„Este o discriminare”. Platforma DA cere PAS să revadă modificările la Legea privind sistemul public de pensii

Platforma Demnitate și Adevăr (DA) cere majorității parlamentare să nu se grăbească cu revenirea la majorarea vârstei de pensie pentru anul viitor. De asemenea, reprezentanții formațiunii au criticat proiectul de lege cu privire la pensia anticipată pentru stagiu lung, pe motiv că acesta este discriminatoriu față de părinții care îngrijesc copiii și perioada de îngrijire a unui invalid. Comentariile au fost făcute publice de către ex-deputații Liviu Vovc și Stela Macari, în cadrul unei conferințe de presă din 26 noiembrie.

Platforma DA propune guvernării să nu se grăbească cu revenirea la majorarea vârstei de pensie pentru anul viitor.

„Atragem atenție că speranța de viață în Moldova scade și pentru anul 2020 în medie este 69,8 ani, cu 1,1 ani mai mică în 2019, ceea ce semnifică un indiciu mult mai mic comparativ cu țările dezvoltate. Ca exemplu, în comparație cu media de speranță la viață în cele 27 de state UE, în R. Moldova speranța la viață este cu 10, 4 ani mai mică”, a precizat vicepreședintele Platformei DA, Liviu Vovc.

De asemenea, Platforma DA consideră că aplicarea suplimentară la indexarea pensiei a coeficientului de creștere cu 50 % a PIB-lui nu este cea mai reușită idee, întrucât foarte des produsul intern brut a Moldovei are creștere foarte modestă sau chiar scade semnificativ în anii de secetă. Reprezentanții formațiunii susțin că pentru majorarea constantă a veniturilor pensioanarilor ar fi corect și argumentat economic ca indexarea pensiilor să fie suplimentată cu sumele fixe, raportate la creșterea anuală a salariului mediu pe țară. Totodată, Platforma DA propune ca aceste sume fixe să fie plătite doar la pensionarii cu pensii mici (sub 4000 de lei).

Reprezentanții partidului au criticat și proiectul de lege care prevede dreptul persoanelor care au contribuit la sistemul de pensionare și își pot confirma stagiul contributiv necesar, de a beneficia de pensie anticipată pentru stagiu lung.

„Considerăm că este o discriminare și o descurajare a tinerelor familii și a celor cu copii mici și îndemnăm deputații să revină la modificări”, a menționat Vovc.

„Propunerea de a include în legislație pensia anticipată pentru stagiu lung este una salutabilă. Însă de această modificare vor putea beneficia un număr foarte redus de cetățeni, circa 4000. Cel mai trist este că în redacția actuală este exlusă perioada de îngrijire a unui copil până la vârsta de 3 ani de către unul dintre părinţi sau de tutore, în caz de deces al ambilor părinţi. De asemenea, este exclusă și perioada de îngrijire al unui invalid de gradul I, al unui copil invalid sub vârsta de 16 ani”, a specificat fosta deputată, Stela Macari.

Reprezentanții Platformei DA au îndemnat majoritatea parlamentară să refacă proiectul de lege până la adoptarea acestuia în lectura a doua.

Reprezentanții PAS nu au comentat deocamdată criticile aduse de Platforma DA.

***

Pe 26 noiembrie, cu 56 de voturi ale deputaților, proiectul de modificare a Legii privind sistemul public de pensii a fost aprobat în prima lectură. Documentul prevede dreptul persoanelor care au contribuit la sistemul de pensionare și își pot confirma stagiul contributiv necesar, de a beneficia de pensie anticipată pentru stagiu lung. Acest fapt va permite realizarea dreptului la pensie până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Noile reglementări ale proiectului se referă și la restabilirea graficului de majorare a vârstei de  pensionare, stabilit în anul 2018. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2022 vârsta standard de pensionare pentru bărbați va fi de 63 de ani, iar stagiul complet de cotizare de 34 de ani. Pentru femei, vârsta standard  de pensionare de 63 de ani va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2028, iar stagiul complet de cotizare de 34 de ani va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2024.

O altă prevedere a proiectului de lege vizează o modalitate nouă de stabilire a pensiei minime. Astfel, cuantumul acesteia va fi stabilit anual de către Guvern, iar valoarea lui va fi cel puțin egală cu cea din anul precedent.

De asemenea, se propune revizuirea formulei de indexare a pensiilor. Indexarea se va face o dată pe an, la data de 1 aprilie, iar coeficientul de indexare va fi racordat la cel al inflației pentru anul precedent indexării.

Proiectul de lege mai prevede și un coeficient de majorare a pensiilor în valoare de 50% din creșterea economică reală a anului precedent. Acesta va fi acordat anual,  în sumă fixă, la data de 1 aprilie.

Totodată, documentul prevede posibilitatea persoanei de a depune cererea de acordare a pensiei și în mod electronic, prin intermediul portalului www.servicii.gov.md sau al paginii web www.cnas.md al Casei Naționale de Asigurări Sociale.

 

 

 

De menționat că Partidul Acțiune și Solidaritate a propus noile condiții de pensionare: formula de indexare a pensiilor să fie revizuită, iar legea privind reducerea vârstei de pensionare, adoptată anul trecut, anulată. De asemenea, să fie introdus dreptul la pensie pentru carieră lungă. Deputatul PAS, Dan Perciun, a declarat că proiectul de lege adoptat, în decembrie 2020, de majoritatea parlamentară neformalizată de atunci (Partidului Socialiștilor (PSRM) și Platforma „Pentru Moldova”, din care făcea parte și Partidul „ȘOR”) a fost votat în lipsa avizului Guvernului și implica cheltuieli financiare foarte mari. Parlamentarul susține că inițiativa a fost una populistă.

Potrivit lui, acel proiect de lege nu avea niciun calcul aferent și a fost votat strict dintr-o perspectivă electorală, cu un termen de implementare din 2022, după alegerile parlamentare anticipate, pentru a servi drept o sperietoare în alegeri.

Totodată, PAS a venit cu propunerea de a institui „pensia pe carieră lungă”. Potrivit inițiativei, femeile vor putea ieși la pensie de carieră lungă, dacă vor avea un stagiu de pensionare de 35,6 ani. Pragul ar urma să crească, treptat, astfel încât, în 2024, să constituie 37 de ani. Bărbații se vor putea pensiona dacă vor avea un stagiu de cotizare mai mare de 39 de ani.

La fel, și formula de indexare urmează a fi revizuită. Indexarea urmează să aibă loc o dată în an, în luna aprilie, în baza inflației din anul precedent. În același timp, se prevede un coeficient de majorare reală a pensiei cu 50% din creșterea economică pentru anul precedent, care se va include în pensia calculată a cetățenilor. Această majorare va fi oferită în sumă fixă, nu ca un procent din pensia fiercărei persoanei – pentru toți la fel.

Pe 16 decembrie 2020, deputații din fracțiunea Partidului Socialiștilor (PSRM) și cei din Platforma „Pentru Moldova” au aprobat în lectura a II-a proiectul de lege care prevede micșorarea vârstei de pensionare. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, vârsta de pensionare ar urma să constituite 62 de ani pentru bărbați și de 57 de ani pentru femei. Deputații din PAS, Platforma DA, PDM și grupul parlamentar „Pro Moldova” au părăsit sala de ședințe a parlamentului, după ce au calificat proiectul de lege drept „populist”.

Reforma sistemului public de pensii a fost făcută în anul 2016 la propunerea guvernului condus de democratul Pavel Filip. Atunci s-a decis majorarea etapizată a vârstei de pensionare până la 63 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Ministrul turc de externe: Ucraina și Rusia au convenit asupra unei întâlnire dintre Zelenski și Putin

Ministrul Afacerilor Externe al Turciei, Hakan Fidan, a declarat că în timpul celei de-a treia runde de negocieri ucraineano-ruse privind încheierea războiului s-a ajuns la „un acord de principiu” privind organizarea unei întâlniri între președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Rusiei, Vladimir Putin. Acesta nu a menționat vreun termen concret pentru momentul în care această întrevedere ar putea avea loc. Precizările au fost făcute într-un interviu pentru televiziunea NTV din 25 iulie.

La întâlnire s-a discutat despre cum și în ce condiții ar trebui să se întâlnească liderii. A fost atins un acord de principiu privind organizarea unui summit al liderilor în Turcia. Grupurile de negociere joacă aici un rol important”, a declarat Fidan, potrivit DW. El nu a menționat, însă, un termen concret pentru momentul în care o astfel de întâlnire ar putea avea loc.

Pe măsură ce continuăm să discutăm această chestiune într-un mod mai echilibrat, văd disponibilitatea pentru o întâlnire. Cred că, dacă vom continua în același spirit, va apărea o soluție temporară. Nu toți sunt pregătiți să accepte această propunere. Lucrăm la crearea condițiilor necesare pentru acest lucru”, a adăugat ministrul turc de Externe.

Cea de-a treia rundă de negocieri dintre Ucraina și Rusia a avut loc la Istanbul, pe 23 iulie.

După discuții, șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a declarat că a propus organizarea unei întâlniri între Vladimir Zelenski și Vladimir Putin până la sfârșitul lunii august. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat pe 24 iulie un astfel de scenariu drept puțin probabil. Potrivit acestuia, o întrevedere este posibilă doar la finalul negocierilor de pace, când „toată munca va fi făcută și rezultatele vor fi formalizate în cadrul acestor negocieri”.

Cu toate acestea, pe 25 iulie, Vladimir Zelenski a declarat că rușii „au început acum să vorbească cu noi despre asta, ceea ce reprezintă deja un pas către un anumit format al întâlnirii”. Peskov a reiterat, însă, că un summit nu va avea loc în august, deoarece „o întâlnire la cel mai înalt nivel poate și trebuie să reprezinte punctul final în procesul de reglementare”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: