Ex-judecătoarea Victoria Sanduța se implică în politică: „Astăzi fac un pas important”

Victoria Sanduța, eliberată din funcția de judecător în septembrie 2024 conform unui decret semnat de președinta țării, a aderat la Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Anunțul a fost făcut, pe 15 decembrie, de liderul CUB Igor Munteanu. „Intrând în politică, alături de partidul CUB, îmi propun să transformăm nu doar justiția ci și întreaga percepție despre clasa politică din țara noastră”, a comunicat Sanduța. 

În timpul unei conferințe de presă, Munteanu a anunțat despre „un element din cele mai plăcute pentru orice partid”, adăugând că este vorba despre „aderarea la partid a unor personalități deosebite, valoroase”: „O să începem cu doamna Victoria Sanduța. (…) Aderarea doamnei Sanduța la Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare este un eveniment de primă mărime pe care vreau să-l salut”.

„Astăzi fac un pas important, mă alătur echipei partidului CUB, pentru a aduce în politică exact ceea ce ne lipsește de prea mult timp – corectitudinea, curaj și adevăr. De mai bine de 15 ani am lucrat în slujba legii, am luptat pentru independența justiției, am fost un susținător al dreptății și am refuzat să tac în fața nedreptății. (…) Intrând în politică, alături de partidul CUB, îmi propun să transformăm nu doar justiția ci și întreaga percepție despre clasa politică din țara noastră. (…) În încheierea discursului meu de astăzi nu pot să nu-i mulțumesc prietenei mele cele mai bune, cea care m-a scos din justiție și m-a adus în politică: privet Maia! Datorită ție am devenit mai puternică, mai curajoasă și mai hotărâtă”, a comunicat aceasta.

***

În iunie 2022 a devenit cunoscut faptul că președinta Republicii Moldova Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Printre aceștia se număra și cea a magistratei Victoria Sanduța, cea care a criticat sistemul judecătoresc, menționând într-o emisiune televizată că în interiorul acestuia ar fi „haos”. Sanduța a calificat drept „eronat și neîntemeiat” refuzul președintei țării și s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a i se propune repetat președintei Republicii Moldova Maia Sandu candidatura sa pentru numirea în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă. Detalii AICI.

Mai târziu, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a explicat de ce a refuzat numirea celor 13 magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. Potrivit Maiei Sandu, unii dintre ei „nu merită să fie judecători”, din cauza deciziilor pe care le-au luat anterior, dar și pentru că au anumite „semne de întrebare” în ceea ce privește raportul dintre cheltuielile și veniturile prezentate. Detalii AICI.

Ulterior, în iulie 2024, CSM a refuzat numirea în funcție a judecătoarei Victoria Sanduța și a încă trei judecători până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani). Membrii CSM i-au adresat mai bine de o oră întrebări Victoriei Sanduța despre publicațiile și comentariile ei de pe Facebook. Și, până la urmă, i-au recomandat președintelui Republicii Moldova să o destituie din funcție. NewsMaker a scris ce i-a înfuriat și nemulțumit pe membrii CSM și de ce nu toți membrii au fost de acord cu decizia de a o demite pe Sanduța. Detalii AICI.

În septembrie 2024, șase judecători au fost eliberați din funcție, conform unui decret semnat de președinta Maia Sandu și publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Potrivit documentului, judecătorii Rodica Berdilo, Victoria Harîrca, Irina Păduraru, Eugen Popovici, Victoria Sanduța și Svetlana Tizu părăsesc sistemul judiciar. Detalii AICI.

***

Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a fost lansat în noiembrie 2022. Un anunț în acest sens a fost făcut de fostul deputat al Platformei Demnitate și Adevăr, Igor Munteanu. Detalii AICI. În decembrie 2022, liderul partidului Igor Munteanu a anunțat că formațiunea a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice.

În februarie 2024, CUB a anunțat că aderă la blocul Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării. Cele din urmă, în decembrie 2023, au format o coaliție de dreapta. Detalii AICI. Ulterior, în aprilie 2024, CUB, Platforma DA, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor au format Blocul „Împreună”.

Mai târziu, blocul a anunțat că l-a desemnat pe ex-deputatul Octavian Țîcu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, care au avut loc pe 20 octombrie. La câteva zile după anunț, Igor Munteanu a declarat că partidul său părăsește blocul și își retrage susținerea pentru pretendentul acestuia la prezidențiale. Ulterior, Munteanu și-a anunțat candidatura la aceste alegeri. Detalii AICI. Pe 24 septembrie, Comisia Electorală Centrală a respins cererea lui Munteanu de a fi înregistrat în calitate de candidat la alegeri. Detalii AICI. Pe 25 septembrie, Munteanu a calificat hotărârea drept „o comandă politică” și a anunțat că își va apăra drepturile „în toate instanțele” și va ajunge și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: