„Erdogan nu mai este dictator?” Grosu a fost întrebat dacă a discutat cu președintele Turciei despre expulzarea celor 7 profesori de la Orizont

Președintele Parlamentului Igor Grosu a dat de înțeles că a discutat cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan problema expulzării pedagogilor turci în timpul vizitei sale oficiale la Ankara. În cadrul ediției din 31 ianuarie a emisiunii „Rezoomat” de la realitatea.md, Grosu a menționat că, din câte cunoaște, Procuratura examinează în continuare dosarul respectiv și ar urma „anumite acțiuni”.

Moderatoarea emisiunii i-a amintit lui Grosu că, în anul 2018, a participat la un protest în fața ambasadei Turciei de la Chișinău față de vizita lui Erdogan și chiar l-a numit pe liderul turc „dictator”. Întrebat cum se împacă retorica de atunci cu vizita recentă la Ankara, Grosu a răspuns că a avut „discuții foarte bune” cu președintele Turciei.

Noi am avut discuții tet-a-tet foarte bune și cu dl președinte. Concluzia este foarte simplă: cea mai mare problemă este la noi acasă, fiindcă noi am admis așa ceva – să expulzăm niște cetățeni”, a spus președintele Parlamentului.

Întrebat dacă a fost abordat subiectul expulzării pedagogilor turci, Grosu a răspuns: „Au fost abordate mai multe subiecte. Despre unele pot vorbi, este finalitate, despre altele nu pot vorbi. Finalitatea este că noi trebuie să facem tot posibilul să nu mai admitem astfel de lucruri. Dacă și sunt astfel de cetățeni, ei trebuie să beneficieze de tot tratamentul legal și ei să decidă dacă părăsesc țara și în care direcție. Din ce știu eu, acum pe rol la Procuratură există un dosar. Chiar dacă acel personaj, unicul care și-a asumat toată vina, a scăpat foarte ieftin. Înțeleg că procuratura va veni cu niște acțiuni pentru a relua acest dosar, care ne-a afectat imaginea”, a conchis Grosu.

Igor Grosu a subliniat că nu a discutat cu președintele Turciei despre o eventuală posibilitate a aderării Moldovei la NATO, ci au fost abordate subiecte precum energia și comerțul.

***

În 2023 se vor împlini 5 ani de când Moldova a extrădat ilegal 7 pedagogi de origine turcă, acuzați de Ankara de legături cu Fethullah Gülen, considerat de autoritățile turce responsabil de lovitura de stat care a avut loc în vara anului 2016 în Turcia.

Profesorii care lucrau la Liceul „Orizont” din Chișinău au fost acuzați de legături cu organizatorii acelor evenimente, iar guvernarea de atunci, controlată de Vladimir Plahotniuc, a decis expulzarea pedagogilor.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării pedagogilor și a obligat țara noastră să le achite compensații a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, procuratura Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest caz a rămas un sigur inculpat – Vasile Botnari, fostul director al SIS.

În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța i-a stabilit lui Botnari o amendă de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a returnat 125 mii de euro care, conform deciziei CEDO, au fost direcționați către  achitarea compensațiilor pentru familiile profesorilor turci, și 343 mii de lei pentru charter-ul cu care pedagogii au fost trimiși în Turcia.

La 13 noiembrie 2020, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituționale patru puncte ale Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova. În special, cel care prevede că persoanele străine nu sunt informate despre cauzele expulzării și că există riscul că acestea ar putea fi expulzate într-o țară unde vor fi torturate.

În luna martie 2021, Comitetul de miniștri al Consiliului Europei a recomandat Moldovei să desfășoare o anchetă mult mai eficientă în dosarul profesorilor turci. Cei de acolo se îndoiesc că în acest caz este implicat doar fostul director al Serviciului Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Sandu explică reducerea pragului de vot pentru Comisia Vetting: „Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi”

Reducerea pragului de vot pentru aprobarea membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 este necesară pentru a nu bloca reforma justiției. Poziția a fost exprimată pe 5 martie de Președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. Sandu a argumentat că în actualul Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției și că mecanismul adoptat este similar celui aplicat la numirile în Consiliul Superior al Magistraturii, fiind coordonat la timpul său cu Comisia de la Veneția. Cât despre criticile aduse numirii lui Herman von Hebel, oficiala a spus că acesta este incomod pentru unii politicieni tocmai pentru că a avut o contribuție mare în curățirea sistemului și că nu vede niciun motiv să îi pună la îndoială integritatea.

„În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Nu există. Dacă nu sunt 61 de voturi, nu stai fără membri — mergi la o majoritate simplă. Și majoritatea simplă este totuși o majoritate. Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi. Nu vorbim despre schimbarea Constituției, vorbim doar despre numirea unor membri în Comisia de Vetting. Dacă nu s-au găsit 61, e firesc, așa cum este la numirea în CSM, să existe o soluție de deblocare”, a declarat Sandu.

Cele mai mari atacuri — la Comisia de Prevetting

Șefa statului a explicat și de ce insistă asupra candidaturii lui Herman von Hebel, precizând că acesta a făcut parte din prima Comisie de Prevetting, care a obținut cele mai bune rezultate în curățarea sistemului de justiție. Președinta a reamintit că au fost lupte majore pentru componența Curții Supreme de Justiție și a Consiliului Superior al Procurorilor, iar membrii comisiei au rezistat presiunilor și și-au făcut treaba. Tocmai de aceea, spune Sandu, ei au fost cei mai atacați — nu direct de judecătorii și procurorii vizați, ci prin campanii bine orchestrate.

„Dacă stăm să ne uităm ce candidați au fost și ce fel de oameni au încercat să intre în CSM și în CSP și ne uităm care a fost rezultatul — cea mai mare curățenie în sistemul justiției a făcut-o Comisia de Prevetting. Și s-a confruntat cu cele mai mari atacuri. Aproape toți membrii, cu excepția celui delegat de opoziție, au fost supuși unui atac constant. Eu, dimpotrivă, cred că oamenii aceștia au demonstrat rezistență la influență și, în plus, sunt calificați, dacă ne uităm la CV. Ce ne dorim este ca această evaluare să se facă corect și să se facă la procurori cât mai repede, pentru că acolo lucrurile s-au tergiversat la nesfârșit”, a declarat președinta.

Sandu: Nu am găsit niciun motiv să pun la îndoială integritatea lui Herman von Hebel

Maia Sandu a respins îngrijorările legate de integritatea lui Herman von Hebel, făcând referire la o investigație jurnalistică privind o reformă pe care acesta a promovat-o în trecut. Președinta a spus că a citit investigația și nu a găsit nimic îngrijorător, adăugând că același lucru l-au constatat și reprezentanții Uniunii Europene, care l-au inclus pe Herman von Hebel pe lista de candidați.

„Și eu am făcut reforme și am dat oameni afară, și unii dintre ei au fost reinstalați. Scuzați-mă, acesta nu este un argument, nu are nicio treabă cu integritatea omului. Eu am citit aceste investigații și nu este nimic acolo. Le-au citit și cei de la Uniunea Europeană, care au inclus omul în această listă. Credibilitatea comisiei depinde de rezultat. Scuzați-mă, care membru al Parlamentului din opoziție susține reforma justiției? Unii au scris în programele lor desființarea comisiilor de vetting, alții au vorbit de sute de ori că le displace evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Lor le place altfel de comunicare cu judecătorii și procurorii, nu reforme din astea”, a declarat Sandu.

„Să nu-și facă nimeni speranțe că ajunge la CSJ fără vetting”

Sandu a subliniat că evaluarea procurorilor din procuraturile specializate trebuie încheiată în acest an, precizând că la Procuratura Anticorupției procesul durează deja de doi ani, iar la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate abia a început. Președinta a avertizat că vettingul va ajunge până la urmă și la Curtea Supremă de Justiție, îndemnând pe cei interesați să depună dosarul cât mai devreme.

„Să nu-și facă speranțe că o să intre cineva la CSJ fără vetting. Nu există așa ceva. Cei care vor să ajungă la CSJ îi îndemn să depună dosarul cât mai devreme”, a declarat Sandu.

Amintim că pe 5 martie, votul din Parlament prin care pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting a fost redus de la 61 la 51 de voturi a stârnit reacții dure în spațiul public. Politicieni, jurnaliști și experți au acuzat că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința din 26 februarie. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.

***

Reamintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: