din partea Statelor Unite pe timpul administrației Biden. Asta nu este adevărat și eu am zis că nu este adevărat. Deci, eu niciodată nici n-am infirmat, nici am confirmat”.

Declarația lui Vladislav Kulminski vine în contextul în care, cu o zi înainte, mai multe canale de Telegram au scris că acesta urmează să fie numit ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, în locul lui Viorel Ursu. Contactat de NM, Kulminski nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informația. Confirmarea oficială a venit abia seara, din partea președintelui Parlamentului, care a declarat într-o emisiune televizată că Ministerul Afacerilor Externe a propus numirea lui Vladislav Kulminski în funcția de ambasador în SUA, iar pe actualul vicepremier pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, pentru funcția de ambasador în Turcia. Detalii – AICI.

Reamintim că la începutul lunii martie, liderul Partidului Social Democrat European, Tudor Ulianovschi, a declarat că autoritățile americane ar fi solicitat „rechemarea de urgență” a ambasadorului Republicii Moldova în SUA, Viorel Ursu, din cauza unor declarații „iresponsabile” ale conducerii Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate, care-l vizează pe președintele Donald Trump. Într-un comentariu pentru NM, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a calificat atunci afirmațiile politicianului drept „zvonuri răpândite cu agendă politică”. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Vasile Grădinaru, a declarat că și el își dorește să devină judecător. „Nu știu dacă apuc vreodată, dar îmi doresc în sinea mea”, a menționat parlamentarul, care are studii în drept. Precizarea a fost făcută în contextul numirii lui Ion Munteanu în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție și a demisiei acestuia din funcția de procuror general.

La emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, Grădinaru a fost întrebat dacă s-a așteptat la demisia lui Ion Munteanu din funcția de procuror general. Menționăm că Munteanu a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar ulterior a demisionat de la șefia Procuraturii Generale.

„Vreau să vă spun că orice soldat visează să fie general și orice student de la facultatea de drept își dorește să devină judecător la Curtea Supremă de Justiție sau la Curtea Constituțională. Dacă sincer, și eu încă îmi mai doresc să devin judecător. Nu știu dacă apuc vreodată, dar îmi doresc în sinea mea. Probabil și domnul procuror general și-a dorit la fel. Este evident că acum, ținând cont că avem o reformă în care mai mulți judecători fie au plecat, fie nu au trecut evaluarea și respectiv au fost forțați să plece din sistem, s-au eliberat locuri, inclusiv la Curtea Supremă de Justiție și cred că domnul procuror general a decis să utilizeze această posibilitate și să devină judecător. Nu văd nicio problemă în asta. Este o chestie normală”, a comunicat deputatul PAS.

Elevii din școlile cu predare în limba rusă din Republica Moldova vor putea susține, în premieră, un examen pentru evaluarea competențelor lingvistice la limba română. Precizarea a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul ediției din 29 mai a emisiunii „În profunzime” de la Pro TV.

Dan Perciun a declarat că autoritățile pregătesc introducerea unei metodologii de certificare a competențelor lingvistice la limba română, similară testelor TOEFL pentru engleză, care va evalua nivelurile de la A1 la C2, începând cu anul 2026.

Vom oferi elevilor din școlile ruse posibilitatea de a fi eliberați de examenul de la limba română dacă vin din timp și susțin un examen după modelul altor limbi străine. Sperăm că asta va fi un impuls ca mai multă lume să vină la aceste cursuri și să ofere și mai multe oportunități pentru a încerca de câteva ori eventual. Iar acest examen, ca și examenul la limba străină, va avea și o componentă orală, ceea ce noi nu avem la BAC. (…) Și, respectiv, această schimbare cred că va impulsiona și îmbunătățirea competențelor de comunicare, pe care ni le dorim în primul rând pentru toți cetățenii R. Moldova”, a menționat ministrul.

Totodată, metodologia va permite și evaluarea profesorilor și funcționarilor publici, pentru a asigura un nivel lingvistic corespunzător.

În același timp, există o disproporție între numărul școlilor care predau în limba rusă și dimensiunea minorității ruse, care reprezintă doar 3,2% din populație. Cu toate acestea, 263 de instituții, adică aproximativ 21%, oferă învățământ exclusiv în limba rusă. Ministrul Educației recunoaște această problemă și o explică prin moștenirea istorică a politicilor de rusificare din trecut.

Obiectivul nostru nu este să trecem de la limba rusă la limba ucraineană, ci să oferim mai mult spațiu limbii române. Strategia vizează extinderea numărului de discipline predate în limba română, inclusiv în regiuni autonome precum Găgăuzia, unde se promovează și limba găgăuză în paralel”, a spus el, potrivit Moldova 1.

Examenele de Bacalaureat, în anul de studii 2024-2025, vor avea loc în perioada 3-20 iunie.

Comisia politică externă și integrare europeană din Parlament a avizat pozitiv candidatura vicepremierului Oleg Serebrian pentru funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Turcia. Oficialul urmează să părăsească Guvernul după un mandat de trei ani și jumătate în care a gestionat portofoliul reintegrării țării.

Serebrian a explicat că revenirea sa în Ministerul Afacerilor Externe este parte a unui ciclu de rotație în serviciul diplomatic. „În ianuarie 2022, când am plecat de la Externe în funcția de director al Institutului Diplomatic, era foarte clar că voi reveni înapoi în minister, într-o altă funcție sau în aceeași funcție, care a rămas, în principiu, după mine, cu un director interimar. Deci, într-un fel, este o revenire”.

Întrebat dacă este mulțumit de rezultatele obținute în funcția de vicepremier pentru reintegrare, Serebrian a răspuns afirmativ: „Contrar a ceea ce se crede, cred că în acești trei ani și jumătate, care au fost ani foarte încărcați, foarte dificili, s-au reușit mai multe lucruri. În primul rând, menținerea stabilității în regiune, care n-a fost un lucru ușor”.

Oleg Serebrian a declarat că are o deschidere pentru cultura turcă, ceea ce îl va ajuta în noul rol de ambasador. În ceea ce privește succesorul său la Reintegrare, oficialul a precizat că nu știe cine va prelua funcția, dar este convins că se va găsi rapid o soluție.

În aceeași ședință parlamentară, Vladislav Kulminski a fost avizat pozitiv pentru funcția de ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii.

Potrivit ministrului de Externe, Mihai Popșoi, ambii diplomați sunt profesioniști cu experiență vastă în afaceri externe și politici publice.

Oleg Serebrian a fost numit vicepremier pentru reintegrare în ianuarie 2022, după o activitate diplomatică de durată, inclusiv în calitate de ambasador al Republicii Moldova în Germania.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: