Sefa Karacan/Anadolu Agency/Getty Images

Exporturile gazelor rusești au ajuns la cel mai scăzut nivel de la începutul secolului

Gazprom a exportat în acest an 100,9 miliarde de metri cubi de gaz în străinătate. Aceasta fiind cea mai mică cifră din anul 2000 și până acum. Comparativ cu anul trecut, când concernul rus a furnizat 185,1 miliarde de metri cubi de gaz, în acest an, livrările în străinătate au scăzut cu 46%, informează Agents Media.

Directorul general al concernului Gazprom, Alexei Miller, a informat pe 28 decembrie că Rusia a exportat în anul 2022 circa 100,9 miliarde de metri cubi de gaz pe piețele cheie. 

Potrivit sursei, din anul 2000, această cifră nu ar fi scăzut sub 120 de miliarde de metri cubi pe an.

Totodată, a scăzut și producția de gaze a Gazpromului, care în 2022 a constituit 412,6 miliarde de metri cubi, cu circa 20 la sută mai puțin ca în 2021 și fiind cea mai mică cifră din 2008.

Reuters a calculat că exporturile de gaze prin conducte au ajuns în acest an la cel mai scăzut nivel de la prăbușirea URSS, cea mai mică cifră fiind înregistrată în 1995, când 117,4 miliarde de metri cubi de gaz au fost furnizați țărilor, care nu erau membre CSI.

Potrivit agenției, anterior Gazprom-export a raportat că una dintre valorile minime ale exporturilor a fost înregistrată

Amintim că pe 23 martie, liderul de la Kremlin Vladimir Putin a anunțat că țările „neprietene” cu Rusia vor trebui să achite pentru gaz în ruble și nu în valută străină, așa ca până acum.

În iunie, Gazprom a anunțat că reduce capacitatea zilnică de livrare a gazelor către Germania cu peste 40% prin gazoductul Nord Stream, echipamentul necesar pentru reparații nefiind furnizat de grupul german Siemens.

Ulterior, concernul rus a raportat că fluxurile de gaze prin Nord Stream va scădea la 67 de milioane de metri cubi pe zi din cauza opririi forțate a unui alt motor cu turbină cu gaz Siemens la Portovaya CS.

Pe 26 septembrie, autoritățile daneze au cerut navelor să evite o arie de cinci mile nautice la sud-est de Bornholm din cauza unei scurgeri de gaze de la gazoductul Nord Stream 2 care a ajuns în Marea Baltică.

Mai târziu, Danemarca și Suedia au început să investigheze scurgeri inexplicabile de gaze din cele două conducte rusești (Nord Stream 1 și Nord Stream 2), care traversează Marea Baltică, pe lângă Suedia și Danemarca. În prezent, acestea nu transportă gaz către Europa. Seismologii au înregistrat explozii puternice în zonele în care s-au produs scurgerile.

Funcționarea Nord Stream 2 era blocată încă dinaintea invadării Ucrainei. Berlinul a anunțat în 22 februarie că nu va autoriza conducta menită să transporte gaze din Rusia în Germania prin Marea Baltică în urma deciziei lui Vladimir Putin de a recunoaște așa-numitele republici populare Donețk și Luhansk.

Gazprom a redus livrările de gaze naturale pentru Republica Moldova de câte ori în acest an, inclusiv și pentru luna decembrie cu cca 56,5 %.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Justiției rămâne membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor încă 2 ani. Proiect de lege votat în lectură finală

Proiectul de lege cu modificări la legislația din justiție, care prevede inclusiv extinderea perioadei în care ministrul Justiției va fi membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost adoptat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare din 29 decembrie. Deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a criticat amendamentul privind prelungirea termenului pentru deținerea calității de membru de drept în CSP de către ministrul Justiției, menționând că acesta ar avea drept obiectiv menținerea factorului politic asupra activității Consiliului. Veronica Roșca, deputată PAS și președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a respins acuzația și a catalogat-o drept „nejustificată”.

Prevederile proiectului de lege

Proiectul de lege, care aparține unui grup de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, prevede că Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor fi incluse în lista autorităților care publică gratuit actele normative în Monitorul Oficial. Totodată, anunțurile despre suplinirea funcțiilor de judecător nu vor mai fi publicate în Monitorul Oficial. Potrivit legislației, acestea se publică în mass-media și pe pagina web a CSM. Inițiativa mai propune actualizarea denumirii Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”, care anterior a fost reorganizată. Iar noua denumire a Agenției Informaționale Juridice va fi Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească.

Modificările legislative se mai referă la procesul de evaluare externă. Lista subiecților a fost completată cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău şi candidații la funcția de judecător din cadrul acestui colegiu. De asemenea, s-a propus extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026.

De asemenea, documentul mai prevede extinderea perioadei de tranziție în care ministrul Justiției exercită calitatea de membru de drept în CSP până la data de 1 ianuarie 2028. Autorii inițiativei legislative argumentează că extinderea temporară a calității de membru de drept a ministrului Justiției este necesară pentru a asigura „stabilitatea” și „predictibilitatea” procesului de reformare a justiției, fiind vorba despre evaluare externă a actorilor din justiție, inclusiv a procurorilor, care se află în desfășurare. În același timp, competențele ministrului Justiției în cadrul CSP au fost îngustate: acesta nu va participa la examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică, precum și la examinarea cauzelor disciplinare împotriva procurorului general.

„Alternativa”: acuzații și amendament respins

În timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege, deputatul „Alternativa” Alexandru Stoianoglo a declarat că prelungirea termenului aflării ministrului Justiției în componența Consiliului Superior al Procurorilor ar viza menținerea factorului politic în activitatea CSP.

Este evident pentru toată lumea că păstrarea ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor menține politicul în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Deși toată lumea știe că asta contravine și recomandărilor instituțiilor internaționale, și GRECO, și Comisiei de la Veneția, și partenerilor noștri de dezvoltare, chiar acreditat în Chișinău”, a spus el.

Veronica Roșca, deputată PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, care a prezentat proiectul, a calificat acuzația colegului său drept „nejustificată”. „Scopul păstrării ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procuraturii pe o perioadă de tranziție de 2 ani de zile, din 2026 până în 2028, a fost argumentat. Este un scop, în primul rând, de a implementa harta teritorială a procuraturii, de a ajuta, și nici într-un fel de a ave un rol de ingerință sau vreun alt aspect care se încearcă a invoca”, a adăugat Roșca.

De asemenea, un alt deputat al fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a propus un amendament la proiectul de lege, care prevedea excluderea ministrului Justiției din cadrul CSP. Amendamentul nu a întrunit însă suficiente voturi pentru a fi inclus în inițiativa legislativă.

Proiectul de lege a fost votat în lectură finală de 54 de deputați.

Modificările legislative adoptate vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: