Este sau nu corupere electorală? Ce spune CEC despre campania de 5 mln lei lansată de Guvern în ajun de alegeri

Lansarea campaniilor guvernamentale în ajunul alegerilor, cum este cazul inițiativei „Moldova Poate”, nu poate fi automat calificată drept corupere electorală, susține președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman. Ea afirmă că fiecare situație trebuie evaluată în funcție de conținutul acțiunii, momentul în care are loc și prevederile legale. Or, spune președinta autorității electorale, măsurile executive nu pot fi blocate doar pentru că în fiecare an au loc alegeri.

„Aici trebuie să privim lucrurile, ce spune noțiunea de corupere electorală, să vedem când are loc această acțiune.  Pentru că aici vorbim fie de corupere, fii de utilizare de resurse administrative.  Și atunci când mergem pe prevederile Codului electoral, ale Codului contravențional, atunci putem să ne pronunțăm cu exactitate dacă este sau nu este. (…) Noi având alegeri în fiecare an, ar reiși că nu ar trebui să fie majorări de salarii sau alocații sau acele subvenții care se dau, pentru că poate fi interpretat ca și mită electorală. Cred că ajungem totuși aici pe extreme. Trebuie să facem deosebire când o persoană vine și propune bani pentru ca să fie exprimat votul într-un anumit mod și activitatea executivului”, a declarat președinta CEC în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, de la Jurnal TV.

Amintim că purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a anunțat, pe 21 mai, lansarea unei campanii de informare națională, intitulată „Moldova poate”. Scopul acesteia este să explice cetățenilor, într-un limbaj accesibil, cum funcționează statul și impactul reformelor implementate în viața cotidiană, dar și să promoveze colaborarea cu Uniunea Europeană. Potrivit Guvernului, campania de informare are un buget total de 5 milioane de lei și este „apolitică”.

Lansarea campaniei Guvernului a venit la doar o zi după ce partidul aflat la guvernare – Acțiune și Solidaritate – a anunțat că pornește în campanie în toată țara, în contextul alegerilor din septembrie.

Cele două campanii, anunțate la diferență de doar o zi, au stârnit critici. Partidul de guvernare a fost acuzat că ar fi intrat deja în campania electorală pentru alegerile parlamentare din luna septembrie curent, deși legea permite agitația doar după înregistrarea oficială a candidaților/partidelor în cursa electorală. Liderul PAS, Igor Grosu, a neagat acuzațiile, pe 22 mai. Potrivit lui, campania „Împreună avem grijă de viitorul Moldovei” este o „campanie de comunicare”. Formațiunea și-a asumat să raporteze toate cheltuielile transparent.

Contactat de NM, expertul Promo-Lex Nicolae Panfil a atras atenția că, deși astfel de campanii sunt legale, PAS ar trebui să fie precaut în privința mesajelor care ar putea sugera folosirea resurselor administrative în scop electoral.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc la 28 septembrie. Potrivit legislației, campania electorală va începe cu 30 de zile până la scrutin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: