crimemoldova.com

„Eliberarea mea convine fiecărui cetățean al țării, în afară de Plahotniuc”. Când va fi eliberat Platon și cum a ajuns martor-cheie în alt dosar

Omul de afaceri Veaceslav Platon a devenit unul dintre martorii-cheie în dosarul împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Acesta afirmă că fostul președinte al PDM nu a plecat din politica moldovenească. Mai mult, acesta coordonează plecarea deputaților din formațiunea pe care a condus-o, dar și obstrucționarea activității Procuraturii Generale și a Curții Constituționale. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la TV8, care a fost difuzată pe 25 mai. NM a pregătit o sinteză a celor mai importante dintre acestea.

Despre influența lui Vladimir Plahotniuc

„Oamenii nu înțeleg însemnătatea lui Vladimir Plahotniuc în istoria acestei țări, dar ea este foarte mare. Aceste 11 luni care au trecut din iunie, oamenii s-au relaxat foarte mult, iar Plahotniuc își arată performanțele în Parlament. Acesta arăta din nou cat este de puternic, câtă influență are și cum manevrează hățurile politicii moldovenești”, a declarat Veaceaslav Platon.

Potrivit surselor sale, Veaceaslav Platon confirmă informațiile precum că Vladimir Plahotniuc se află în Statele Unite ale Americii. Chiar și în aceste condiții, fostul lider PDM ar avea pârghii prin care influențează politica moldovenească.

„Plecarea deputaților, tentativele de înlocuire a procurorului general. El lucrează în baza multor parametri și exploatează acest stat. El este la telefon cu Andrian Candu, cu Vladimir Cebotari, cu Ilan Șor. Toate sunt coordonate reciproc, se înțeleg care și unde merge, cine cu cine vorbește, cine și cui plătește, cum se aranjează anumite scheme”, susține omul de afaceri.

În opinia lui Veaceaslav Platon, procurorul general Alexandru Stoianoglo urma să fie înlocuit cu ajutorul Curții Constituționale. Astfel, judecătorii urmau să declare neconstituțională numirea acestuia la șefia procuraturii, însă planul a eșuat.

„Societatea și oamenii influenți și-au manifestat nemulțumirea față de aceste lucruri și s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple într-un stat democratic. Scenariul a fost altul. Știu că au fost tentative de a-l îndepărta pe Stoianoglo de la șefia Procuraturii Generale. Scenariul a fost ca CC să decidă neconstituționalitatea numirii procurorului”.

În concluzie, Veaceaslav Platon susține că nu intenționează să se răzbune, dar își dorește ca „dreptate să învingă”.

Cum Șor și Plahotniuc ar presa justiția

Omul de afaceri Veaceslav Platon susține că este martorul principal pe marginea celor trei dosare penale care au fost intentate pe numele fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. Acesta susține că, pe parcursul anchetării, Ilan Șor și fostul lider PDM au încercat să mituiască mai multe persoane, să aplice amenințări, tentative de influențare a martorilor și distrugere a materialelor de anchetă.

„Există o împotrivire nebună. Nu vă imaginați prin ce au trecut acei procurori, conducerea procuraturii generale. Există presiune, sabotaj, să vă povestesc în condiții obișnuite nu mă veți crede”, a menționat Veaceslav Platon.

Deși nu a semnat o declarație prin care acesta nu ar avea dreptul să divulge informații din dosarele lui Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon afirmă că este „legat” și nu poate să facă mai multe dezvăluiri pentru a nu periclita bunul mers al anchetei.

„Am fost interogat timp de 10 ore”

Cât despre faptul că este unul dintre martorii principali în cazul celor trei dosare intentate pe numele lui Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon susține că a fost interogat timp de zece ore.

„Am fost interogat de două ori a câte cinci ore. M-a interogat procurorul general, un adjunct al procurorului general, trei procurori de la Procuratura Anticorupție și doi reprezentanți de la CNA. Iată așa o echipă. Am oferit informații desfășurate despre schemele legate de furtul miliardului, cum a fost realizat furtul, cum a fost camuflat totul și ce urme au lăsat”, a adăugat Platon.

Când crede Platon că va fi eliberat

Omul de afaceri Veaceaslav Platon susține că persoanele responsabile i-au spus că nu va fi eliberat din închisoare până în momentul în care organele de drept nu vor identifica adevăratele persoane implicate în cazul jafului bancar, dar și dovezi în acest sens.

„La final, după ce am fost audiat, i-am întrebat: eu am depus toate mărturiile, dovezile nevinovăției mele, procurorii au confirmat că așa este, când voi fi eliberat? Mi-au zis că informațiile trebuie verificate. Ce trebuie să verifici aici? Pentru aceasta este nevoie de două, trei zile de verificări. Era sfârșit de ianuarie”, afirmă Platon.

Veaceaslav Platon a povestit și despre momentul în care a fost anunțat de către autorități că nu va fi eliberat, chiar dacă ar fi nevinovat.

„Eram dezamăgit, am lăsat mâinile în jos. Am avut speranțe mari că uite, a venit un procuror general nou, am demonstrat tot, procurorii lui au confirmat că informațiile corespund. Mi s-a spus: ne cerem scuze, prietene, însă, până nu demonstrăm, nu doar nevinovăția ta, dar și cine este vinovat și să adunăm dovezile necesare. Nu înțelegeam de ce și cum”, a adăugat omul de afaceri.

„Eliberarea mea convine fiecărui cetățean al țării, în afară de Plahotniuc”, a mai spus Platon.

Din condamnat, în martor-cheie împotriva lui Plahotniuc și Șor

Veaceaslav Platon afirmă că a luat parte la identificarea unor dovezi care demonstrează vinovăția fostului lider PDM.

„Am înțeles că nu am de ales și le-am propus să particip. Le-am spus: am un bagaj de cunoștințe suficient de mare în domeniul sistemului bancar. Sunt pregătit să vă ajut, să vă pun la dispoziție toate schemele, toate căile pentru a fi totul clar pentru că angajații dvs. se vor clarifica încă foarte mult timp cu asta. Ei nu au studii specializate în acest domeniu, iar în cazul meu nimeni nu poate spune că nu pricep în sistemul bancar. Noi am demonstrat că compania Zenit îi aparține lui Plahotniuc și Șor. Toate resursele financiare pe care le-a primit compania Zenit de la BEM prin intermediul Victoriabank au ajuns în utilitatea lor”, a spus Veaceslav Platon.

De asemenea, Platon consideră că procurorii vor reuși să elucideze și alte episoade din „furtul miliardului”.

„Am participat personal, am negociat. Plahotniuc îmi spunea: „Iată, există un martor”. Dar în toate episoadele nu există altă persoană care să fi avut un contact direct cu „Plahiș”. În afară de Candu, Iaralov și Șor”, a menționat Platon.

Omul de afaceri susține că Șor și Iaralov ar trebui învinuiți pentru faptul că au făcut parte dintr-un grup criminal organizat. Potrivit lui Platon, Ilan Șor i se adresa cu „șeful” lui Vladimir Plahotniuc.

Despre pachetul negru pentru Dodon

Veaceslav Platon a refuzat să presupună ce putea fi în punga pe care Plahotniuc i-a oferit-o lui Igor Dodon în imaginile video publicate de deputatul Iurie Reniță. El a menționat că secvența a apărut anume acum pentru a distrage atenția de la alte subiecte.

„Nu vreau să fiu de partea cuiva. Știu un singur lucru: Igor Dodon a numit un procuror general independent, ceea ce în țara asta nu s-a mai întâmplat”, a subliniat Platon.

Acesta a mai spus că Vladimir Plahotniuc ar deține imagini compromițătoare cu foarte multe persoane.

De asemenea, Platon a refuzat să comenteze dacă a oferit vreodată mită unor judecători sau procurori. El a mai spus că timp de 10 ani nu s-a întâlnit cu nimeni dintre oamenii apropiați lui Igor Dodon. Totuși, acesta a relatat că în 2019 a avut o întrevedere cu Vladimir Țurcan, care atunci era deputat PSRM și membru al Comisiei de anchetă pentru elucidarea jafului bancar.

***
Amintim că, pe 18 mai, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că dosarul în privința cetățeanului Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate și în acest sens va fi inițiată procedura de revizuire a sentinței. Totodată, el a declarat că unul dintre principalii beneficiari ai „furtului miliardului” este Vladimir Plahotniuc.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: