Este sau nu corupere electorală? Ce spune CEC despre campania de 5 mln lei lansată de Guvern în ajun de alegeri

Lansarea campaniilor guvernamentale în ajunul alegerilor, cum este cazul inițiativei „Moldova Poate”, nu poate fi automat calificată drept corupere electorală, susține președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman. Ea afirmă că fiecare situație trebuie evaluată în funcție de conținutul acțiunii, momentul în care are loc și prevederile legale. Or, spune președinta autorității electorale, măsurile executive nu pot fi blocate doar pentru că în fiecare an au loc alegeri.

„Aici trebuie să privim lucrurile, ce spune noțiunea de corupere electorală, să vedem când are loc această acțiune.  Pentru că aici vorbim fie de corupere, fii de utilizare de resurse administrative.  Și atunci când mergem pe prevederile Codului electoral, ale Codului contravențional, atunci putem să ne pronunțăm cu exactitate dacă este sau nu este. (…) Noi având alegeri în fiecare an, ar reiși că nu ar trebui să fie majorări de salarii sau alocații sau acele subvenții care se dau, pentru că poate fi interpretat ca și mită electorală. Cred că ajungem totuși aici pe extreme. Trebuie să facem deosebire când o persoană vine și propune bani pentru ca să fie exprimat votul într-un anumit mod și activitatea executivului”, a declarat președinta CEC în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, de la Jurnal TV.

Amintim că purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a anunțat, pe 21 mai, lansarea unei campanii de informare națională, intitulată „Moldova poate”. Scopul acesteia este să explice cetățenilor, într-un limbaj accesibil, cum funcționează statul și impactul reformelor implementate în viața cotidiană, dar și să promoveze colaborarea cu Uniunea Europeană. Potrivit Guvernului, campania de informare are un buget total de 5 milioane de lei și este „apolitică”.

Lansarea campaniei Guvernului a venit la doar o zi după ce partidul aflat la guvernare – Acțiune și Solidaritate – a anunțat că pornește în campanie în toată țara, în contextul alegerilor din septembrie.

Cele două campanii, anunțate la diferență de doar o zi, au stârnit critici. Partidul de guvernare a fost acuzat că ar fi intrat deja în campania electorală pentru alegerile parlamentare din luna septembrie curent, deși legea permite agitația doar după înregistrarea oficială a candidaților/partidelor în cursa electorală. Liderul PAS, Igor Grosu, a neagat acuzațiile, pe 22 mai. Potrivit lui, campania „Împreună avem grijă de viitorul Moldovei” este o „campanie de comunicare”. Formațiunea și-a asumat să raporteze toate cheltuielile transparent.

Contactat de NM, expertul Promo-Lex Nicolae Panfil a atras atenția că, deși astfel de campanii sunt legale, PAS ar trebui să fie precaut în privința mesajelor care ar putea sugera folosirea resurselor administrative în scop electoral.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc la 28 septembrie. Potrivit legislației, campania electorală va începe cu 30 de zile până la scrutin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

warsawinstitute.org

Tiraspolul, nemulțumit de reducerea secțiilor de vot pentru cetățenii din stânga Nistrului: „Discriminare”

Organul responsabil de „relații externe” al regiunii transnistrene a publicat pe 25 august o declarație în care se arată nemulțumit de decizia privind deschiderea a doar 12 secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din toamnă. Structura nerecunoscută de la Tiraspol a catalogat hotărârea drept „o restrângere deliberată a libertăților politice” și „discriminare pe criteriu teritorial”.

Organul responsabil de „relații externe” al regiunii s-a declarat „îngrijorat” de reducerea numărului de secții de votare pentru alegătorii de pe malul stâng al Nistrului.

Temerile opiniei publice s-au dovedit pe deplin justificate – cele mai sumbre prognoze s-au confirmat. Partea moldovenească a demonstrat din nou dispreț față de principiile transparenței și participării democratice, lipsind de fapt sute de mii de cetățeni transnistreni ai R. Moldova de posibilitatea de a-și exercita dreptul constituțional la vot. Ministerul Afacerilor Externe califică astfel de acțiuni drept o restrângere deliberată a libertăților politice și o discriminare pe criteriu teritorial. Măsurile de segregare politică a cetățenilor subminează încrederea în procesul electoral din țara vecină, Republica Moldova, și contravin flagrant standardelor internaționale”, a menționat structura nerecunoscută.

Amintim că, pe 24 august, Comisia Electorală Centrală a decis că la alegerile parlamentare vor fi deschise 12 secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. Anterior, Tiraspolul a emis o adresare către Parlamentul de la Chișinău, în care solicita constituirea a 41 de secții.

Pe 20 august, vicepremierul pentru Reintegrare, Roman Roșca, a confirmat că autoritățile analizează posibilitatea reducerii numărului secțiilor de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului la scrutinul parlamentar din această toamnă. Oficialul a argumentat că obiectivul este organizarea unui proces electoral corect și bazat pe libera exprimare, având în vedere că, la scrutinele anterioare, au existat cazuri de vot organizat și influențat.

La alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024 au fost deschise 30 de secții de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană, care au fost amplasate în 21 de localităţi de pe malul drept al Nistrului şi în raionul Dubăsari.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse.

***

Potrivit Codului electoral, pentru a înființa secții de votare, Comisia Electorală Centrală folosește datele din Registrul de stat al alegătorilor și analizează participarea din ultimele trei scrutine. În plus, sunt luate în considerare sugestiile autorităților responsabile cu reintegrarea și securitatea, care la elaborarea propunerilor respective țin cont de structura administrativ-teritorială, căile de acces și comunicare pentru a se asigura că toți alegătorii pot participa la procesul electoral.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: