Donald Trump

Expert economic, explicație despre taxele impuse de Trump Moldovei: „Nu ține de negocieri politice”

Tarifele vamale impuse de SUA sunt rezultatul unei metodologii aritmetice, iar modelul se aplică în același mod pentru toate țările, în funcție de balanța comercială cu Statele Unite, și nu are legătură cu negocierile politice, explică expertul economic Stas Madan. Într-o postare pe rețelele sociale, Madan a detaliat formula prin care sunt calculate tarifele comerciale pentru diverse țări, inclusiv pentru Moldova.

„Am văzut afirmații că iaca – “moldovenii sunt varză la negocieri cu noua administrație Trump”, de asta avem unul din cele mai mari tarife la exporturile noastre aplicate – de 31%. Nu o să dau apreciere relațiilor actuale moldo-americane – diplomația noastră poate că nu are relații prea bune cu noua administrație SUA, dar ele nu au nicio legătură cu logica aplicării tarifului de 31%”, a scris Madan în postarea sa.

Potrivit specialistului, formula se aplică prin raportul dintre deficitul comercial al SUA pe care îl are cu o anumită țară și valoarea importurilor din aceea țară. Rezultatul este un procent, care apoi este împărțit la doi pentru a ajunge la tariful final.

În cazul Uniunii Europene, de exemplu, deficitul comercial al SUA față de UE în 2024 a fost de aproximativ 235,6 miliarde de dolari, ceea ce a dus la un tarif de 20%.

Cazul Republicii Moldova și cum s-a ajuns la tariful de 31%:

„În anul 2024 din perspectiva SUA, exporturile SUA către Republica Moldova au totalizat aproximativ 53,6 milioane de dolari, iar importurile SUA din Republica Moldova au totalizat aproximativ 142 milioane de dolari. Acest lucru a dus la un deficit comercial al SUA de aproximativ 88,4 milioane de dolari față de Republica Moldova. Dacă împărțim 88,4 la 142 și înmulțim la 100% obținem 62% care stau în dreptul Republicii Moldova în tabelele prezentate de președintele SUA. Mai departe, tariful de 31% a fost aplicat prin împărțirea celor 62% la 2”, a explicat Stas Madan.

Madan a mai accentuat că aceste calcule sunt făcute din perspectiva SUA și pot varia de la o țară la alta. Diferențele apar din modul în care fiecare țară calculează exporturile și importurile. SUA folosește metoda CIF (Cost, Insurance, and Freight) pentru importuri, care include costurile de transport internațional și asigurare, în timp ce Moldova raportează exporturile în regim FOB (Free on Board), adică doar valoarea mărfii la ieșirea din țară, fără a lua în calcul costurile suplimentare de transport și asigurare. Aceasta explică discrepanțele între valorile comerciale raportate de cele două țări.

„Având în vedere distanța mare dintre Moldova și SUA, transporturile, logistica și asigurarea crește substanțial valoarea bunurilor de la ieșirea din țară până la intrarea în țara de destinație. De aici și diferențele și explicația că atât din perspectiva noastră, cât și a SUA, ambii avem deficit comercial în statistici unii cu alții”, a subliniat expertul.

Pe 2 aprilie, președintele american Donald Trump a anunțat introducerea unor tarife vamale asupra importului de mărfuri în SUA. Trump consideră că partenerii comerciali profită de America, deoarece îi vând mai multe mărfuri decât cumpără de la ea, iar tarifele lor vamale sunt mai ridicate decât cele americane. Tarifele „de răspuns” impuse astăzi au scopul de a echilibra regulile jocului, a declarat președintele SUA. 

Pentru China, tarifele vamale vor fi de 34%, pentru Uniunea Europeană – 20%, iar pentru Marea Britanie – 10%. Cele mai ridicate tarife sunt impuse Cambodgiei – 49%, Vietnamului – 46% și Sri Lankăi 44%. Tarifele vamale vor afecta și Moldova – 31%, Kazahstanul – 27% și Ucraina – 10%. Federația Rusă nu se regăsește pe lista țărilor afectate de taxele vamale. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: