Ex-judecătoarea Victoria Sanduța se implică în politică: „Astăzi fac un pas important”

Victoria Sanduța, eliberată din funcția de judecător în septembrie 2024 conform unui decret semnat de președinta țării, a aderat la Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Anunțul a fost făcut, pe 15 decembrie, de liderul CUB Igor Munteanu. „Intrând în politică, alături de partidul CUB, îmi propun să transformăm nu doar justiția ci și întreaga percepție despre clasa politică din țara noastră”, a comunicat Sanduța. 

În timpul unei conferințe de presă, Munteanu a anunțat despre „un element din cele mai plăcute pentru orice partid”, adăugând că este vorba despre „aderarea la partid a unor personalități deosebite, valoroase”: „O să începem cu doamna Victoria Sanduța. (…) Aderarea doamnei Sanduța la Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare este un eveniment de primă mărime pe care vreau să-l salut”.

„Astăzi fac un pas important, mă alătur echipei partidului CUB, pentru a aduce în politică exact ceea ce ne lipsește de prea mult timp – corectitudinea, curaj și adevăr. De mai bine de 15 ani am lucrat în slujba legii, am luptat pentru independența justiției, am fost un susținător al dreptății și am refuzat să tac în fața nedreptății. (…) Intrând în politică, alături de partidul CUB, îmi propun să transformăm nu doar justiția ci și întreaga percepție despre clasa politică din țara noastră. (…) În încheierea discursului meu de astăzi nu pot să nu-i mulțumesc prietenei mele cele mai bune, cea care m-a scos din justiție și m-a adus în politică: privet Maia! Datorită ție am devenit mai puternică, mai curajoasă și mai hotărâtă”, a comunicat aceasta.

***

În iunie 2022 a devenit cunoscut faptul că președinta Republicii Moldova Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Printre aceștia se număra și cea a magistratei Victoria Sanduța, cea care a criticat sistemul judecătoresc, menționând într-o emisiune televizată că în interiorul acestuia ar fi „haos”. Sanduța a calificat drept „eronat și neîntemeiat” refuzul președintei țării și s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a i se propune repetat președintei Republicii Moldova Maia Sandu candidatura sa pentru numirea în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă. Detalii AICI.

Mai târziu, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a explicat de ce a refuzat numirea celor 13 magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. Potrivit Maiei Sandu, unii dintre ei „nu merită să fie judecători”, din cauza deciziilor pe care le-au luat anterior, dar și pentru că au anumite „semne de întrebare” în ceea ce privește raportul dintre cheltuielile și veniturile prezentate. Detalii AICI.

Ulterior, în iulie 2024, CSM a refuzat numirea în funcție a judecătoarei Victoria Sanduța și a încă trei judecători până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani). Membrii CSM i-au adresat mai bine de o oră întrebări Victoriei Sanduța despre publicațiile și comentariile ei de pe Facebook. Și, până la urmă, i-au recomandat președintelui Republicii Moldova să o destituie din funcție. NewsMaker a scris ce i-a înfuriat și nemulțumit pe membrii CSM și de ce nu toți membrii au fost de acord cu decizia de a o demite pe Sanduța. Detalii AICI.

În septembrie 2024, șase judecători au fost eliberați din funcție, conform unui decret semnat de președinta Maia Sandu și publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Potrivit documentului, judecătorii Rodica Berdilo, Victoria Harîrca, Irina Păduraru, Eugen Popovici, Victoria Sanduța și Svetlana Tizu părăsesc sistemul judiciar. Detalii AICI.

***

Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a fost lansat în noiembrie 2022. Un anunț în acest sens a fost făcut de fostul deputat al Platformei Demnitate și Adevăr, Igor Munteanu. Detalii AICI. În decembrie 2022, liderul partidului Igor Munteanu a anunțat că formațiunea a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice.

În februarie 2024, CUB a anunțat că aderă la blocul Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării. Cele din urmă, în decembrie 2023, au format o coaliție de dreapta. Detalii AICI. Ulterior, în aprilie 2024, CUB, Platforma DA, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor au format Blocul „Împreună”.

Mai târziu, blocul a anunțat că l-a desemnat pe ex-deputatul Octavian Țîcu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, care au avut loc pe 20 octombrie. La câteva zile după anunț, Igor Munteanu a declarat că partidul său părăsește blocul și își retrage susținerea pentru pretendentul acestuia la prezidențiale. Ulterior, Munteanu și-a anunțat candidatura la aceste alegeri. Detalii AICI. Pe 24 septembrie, Comisia Electorală Centrală a respins cererea lui Munteanu de a fi înregistrat în calitate de candidat la alegeri. Detalii AICI. Pe 25 septembrie, Munteanu a calificat hotărârea drept „o comandă politică” și a anunțat că își va apăra drepturile „în toate instanțele” și va ajunge și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Atacurile sunt descalificante”. Perciun, despre modificările care pot prelungi mandatul rectorului UTM

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că modificarea propusă la Codul Educației, prin care unui rector i s-ar putea acorda un al treilea mandat în cazul în care universitatea a absorbit o altă instituție, prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”. Reacția vine în contextul criticilor aduse propunerilor de modificare a Codului Educației, în urma cărora rectorul UTM Viorel Bostan, care a candidat pe lista PAS la parlamentare, ar putea obține un al treilea mandat. NM a încercat să obțină un comentariu de la reprezentanții UTM. Instituția nu a răspuns la apelurile redacției.

Perciun a declarat că „modificarea propusă la Codul Educației nu spune altceva decât faptul că Senatul, în componență extinsă — cu tot cu reprezentanții instituțiilor absorbite — poate decide să-i ofere un ultim, al treilea mandat rectorului care gestionează procesul de absorbție”.

„Decizia de a acorda acest privilegiu aparține Senatului și este crucială inclusiv pentru instituțiile care au fuzionat cu alte universități. Atacurile venite din partea unor reprezentanți ai partidelor politice la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante. Universitatea Tehnică a cunoscut un proces de modernizare fără precedent în ultimii 10 ani și este un pilon de bază al economiei naționale, gestionând în continuare un proces contestat constant – integrarea Universității Agrare. Comunitățile universitare vor decide cine să le reprezinte, nu politicienii”, a spus Perciun.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

Astfel, pe 4 decembrie, într-un comunicat de presă, Ministerul Educației s-a referit la „constituirea unui Centru Universitar la Cahul în componența Universității Tehnice a Moldovei, prin absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu””. „Reprezintă o propunere care continuă să fie discutată cu comunitatea academică din Cahul. (…) Argumentele unei asemenea transformări țin de obiectivul Ministerului Educației și Cercetării de a asigura, pe termen mediu și lung, menținerea și dezvoltarea unui centru universitar puternic la Cahul, în contextul declinului demografic din regiune”, a comunicat ministerul.

Potrivit Ministerului Educației, „opțiunea UTM este propusă deoarece permite, pe de o parte, dezvoltarea și consolidarea specialităților inginerești, IT și agricole relevante pentru economia națională, iar pe de altă parte, pentru că, în comparație cu alte două universități analizate: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și Universitatea de Stat din Moldova, UTM dispune de o situație financiară semnificativ mai solidă”.

Ce prevede în prezent Codul Educației și ce a propus ministerul

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Mandatul încetează automat la vârsta de 65 de ani. Rectorul este ales de adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv decani și șefi de departamente aleși prin concurs, precum și de reprezentanții studenților din senat și consiliile facultăților, cu votul majorității membrilor.

Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul de lege pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție. Documentul argumentează că este nevoie de continuitate managerială pentru a evita blocaje și întârzieri. Totodată, se precizează că decizia rămâne la comunitatea academică, astfel „al treilea mandat este posibil doar prin votul acesteia”.

Reacții

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 40 de ani contravine principiilor de transparență și democrație.

La rândul său, liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și rectorul UTM, Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în funcția de rector. Tatăl său, Ion Bostan, a condus instituția în perioada 1992–2015.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: