Este sau nu corupere electorală? Ce spune CEC despre campania de 5 mln lei lansată de Guvern în ajun de alegeri

Lansarea campaniilor guvernamentale în ajunul alegerilor, cum este cazul inițiativei „Moldova Poate”, nu poate fi automat calificată drept corupere electorală, susține președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman. Ea afirmă că fiecare situație trebuie evaluată în funcție de conținutul acțiunii, momentul în care are loc și prevederile legale. Or, spune președinta autorității electorale, măsurile executive nu pot fi blocate doar pentru că în fiecare an au loc alegeri.

„Aici trebuie să privim lucrurile, ce spune noțiunea de corupere electorală, să vedem când are loc această acțiune.  Pentru că aici vorbim fie de corupere, fii de utilizare de resurse administrative.  Și atunci când mergem pe prevederile Codului electoral, ale Codului contravențional, atunci putem să ne pronunțăm cu exactitate dacă este sau nu este. (…) Noi având alegeri în fiecare an, ar reiși că nu ar trebui să fie majorări de salarii sau alocații sau acele subvenții care se dau, pentru că poate fi interpretat ca și mită electorală. Cred că ajungem totuși aici pe extreme. Trebuie să facem deosebire când o persoană vine și propune bani pentru ca să fie exprimat votul într-un anumit mod și activitatea executivului”, a declarat președinta CEC în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, de la Jurnal TV.

Amintim că purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a anunțat, pe 21 mai, lansarea unei campanii de informare națională, intitulată „Moldova poate”. Scopul acesteia este să explice cetățenilor, într-un limbaj accesibil, cum funcționează statul și impactul reformelor implementate în viața cotidiană, dar și să promoveze colaborarea cu Uniunea Europeană. Potrivit Guvernului, campania de informare are un buget total de 5 milioane de lei și este „apolitică”.

Lansarea campaniei Guvernului a venit la doar o zi după ce partidul aflat la guvernare – Acțiune și Solidaritate – a anunțat că pornește în campanie în toată țara, în contextul alegerilor din septembrie.

Cele două campanii, anunțate la diferență de doar o zi, au stârnit critici. Partidul de guvernare a fost acuzat că ar fi intrat deja în campania electorală pentru alegerile parlamentare din luna septembrie curent, deși legea permite agitația doar după înregistrarea oficială a candidaților/partidelor în cursa electorală. Liderul PAS, Igor Grosu, a neagat acuzațiile, pe 22 mai. Potrivit lui, campania „Împreună avem grijă de viitorul Moldovei” este o „campanie de comunicare”. Formațiunea și-a asumat să raporteze toate cheltuielile transparent.

Contactat de NM, expertul Promo-Lex Nicolae Panfil a atras atenția că, deși astfel de campanii sunt legale, PAS ar trebui să fie precaut în privința mesajelor care ar putea sugera folosirea resurselor administrative în scop electoral.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc la 28 septembrie. Potrivit legislației, campania electorală va începe cu 30 de zile până la scrutin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: