Este sau nu corupere electorală? Ce spune CEC despre campania de 5 mln lei lansată de Guvern în ajun de alegeri

Lansarea campaniilor guvernamentale în ajunul alegerilor, cum este cazul inițiativei „Moldova Poate”, nu poate fi automat calificată drept corupere electorală, susține președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman. Ea afirmă că fiecare situație trebuie evaluată în funcție de conținutul acțiunii, momentul în care are loc și prevederile legale. Or, spune președinta autorității electorale, măsurile executive nu pot fi blocate doar pentru că în fiecare an au loc alegeri.

„Aici trebuie să privim lucrurile, ce spune noțiunea de corupere electorală, să vedem când are loc această acțiune.  Pentru că aici vorbim fie de corupere, fii de utilizare de resurse administrative.  Și atunci când mergem pe prevederile Codului electoral, ale Codului contravențional, atunci putem să ne pronunțăm cu exactitate dacă este sau nu este. (…) Noi având alegeri în fiecare an, ar reiși că nu ar trebui să fie majorări de salarii sau alocații sau acele subvenții care se dau, pentru că poate fi interpretat ca și mită electorală. Cred că ajungem totuși aici pe extreme. Trebuie să facem deosebire când o persoană vine și propune bani pentru ca să fie exprimat votul într-un anumit mod și activitatea executivului”, a declarat președinta CEC în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, de la Jurnal TV.

Amintim că purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a anunțat, pe 21 mai, lansarea unei campanii de informare națională, intitulată „Moldova poate”. Scopul acesteia este să explice cetățenilor, într-un limbaj accesibil, cum funcționează statul și impactul reformelor implementate în viața cotidiană, dar și să promoveze colaborarea cu Uniunea Europeană. Potrivit Guvernului, campania de informare are un buget total de 5 milioane de lei și este „apolitică”.

Lansarea campaniei Guvernului a venit la doar o zi după ce partidul aflat la guvernare – Acțiune și Solidaritate – a anunțat că pornește în campanie în toată țara, în contextul alegerilor din septembrie.

Cele două campanii, anunțate la diferență de doar o zi, au stârnit critici. Partidul de guvernare a fost acuzat că ar fi intrat deja în campania electorală pentru alegerile parlamentare din luna septembrie curent, deși legea permite agitația doar după înregistrarea oficială a candidaților/partidelor în cursa electorală. Liderul PAS, Igor Grosu, a neagat acuzațiile, pe 22 mai. Potrivit lui, campania „Împreună avem grijă de viitorul Moldovei” este o „campanie de comunicare”. Formațiunea și-a asumat să raporteze toate cheltuielile transparent.

Contactat de NM, expertul Promo-Lex Nicolae Panfil a atras atenția că, deși astfel de campanii sunt legale, PAS ar trebui să fie precaut în privința mesajelor care ar putea sugera folosirea resurselor administrative în scop electoral.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc la 28 septembrie. Potrivit legislației, campania electorală va începe cu 30 de zile până la scrutin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

VIDEO Transnistria: 34 de ani de la război / Ce împiedică reintegrarea?/ Diplomați SUA la Tiraspol

Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile constituționale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo?

NewsMaker prezintă principalele știri din regiune:

  • Pe 2 martie, Republica Moldova a marcat Ziua Memoriei și Recunoștinței, dedicată veteranilor războiului de pe Nistru de acum 34 de ani. Conducerea țării, alături de veterani și familiile acestora, a depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, după care a participat la un marș comemorativ până la Memorialul „Eternitate”. Premierul Alexandru Munteanu a numit sacrificiul lor „prețul pentru suveranitate”, iar președinta Maia Sandu a amintit că libertatea este din nou amenințată – de această dată din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a făcut din nou apel la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
  • Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că războiul de pe Nistru a fost inițiat din exterior, iar prezența armatei străine pe teritoriul Moldovei împiedică în continuare reintegrarea țării. Declarația a fost făcută cu ocazia evenimentelor comemorative dedicate evenimentelor din 2 martie 1992.
  • Reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova au vizitat regiunea transnistreană. Anunțul a fost făcut de așa-zisul minister de externe din stânga Nistrului. Diplomații s-au întâlnit cu negociatorul politic al Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, și cu vicepremierul nerecunoscut din stânga Nistrului, Vitalii Neagu.
  • Decizia președintei Maia Sandu de a retrage cetățenia Republicii Moldova unor persoane din stânga Nistrului este una „corectă”, susține premierul Alexandru Munteanu. Declarația a fost făcută pe 2 martie, după ce așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, a calificat măsura drept una „distructivă” și „motivată politic”. Întrebat de NewsMaker dacă această decizie ar putea afecta, pe viitor, relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, prim-ministrul a declarat că „nu crede” că vor exista consecințe. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a precizat, la rândul său, că cetățenii Moldovei sunt obligați să respecte Constituția și legile țării, iar acțiunile împotriva statului atrag consecințe.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: