Moldindconbank și partenerul său, Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului, au oferit uniforme noi echipei de fotbal feminin «Pudra» din Chișinău. Evenimentul de donație a avut loc sâmbătă, 18 noiembrie și face parte din programul de susținere a tinerelor fotbaliste, asumat de către bancă.
Tatiana Marcu, directorul PR al Moldindconbank: «Moldindconbank este un susținător aprig al sportului și al cauzelor sociale. În luna august curent, împreună cu partenerul său, A.S.I.C.S., banca a organizat un miniturneu de fotbal cu participarea a patru echipe, care au jucat în scop caritabil, ajutând tinerele fotbaliste să-și continue drumul spre performanță. În rezultat, am donat împreună cu partenerul nostru 200 000 lei pentru echipa, numită Pudra, în cinstea cardului premium de la Moldindconbank. Dorim succes echipei și sperăm că echipamentul oferit o să atragă norocul de partea fetelor, aducându-le trofee la diverse campionate».
Alexandru Gîscă, președintele Consiliului A.S.I.C.S.: «Vreau să mulțumesc partenerilor de la Moldindconbank. Atunci când am propus să susținem împreună o echipă de fete, au dat curs imediat invitației, ceea ce confirmă că este o instituție cu responsabilitate socială ridicată și deja împreună urmărim evoluția echipei „Pudra“. Cred că deja la următorul meci fetele vor juca în uniforma nouă, ceea ce reprezintă un factor de motivare suplimentar pentru ele. Avem așteptări ambițioase, vrem să vedem dezvoltarea mai rapidă a fotbalului feminin și să ne bucurăm de succesele fetelor din această echipă».
Junioarele vor lupta în noile uniforme pentru titlul de campioane ai Republicii Moldova la fotbal feminin, Liga Națională, ediția 2023/24, startul căreia a fost dat în septembrie curent. Fetele recunosc că acum pregătirile pentru meciuri vor decurge mai plăcut.
Dana Chicu, antrenoarea echipei «Pudra» «Până acum, de câte ori ne-am adresat la diferiți sponsori, nu am avut un răspuns pozitiv. Primii ne-au răspuns Moldindconbank și A.S.I.C.S.. Altă susținere din exterior nu avem. Aceasta înseamnă că, totuși, există oameni care sunt dispuși să ajute și pentru acest fapt vă suntem foarte recunoscători. În așa mod, fetele sunt motivate să meargă mai departe și să obțină noi rezultate. Vă mulțumesc din numele întregii echipe!»
Următorul meci echipa «Pudra» îl va juca miercuri, 22 noiembrie. Ținem pumnii pentru fotbaliste și le urăm mult succes.
Pentru mulți locuitori ai satelor din Moldova, fântâna rămâne principala sursă de apă, iar fosa septică sau latrina – singura soluție în lipsa canalizării. Trei echipe de tineri au monitorizat situația apei în mai multe localități din patru raioane ale Republicii Moldova. Rapoartele, publicate de Centrul Român de Politici Europene, scot la iveală diferite probleme de la o comunitate la alta. Ce apă ajunge în paharele oamenilor și cât de mult are de suferit mediul? NewsMaker a analizat constatările și a discutat cu experți despre riscurile pentru sănătate și mediu, precum și consecințele lipsei canalizării.
Văratic: amoniu peste limita admisă în apa din apeduct
În comuna Văratic, raionul Rîșcani, sistemul centralizat de apeduct deservește 760 de gospodării și asigură acces la apă pentru aproximativ 90% din populație. Apa provine din sonde arteziene. În schimb, localitatea nu dispune de un sistem centralizat de canalizare pentru gospodării. Majoritatea folosesc sisteme individuale de evacuare a apelor uzate, precum fose septice sau latrine.
Raportul prezintă rezultatele analizelor chimice și sanitaro-microbiologice ale apei din apeduct, realizate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Acestea arată că apa este conformă din punct de vedere microbiologic: nu au fost depistate E. coli, enterococi intestinali sau bacterii coliforme. pH-ul s-a încadrat în limitele normale, sulfații și fierul – în limita admisă, iar nitrații și clorurile – sub limita admisă.
În cazul amoniului, însă, a fost înregistrată o concentrație de 2,34 mg/l, în timp ce limita indicată în raport este de 0,5 mg/l. Duritatea totală a apei a fost de 3,2 dH, sub pragul minim de 5 dH indicat în document. Raportul concluzionează că apa din apeduct este conformă microbiologic și pentru majoritatea parametrilor chimici, dar neconformă în ceea ce privește amoniul și duritatea.
Experta în sănătate publică Luminița Suveică spune că depășirea limitelor admise înseamnă că apa nu mai poate fi considerată potrivită pentru consum. Potrivit ei, o astfel de apă ar trebui folosită mai degrabă în scopuri tehnice.
„Apa care depășește normativele igienice poate afecta și tractul gastric și poate face chiar și probleme de dereglări hormonale. (…) Amoniul este cel care poate să ducă inclusiv intoxicații”, a explicat Suveică pentru NM.
Experta precizează că efectele nu apar neapărat imediat, așa cum se întâmplă în cazul unei intoxicații alimentare. Potrivit ei, consumul unei ape neconforme pe o perioadă îndelungată poate contribui la apariția unor probleme cronice de sănătate.
Monitorii au analizat și situația râului Ciuhur. Raportul indică drept probleme riscul de poluare provenit din gospodării și activități agricole, depozitarea deșeurilor pe maluri, eroziunea terenurilor, colmatarea și reducerea debitului în perioadele secetoase.
Ilia Trombițchi, expert de mediu și director al organizației Eco-TIRAS, a avertizat, într-un comentariu pentru NM, că reducerea adâncimii râului și încetinirea curgerii apei pot afecta întregul ecosistem. Vara, apa se încălzește mai repede, iar cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce poate duce inclusiv la mortalitatea peștilor și dispariția unor organisme acvatice.
Potrivit expertului, colmatarea și reducerea debitului favorizează și înmulțirea vegetației, iar în timp unele sectoare ale râului se pot transforma în zone cu apă stătătoare. Totodată, scade capacitatea naturală a râului de a se autoepura.
Problemele pot avea consecințe și pentru localitățile din apropiere. Trombițchi spune că reducerea debitului limitează cantitatea de apă disponibilă pentru irigare, adăparea animalelor și stingerea incendiilor, iar scăderea nivelului râului poate afecta terenurile din luncă și nivelul apei din fântânile localităților din apropiere.
Pentru îmbunătățirea situației, expertul recomandă plantarea arborilor și arbuștilor de-a lungul râului și afluenților, aplicarea unor măsuri împotriva eroziunii pe terenurile agricole și curățarea punctuală a celor mai colmatate sectoare ale albiei și a izvoarelor care alimentează râul. El consideră necesară și inventarierea barajelor, iazurilor și captărilor de apă din bazinul Ciuhurului, precum și prevenirea deversării apelor uzate neepurate.
În ceea ce privește apele uzate, Primăria Văratic a comunicat că nu există cazuri confirmate de deversare directă în Ciuhur și că nu au fost identificate zone cu scurgeri sau deversări directe în râu.
Apă neconformă și nitrați în fântâni la Delacău și Dubăsarii Vechi
O altă echipă a analizat situația apei în Delacău, raionul Anenii Noi, și Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni.
Potrivit raportului, în Delacău, aproximativ 70% dintre locuitori folosesc apa din fântâni și izvoare, iar circa 30% dintre gospodării beneficiază de sisteme individuale de aprovizionare cu apă. Satul nu dispune nici de sistem centralizat de alimentare cu apă, nici de canalizare cu stație de epurare.
În cadrul monitorizării au fost efectuate două analize preliminare cu un tester de teren – la un izvor și la o fântână. Aparatul a măsurat pH-ul, cantitatea totală de săruri dizolvate și conductivitatea electrică.
Apa din izvor a avut un pH de 6,56, valoare aflată la limita inferioară a intervalului de 6,5–8,3 indicat în raport. În cazul fântânii, pH-ul a fost de 6,21, sub această limită.
La Dubăsarii Vechi, aproximativ 80% dintre gospodării sunt conectate la sistemul centralizat de alimentare cu apă. Localitatea nu dispune însă de stație de epurare a apelor uzate.
Aici, monitorii au analizat izvoare din zona Stânca, fântâni publice din diferite sectoare ale satului, apa din sistemul centralizat, cea de la ghereta de filtrare, apa filtrată în gospodării și apa comercializată.
În izvoarele din zona Stânca, valorile nitraților au fost cuprinse între 25 și 35 mg/l. În fântânile publice, acestea au variat între 50 și 250 mg/l. Raportul menționează că apa din sistemul centralizat a avut valori stabile ale parametrilor analizați, încadrate, în general, în limitele admise. Apa filtrată și cea comercializată au înregistrat cei mai buni indicatori dintre sursele analizate.
Luminița Suveică avertizează că apa cu un nivel ridicat de nitrați nu devine sigură pentru consum nici după fierbere. În asemenea cazuri, spune experta, apa ar trebui folosită doar în scopuri tehnice. „Apa care este poluată cu nitrați nu poate fi fiartă, fiindcă nitrații nu dispar. Adică este o apă care poate să fie doar tehnică folosită și atât”, a explicat Suveică.
Experta consideră că autoritățile locale, împreună cu instituțiile responsabile de sănătatea publică, ar trebui să verifice apa din fântâni de două ori pe an – primăvara și toamna. Analize suplimentare ar trebui efectuate după ploi abundente sau inundații, precum și atunci când în apropierea surselor de apă există gunoiști.
În cazul în care apa nu corespunde normelor, inclusiv din cauza unei concentrații ridicate de nitrați, Suveică spune că aceasta nu ar trebui consumată. Experta consideră că autoritățile trebuie să asigure accesul populației la apă potabilă sigură, cu o atenție deosebită pentru școli și grădinițe.
„Apa trebuie să fie potabilă, să corespundă normelor”, a declarat Suveică. Potrivit expertei, este nevoie și de o mai bună informare a populației cu privire la riscurile pentru sănătate ale consumului de apă neconformă.
Ce riscuri apar în satele fără canalizare
Atât în Delacău, cât și în Dubăsarii Vechi – ca în multe ale localități din Moldova – lipsește sistemul centralizat de canalizare și nu există stații de epurare. Apele uzate sunt gestionate prin sisteme individuale – fose septice și latrine. Raportul indică, în acest context, necesitatea monitorizării impactului potențial asupra resurselor subterane.
Luminița Suveică spune că lipsa canalizării poate afecta calitatea apei din fântâni. Potrivit expertei, apele uzate din fosele septice și latrine se pot infiltra în sol și pot polua apele subterane: „Este riscul de poluare și chimică, dar și de poluare cu diverse bacterii”, a explicat experta.
Izvor în pădure, Delacău
La rândul său, Natalia Ciobanu-Chetrari, șefă interimară a Departamentului Alimentări cu Căldură, Apă, Gaze și Protecția Mediului din cadrul UTM, conferențiară universitară și ingineră în proiectarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, consideră că soluția cea mai eficientă pentru sate este conectarea la sisteme centralizate de canalizare.
„În momentul în care un cetățean deversează apele murdare din gospodărie, deja acolo începe o nouă poluare a apelor subterane, poluarea solului, poluarea mediului”, a explicat Ciobanu-Chetrari pentru NM.
Specialista avertizează că fosele septice, dacă nu sunt amenajate și exploatate corect, pot duce la poluarea solului și a apelor subterane.
În opinia sa, chiar dacă investiția inițială într-un sistem centralizat este mare, aceasta este mai eficientă pe termen lung. Ciobanu-Chetrari propune ca localitățile rurale mici să fie conectate la sistemele centralizate ale centrelor raionale sau ca mai multe sate să utilizeze în comun o stație de epurare.
„Propunerea mea e ca toate localitățile mici, în general localitățile de tip sătesc, să fie conectate la sistemul centralizat dintr-un centru raional”, a declarat specialista.
Potrivit ei, astfel de sisteme ar putea fi gestionate de personal calificat, iar calitatea apei ar putea fi monitorizată de laboratoare specializate.
Saca: o rigolă colmatată crește riscul de inundații
În satul Saca, din comuna Ghelăuza, raionul Strășeni, echipa de monitorizare s-a concentrat pe o altă problemă – starea infrastructurii pentru evacuarea apelor pluviale.
Potrivit raportului, râpa sau rigola din localitate este afectată „într-un grad semnificativ” de colmatare, ca urmare a acumulării de deșeuri vegetale și materiale naturale. Situația reduce capacitatea de scurgere a apelor pluviale.
Rigola de la Saca
Colmatarea rigolei generează riscuri suplimentare pentru mediu și comunitate, inclusiv stagnarea apelor, apariția mirosurilor neplăcute, posibile inundații locale și afectarea condițiilor de sănătate și siguranță pentru populație.
Raportul indică că, în ultimii ani, nu au fost raportate gospodării afectate. În unele zone însă, rigola este colmatată până la nivelul terenului sau al pășunilor, ceea ce îi reduce capacitatea de evacuare a apei în perioadele cu precipitații abundente.
Ilia Trombițchi spune că, în cazul unor ploi torențiale, capacitatea redusă a rigolei de a prelua apa poate duce la inundarea gospodăriilor, subsolurilor, grădinilor și drumurilor din apropiere. Totodată, curenții puternici de apă pot eroda solul și drumurile și pot afecta podețele și alte elemente ale infrastructurii.
Expertul atrage atenția și asupra riscului de poluare a surselor de apă. Apele pluviale care traversează străzi, curți și gospodării pot antrena deșeuri, îngrășăminte și alte impurități, care pot ajunge ulterior în fântânile de mică adâncime. Iar apa care rămâne blocată în sectoarele colmatate poate favoriza înmulțirea țânțarilor și apariția mirosurilor neplăcute.
Pentru reducerea acestor riscuri, Trombițchi recomandă curățarea rigolei de nămol, deșeuri, crengi și vegetație, precum și verificarea și curățarea podețelor de sub drumuri și de la intrările în gospodării. În sectoarele expuse eroziunii, expertul recomandă consolidarea malurilor prin vegetație, pavare sau gabioane.
O altă soluție propusă este amenajarea unor mici zone de sedimentare, care să rețină solul și nisipul înainte ca acestea să ajungă în rigolă. Expertul consideră necesară și verificarea periodică a stării acesteia de către autoritățile locale, în special înaintea sezonului cu ploi abundente.
Monitorii recomandă, la rândul lor, decolmatarea periodică a rigolei, îndepărtarea nămolului și a resturilor vegetale, precum și plantarea vegetației pentru stabilizarea solului.
Pe lângă problemele legate de apă, monitorii au analizat și gestionarea deșeurilor, starea spațiilor verzi și a pădurilor, precum și modul în care autoritățile locale aplică politicile de mediu. Mai multe detalii – AICI.
Materialul a fost elaborat în cadrul proiectului „EmpowerYouth: participarea tinerilor și implicarea în procesul de luare a deciziilor la nivel local”, implementat de A.O. Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene de la Chișinău, filiala Centrului Român de Politici Europene (CRPE) de la București. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a EACEA. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Claudiu Năsui depune jurământul de învestire în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, iar Eugeniu Osmochescu – în funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Ceremonia are loc la Președinție, în prezența șefei statului, Maia Sandu, și a premierului, Vasile Tofan.
Amintim că, pe 25 august, premierul Vasile Tofan a anunțat că Eugeniu Osmochescu, actualul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, este propus pentru funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Menționăm că funcția a devenit vacantă după ce fostul ministru al Agriculturii, Radu Musteața, și-a anunțat demisia la doar două zile de la învestire, în urma scandalului legat de trecutul său politic. Tot pe 25 august, Tofan a anunțat că pentru funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării este propus Claudiu Nasui, deputat USR în Parlamentul României. Detalii AICI.
În aceiași zi, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care i-a acordat lui Claudiu Năsui cetățenia Republicii Moldova. Propunerea lui Claudiu Năsui pentru funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova a generat un val de reacții în spațiul public. Detalii AICI. Premierul Vasile Tofan a comentat și reacțiile apărute, inclusiv întrebările de ce pentru funcție nu a fost ales un cetățean din Republica Moldova. Oficialul a spus că autorităților le este dificil să găsească persoane dispuse să ocupe funcții importante în stat, inclusiv cele de ministru sau șef de agenție. Potrivit premierului, la concursurile organizate pentru astfel de poziții nu sunt depuse multe candidaturi. Detalii AICI.
Un restaurant din Chișinău cere ajutor pentru găsirea a trei femei care s-ar fi aflat în regiunea Gyirong, la frontiera dintre Nepal și Tibet, în momentul în care zona a fost lovită de inundații și alunecări de teren. Este vorba despre Natalia Godlevska, Yevheniia Mamchur și Nataliia Shmatko, cu care apropiații spun că nu mai pot lua legătura. Cetățenia celor trei nu este precizată în apelul public.
„Căutăm colegile și persoanele noastre apropiate — fete care se aflau în zona inundațiilor catastrofale și a alunecărilor de teren de la frontiera dintre Nepal și Tibet (China), în regiunea Gyirong. Nu există legătură cu ele și, în acest moment, orice informație despre posibila lor locație este extrem de importantă pentru noi”, se arată în apelul publicat de Chernomorka Chișinău.
Reprezentanții localului solicită ajutorul persoanelor aflate în China, al celor care cunosc limba chineză sau au contacte în spitale, poliție, serviciile de salvare și autoritățile locale. Aceștia încearcă să afle dacă femeile se numără printre persoanele evacuate sau transportate la instituții medicale.
NewsMaker a solicitat Ambasadei Republicii Moldova în China informații pentru a afla dacă printre persoanele afectate sau date dispărute în urma dezastrului se numără cetățeni moldoveni. De asemenea, am întrebat dacă misiunea diplomatică a fost contactată de cetățeni ai Republicii Moldova sau de rudele acestora și dacă au fost înregistrate solicitări de informații ori de asistență consulară. Vom reveni cu răspunsul Ambasadei.
Amintim că, în Nepal, la granița cu Tibet, pe 26 august s-a produs o inundație provocată de o viitură de noroi și pietre. Potrivit celor mai recente date, bilanțul inundațiilor din Nepal a ajuns vineri, 28 august, la 469 de morți. Peste 800 de persoane sunt date dispărute. În Tibet, autoritățile chineze au raportat trei decese și peste 550 de persoane dispărute. Majoritatea persoanelor date dispărute sunt turiști.
În ajun, Ambasada Republicii Moldova în China a îndemnat cetățenii moldoveni aflați în regiunea afectată sau în apropiere să respecte indicațiile autorităților locale și să contacteze misiunea diplomatică dacă au nevoie de asistență. Totodată, rudele persoanelor cu care s-a pierdut legătura sunt rugate să informeze Ambasada și să ofere date care ar putea ajuta la localizarea acestora. Pentru situații de urgență, este disponibil 24/7 numărul +86 138 1152 6117.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Aflat pe 27 august la Chișinău, președintele român, Nicușor Dan, a comentat investigația Recorder despre șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) din România, Lucian Pahonțu. Nicușor Dan a declarat că orice persoană care a participat la reprimarea Revoluției din 1989 sau a Mineriadei din 1990 „din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român”. „Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a adăugat președintele României. Declarațiile vin după publicarea unei investigații privind trecutul lui Lucian Pahonțu și prezența sa în structurile de represiune în timpul evenimentelor din decembrie 1989 și iunie 1990.
La finalul vizitei în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Independenței, Nicușor Dan a susținut declarații de presă, în cadrul cărora a fost întrebat dacă va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării și dacă va solicita schimbarea lui Pahonțu în urma dezvăluirilor Recorder.
„Este o ședință planificată a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe 7 septembrie, dar nu are legătură cu acest caz. (…) Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, este o pată în istoria României. Este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul acesta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reușit să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente. (…) Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a răspuns Nicușor Dan.
Ulterior, el a spus că, anterior, a făcut o evaluare a Serviciului de Protecție și Pază. „Se pare că Serviciul acesta funcționează. (…) Mi se pare că e un Serviciu profesionist. (…) O evaluare managerială n-am făcut special pentru domnul Pahonțu, pentru că sunt multe alte restanțe, mult mai importante”, a menționat Nicușor Dan.
Întrebat dacă în contextul scandalului se impune o evaluare, președintele României a răspuns: „Nu știu care-i scandalul. Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care este scandalul”.
***
Pe 26 august, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”.
Pe 28 august, după declarațiile lui Nicușor Dan că „domnul Pahonțu nu e în această situație”, Recorder a precizat că „domnul Pahonțu este în această situație”. Publicația a menționat că a publicat o declarație olografă a lui Lucian Pahonțu, aflată în Dosarul Revoluției, în care acesta scrie că a fost prezent în seara de 21 decembrie 1989 pe strada 13 Decembrie (actuala Ion Câmpineanu) din București, ca parte a dispozitivului comandat de locotenent-colonelul Ion Alecu, de la UM 0305 (Trupe de Securitate). Dispozitivul se afla lângă baricada de la Intercontinental, unde în acea noapte au murit 48 de oameni. Declarația a fost dată în fața procurorilor militari și, potrivit Recorder, nu a fost negată de actualul șef al SPP. Publicația a mai prezentat două declarații olografe ale colegilor săi de dispozitiv, care confirmă prezența lui Pahonțu la baricadă. De asemenea, ofițerul Radu Grigoraș, un alt coleg de unitate, a confirmat telefonic prezența acestuia la represiunea din noaptea de 21 decembrie 1989.
Totodată, Recorder susține că a publicat fragmente din declarația dată în Dosarul Mineriadei din iunie 1990 de ofițerul Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Lucian Pahonțu. Grigoraș scrie că actualul șef al SPP a participat din postura de locotenent în Trupele de Pază și Ordine (TPO) la incidentele din Piața Universității. Contactat de Recorder, Radu Grigoraș a confirmat declarația dată în fața procurorilor și a detaliat spunând că Lucian Pahonțu a participat la curățarea Pieței Universității de protestatari în dimineața de 13 iunie 1990, când cei aflați în zonă au fost loviți cu bastoanele și băgați în dube.
469 de persoane au murit în urma inundațiilor. Cifra a fost anunțată în dimineața zilei de 28 august de poliția din Nepal. Peste 800 de persoane sunt date dispărute. În Tibet, potrivit presei chineze, au murit cel puțin trei persoane, iar peste 550 de oameni nu au mai putut fi contactați după inundații. O parte semnificativă dintre persoanele date dispărute sunt turiști. Între timp, operațiunile de salvare continuă, însă sunt îngreunate de riscul producerii unor noi inundații, relatează BBC.
Premierul Nepalului, Balendra Shah, a declarat că peste 13 000 de membri ai forțelor de securitate sunt implicați în operațiunile de căutare și salvare. Potrivit acestuia, pe parcursul zilei de joi, au fost efectuate 69 de zboruri către zona calamitată, în urma cărora au fost salvate 573 de persoane.
Joi au apărut, de asemenea, avertismente cu privire la posibile noi calamități. Serviciul pentru Situații de Urgență din Nepal a avertizat că riscul producerii unor noi inundații este în creștere: nivelul apei în lacul format în urma unui baraj de resturi pe râul Bhotekoshi, în locul în care s-a produs prima inundație, crește și există riscul ca apa să se reverse. Acest lucru s-ar putea întâmpla în jurul datei de 1 septembrie, a relatat presa de stat chineză, citând Ministerul Resurselor de Apă.
***
Amintim că, în Nepal, la granița cu Tibet, pe 26 august s-a produs o inundație provocată de o viitură de noroi și pietre. La ziua de joi, se cunoștea despre 170 de decese și peste 1000 de persoane dispărute. Cauza inundației ar putea fi un bloc uriaș de gheață care s-a prăbușit într-un râu de munte. Potrivit Reuters, printre persoanele date dispărute în Nepal după inundație se numără cetățeni străini din 29 de țări.
NewsMaker a întrebat pe 27 august Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova dacă printre turiștii dispăruți se află și cetățeni moldoveni. Instituția a remis un comunicat al Ambasadei Republicii Moldova în China, care a făcut apel la cetățenii Republicii Moldova aflați în zona de risc sau în localitățile învecinate să manifeste prudență, să urmeze indicațiile autorităților locale și să contacteze ambasada dacă au nevoie de asistență consulară. Totodată, ambasada a rugat rudele cetățenilor moldoveni „cu care s-a pierdut legătura sau care au fost declarați dispăruți și dați în căutare să informeze fără întârziere Ambasada Republicii Moldova, oferind toate datele disponibile care ar putea contribui la identificarea și localizarea acestora”.
