Echipa de fotbal feminin ”Pudra”, dotată cu uniforme de către Moldindconbank

Moldindconbank și partenerul său, Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului, au oferit uniforme noi echipei de fotbal feminin «Pudra» din Chișinău. Evenimentul de donație a avut loc sâmbătă, 18 noiembrie și face parte din programul de susținere a tinerelor fotbaliste, asumat de către bancă.

Tatiana Marcu, directorul PR al Moldindconbank:
«Moldindconbank este un susținător aprig al sportului și al cauzelor sociale. În luna august curent, împreună cu partenerul său, A.S.I.C.S., banca a organizat un miniturneu de fotbal cu participarea a patru echipe, care au jucat în scop caritabil, ajutând tinerele fotbaliste să-și continue drumul spre performanță. În rezultat, am donat împreună cu partenerul nostru 200 000 lei pentru echipa, numită Pudra, în cinstea cardului premium de la Moldindconbank. Dorim succes echipei și sperăm că echipamentul oferit o să atragă norocul de partea fetelor, aducându-le trofee la diverse campionate».

Alexandru Gîscă, președintele Consiliului A.S.I.C.S.:
«Vreau să mulțumesc partenerilor de la Moldindconbank. Atunci când am propus să susținem împreună o echipă de fete, au dat curs imediat invitației, ceea ce confirmă că este o instituție cu responsabilitate socială ridicată și deja împreună urmărim evoluția echipei „Pudra“. Cred că deja la următorul meci fetele vor juca în uniforma nouă, ceea ce reprezintă un factor de motivare suplimentar pentru ele. Avem așteptări ambițioase, vrem să vedem dezvoltarea mai rapidă a fotbalului feminin și să ne bucurăm de succesele fetelor din această echipă».

Junioarele vor lupta în noile uniforme pentru titlul de campioane ai Republicii Moldova la fotbal feminin, Liga Națională, ediția 2023/24, startul căreia a fost dat în septembrie curent. Fetele recunosc că acum pregătirile pentru meciuri vor decurge mai plăcut.

Dana Chicu, antrenoarea echipei «Pudra»
«Până acum, de câte ori ne-am adresat la diferiți sponsori, nu am avut un răspuns pozitiv. Primii ne-au răspuns Moldindconbank și A.S.I.C.S.. Altă susținere din exterior nu avem. Aceasta înseamnă că, totuși, există oameni care sunt dispuși să ajute și pentru acest fapt vă suntem foarte recunoscători. În așa mod, fetele sunt motivate să meargă mai departe și să obțină noi rezultate. Vă mulțumesc din numele întregii echipe!»

Următorul meci echipa «Pudra» îl va juca miercuri, 22 noiembrie. Ținem pumnii pentru fotbaliste și le urăm mult succes.

Moldindconbank — mereu alături!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Поліція Харківської області

Drone, incendii și 15 răniți, inclusiv copii: Harkov – din nou sub foc (FOTO/VIDEO)

Noaptea trecută, orașul ucrainean Harkov a fost ținta unui atac cu drone. Atacul a durat o oră și jumătate și a provocat incendii. Zeci de mașini au fost avariate, iar altele au luat foc. 15 persoane au fost rănite, dintre care patru sunt copii. Printre copiii răniți se numără un băiat de 2 ani, care a fost spitalizat. Informațiile au fost comunicate de autoritățile ucrainene. Menționăm că Harkov a fost atacat pentru a doua noapte consecutiv. În prima noapte, potrivit autorităților din Ucraina, patru persoane au murit.

Primarul Harkovului, Igor Terehov, a declarat că atacul asupra orașului a durat o oră și jumătate. Au fost înregistrate 11 lovituri. „Sub atac au fost cartiere rezidențiale, instituții de învățământ, grădinițe, infrastructură. Zeci de automobile au fost avariate, geamurile școlilor și ale caselor au fost sparte. Au fost înregistrate cel puțin 12 răniți, dintre care 4 sunt copii”, a scris el pe Telegram în jurul orei 5 dimineața. De asemenea, Terehov a spus că în locațiile lovite au izbucnit incendii.

Șeful administrației militare regionale din Harkov, Oleg Sinegubov, a raportat că printre copiii răniți se numără un băiat de 2 ani și trei fete de 12, 16 și 17 ani. El a mai spus că atacul a fost efectuat cu drone, totodată au luat foc automobile și a izbucnit incendiu într-un magazin.

Șeful administrației militare regionale din Harkov, Oleg Sinegubov, a raportat că printre copiii răniți se numără un băiat de 2 ani și trei fete de 12, 16 și 17 ani. El a mai spus că atacul a fost efectuat cu drone, iar în urma acestuia au luat foc automobile, iar un incendiu a izbucnit și într-un magazin.

Puțin după ora 07:00, pe 12 iunie, poliția din Harkov a raportat că 15 persoane au fost rănite, iar cinci dintre ele au fost transportate la spital, urmare a atacului rusesc. A fost spitalizat și băiețelul de doi ani.

Поліція Харківської області
Поліція Харківської області
Поліція Харківської області

Menționăm că, în noaptea spre 11 iunie, în urma unui atac cu drone „Shahed” asupra Harkovului, patru persoane au murit, iar peste 60 au fost rănite.

presedinte.md

NM Espresso: Stare de urgență în Transnistria, Maia Sandu și Nicușor Dan au mers la Zelenski, Zaharova a calificat declarațiile lui Recean drept «aberații»

Stare de urgență și tancuri în Transnistria

În Transnistria a fost instituită stare de urgență în economie pentru 30 de zile, «din cauza unei crize economice generale grave, provocate de reducerea livrărilor de gaze naturale». Ministerul Energiei al Republicii Moldova a declarat că situația din energetică s-ar putea agrava, dar a subliniat că Chișinăul nu controlează situația din Transnistria.

Între timp, la Tiraspol, militari ruși și tineri transnistreni organizează o reconstituire a Operațiunii Iași-Chișinău, cu tancuri, artilerie și efecte pirotehnice chiar pe plaja de pe malul Nistrului. Chișinăul a calificat acțiunea drept «o încălcare gravă a regimului special» din Zona de Securitate și a cerut «încetarea imediată a oricăror acțiuni cu caracter paramilitar». Reprezentanții Tiraspolului și ai Rusiei au refuzat să permită accesul observatorilor moldoveni la locul reconstituirii.

Reprezentanta oficială a MAE rus, Maria Zaharova, a comentat recentele declarații ale premierului Dorin Recean privind presupusele planuri ale Rusiei de a disloca 10000 de militari în Transnistria, calificând afirmațiile acestuia drept «aberații». Ea a subliniat că în regiune se află în jur de 1200 de militari ruși și că «nu există necesitatea de a crește numărul acestora».


Sondaje: alegeri, încredere, optimism

Potrivit sondajului IRI, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în legislativ ar accede: PAS (36%), Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (17%), Blocul «Alternativa» (12%) și «Partidul Nostru» (4% din totalul respondenților). Totodată, 18% dintre alegători nu s-au decis încă sau nu intenționează să voteze.

Conform aceluiași studiu IRI, cea mai mare încredere cetățenii moldoveni o au în autoritățile locale (80%) și Mitropolia Moldovei (73%). Cea mai scăzută încredere o au în partidele politice (30%) și sistemul judecătoresc (28%).

Un alt rezultat al sondajului IRI arată că 49% dintre cetățenii Moldovei consideră că țara merge într-o direcție corectă, în timp ce 48% sunt de părerea opusă. Este pentru prima dată în peste zece ani când optimismul depășește pesimismul.


Scandalul privind Legea amnistiei: continuare

Ministerul Justiției a încheiat ancheta privind eliberarea anticipată, controversată, a unor persoane condamnate pe viață și a suspendat din funcție trei angajați ai administrației penitenciarelor. Alți 16 angajați urmează să fie sancționați disciplinar.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că legea amnistiei «permitea atenuarea pedepselor prea ușor», iar sistemul «nu a funcționat eficient». Dosarul a fost transmis către Procuratură și alte organe de control, iar în scurt timp, ministerul va propune noi modificări pentru a «corecta greșelile și a restabili încrederea în justiție».


Interviu NM cu o comisară europeană: despre fonduri și sprijinul de €1,9 miliarde

Moldova nu este încă suficient de pregătită pentru gestionarea eficientă a fondurilor europene, inclusiv a celor €1,9 miliarde oferite de UE. Problema constă în lipsa specialiștilor locali bine pregătiți, inclusiv în primării. Declarația aparține Roxanei Mânzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, într-un interviu pentru NewsMaker.


Cetățenia română și Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a promis că va accelera procesul de acordare a cetățeniei române pentru moldoveni, după formarea unui guvern stabil la București. El a menționat că va investiga motivele întârzierilor, având în vedere că în prezent sunt aproape 160 000 de cereri în așteptare, iar unele persoane așteaptă răspuns de aproape trei ani.


«Istoria românilor» și judecata

Ministerul Educației va contesta în instanță concluzia Consiliului pentru Egalitate privind denumirea disciplinei «Istoria românilor». Anterior, Consiliul recomandase instituției să revizuiască denumirea materiei, întrucât aceasta reflectă doar istoria uneia dintre multiplele etnii care locuiesc în Moldova.


Marșul suveranității

Președinta Maia Sandu a invitat cetățenii să participe la Marșul Suveranității din 23 iunie, cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a adoptării Declarației de Suveranitate de către Parlament. Șefa statului a subliniat că această zi simbolizează alegerea libertății și dreptul poporului de a-și decide soarta, iar marșul va fi «un omagiu adus curajului înaintașilor noștri».


Corupție

Angajații Centrului Național Anticorupție au efectuat percheziții la Chișinăuși au ridicat circa 1 milion de lei în diferite valute, în cadrul unui dosar privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a unui partid. Ancheta este legată de persoane presupus asociate cu un fond rusesc aflat sub sancțiuni UE și cu o formațiune politică.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, va rămâne în arest la domiciliu pentru încă 30 de zile, potrivit unei decizii a instanței. Avocata sa, Natalia Bairam, a calificat decizia drept ilegală și intenționează să o conteste.


Redenumirea aeroportului

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a susținut ideea redenumirii aeroportului din Chișinău în cinstea compozitorului Eugen Doga, decedat recent, menționând că este o «inițiativă foarte bună». El a adăugat că, după elaborarea unei hotărâri și consultări publice, această decizie ar putea fi implementată.


Summitul de la Odesa

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă la summitul Ucraina — Europa de Sud-Est desfășurat la Odesa, unde a avut o întrevedere trilaterală cu președinții Ucrainei, Volodimir Zelenski, și României, Nicușor Dan.

Sandu a declarat că acțiunile comune ale Chișinăului, Kievului și Bucureștiului oferă speranță pentru un viitor pașnic.


Agenda zilei, 12 iunie:

09:00 — Întâlnirea prim-ministrului Greciei, Kyriakos Mitsotakis, cu prim-ministrul Moldovei, Dorin Recean.

Zelenski, în cadrul summitului din Ucraina: „Planurile Rusiei vizează Odesa, apoi granițele cu Moldova și România”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în cadrul summitului Ucraina – Europa de Sud-Est, desfășurat pe 11 iunie la Odesa, că planurile militare ale Rusiei vizează orașul Odesa, precum și granițele Ucrainei cu Moldova și România.

„Și, în sfârșit, suntem din nou aici, în orașul nostru minunat, Odesa. Acest oraș minunat este o țintă pentru Rusia. Ea vrea să-l distrugă, așa cum a distrus nenumărate orașe și sate în teritoriile ocupate. Planurile militare rusești vizează această regiune – Odesa, apoi granițele cu Moldova și România. Desigur, acum avem nevoie de protecție. Dar și mai mult avem nevoie de garanții pe termen lung că acest lucru nu se va mai repeta niciodată”, a menționat Zelenski, citat de presa ucraineană.

Amintim că și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă pe 11 iunie la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est. În cadrul evenimentului, șefa statului a avut o întâlnire trilaterală cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele României, Nicușor Dan.

Formatul Ucraina – Europa de Sud-Est a fost lansat în anul 2023, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ca platformă regională de susținere a Ucrainei, dar și de combatere comună a efectelor complexe ale războiului din proximitate și a consecințelor asupra regiunii extinse, care are interese de securitate comune.

8 hectare de livezi și 7 de sfeclă de zahăr, afectate de înghețuri. Autoritățile pregătesc măsuri de sprijin pentru fermieri

Înghețurile de primăvară au provocat pagube semnificative sectorului pomicol și culturii de sfeclă de zahăr din Republica Moldova, a anunțat Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA). Fenomenul a compromis înflorirea și formarea rodului în livezi, afectând aproximativ 8.650 de hectare. În ceea ce privește cultura de sfeclă de zahăr, au fost înregistrate pierderi pe o suprafață totală de 6.942 hectare. În context, MAIA a propus în consultări un proiect privind acordarea unui ajutor fermierilor afectați de înghețurile care au prejudiciat cultura de sfeclă de zahăr. De asemenea, analizează diverse opțiuni de sprijin pentru reprezentanții sectorului pomicol.

Cele mai afectate specii sunt caisul, prunul, cireșul, nucul și mărul. Se anticipează o reducere de 40-45% a recoltei de cais și prun. În cazul cireșului, pierderile ar putea ajunge până la 55%, influențate și de crăparea fructelor cauzată de ploile abundente. Pentru piersic și vișin, se estimează o scădere de 25–30%, iar la măr și nuc, pierderile prognozate sunt între 15% și 20%.

Deși condițiile meteorologice din luna mai, cu precipitații și umiditate adecvată, au contribuit la o regenerare parțială a pomilor, aceste evoluții nu pot anula pierderile provocate de înghețurile din aprilie.

În ceea ce privește cultura de sfeclă de zahăr, au fost înregistrate pierderi pe o suprafață totală de 6942,06 hectare. Până în prezent, agricultorii au reușit să reînsămânțeze 6825,5 hectare. În acest context, MAIA a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede acordarea unui ajutor financiar fermierilor afectați de înghețurile târzii din primăvara anului 2025 la cultura sfeclă de zahăr. Proiectul, care include compensații parțiale pentru costurile semințelor utilizate, este în prezent supus consultărilor publice.

De asemenea, ministerul, în colaborare cu reprezentanții sectorului pomicol, analizează diverse opțiuni de sprijin pentru fermierii afectați. Printre măsurile propuse se numără compensarea pierderilor, prioritizarea producătorilor cu pagube confirmate, evaluarea necesarului de resurse financiare și identificarea surselor de finanțare disponibile, atât interne, cât și externe. Informații detaliate vor fi comunicate după finalizarea procesului de validare a datelor din teritoriu.

Amintim că pe 30 mai, Asociația Moldova Fruct solicită Guvernului să declare stare de calamitate națională de primăvară în agricultură și să aplice „măsuri urgente de sprijin” pentru producătorii de fructe afectați de înghețuri și grindină. Potrivit Asociației, temperaturile scăzute din luna aprilie și ploile cu grindină din luna mai „au compromis până la 100% din recoltă în unele regiuni ale țării”.

presedinte.md

Maia Sandu, la summitul din Ucraina: „Când Chișinăul, Kievul și Bucureștiul acționează împreună, putem oferi siguranță oamenilor”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă pe 11 iunie la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, care are loc la Odesa. În cadrul evenimentului, șefa statului a avut o întâlnire trilaterală cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele României, Nicușor Dan.

„Împreună cu Volodimir Zelenski și Nicușor Dan, am vorbit despre cum ne construim reziliența în fața amenințărilor externe. Despre cum interconectările energetice, investițiile strategice și legăturile economice ne fac mai puternici și mai uniți. Și despre cum cooperarea regională poate fi un scut real pentru cetățenii noștri. Când Chișinăul, Kyivul și Bucureștiul acționează împreună, putem construi mai mult decât infrastructură sau proiecte comune – putem oferi siguranță oamenilor noștri, speranță într-un viitor pașnic și un drum clar spre o Europă unită, liberă și democratică”, a scris Maia Sandu într-un mesaj pe rețelele sociale.

La rândul său, Nicușor Dan a scris într-o postare că „această colaborare reflectă angajamentul ferm al celor trei țări de a consolida stabilitatea, securitatea și parcursul european al regiunii noastre”.

Formatul Ucraina – Europa de Sud-Est a fost lansat în anul 2023, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ca platformă regională de susținere a Ucrainei, dar și de combatere comună a efectelor complexe ale războiului din proximitate și a consecințelor asupra regiunii extinse, care are interese de securitate comune.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: