Va primi acreditare Uzina Metalurgică din Rîbnița, se va putea cultiva porumb în sudul Moldovei și până în ce an planifică autoritățile să reducă cu 80% cantitatea de deșeuri nereciclabile. Aflați toate răspunsurile într-un amplu interviu acordat NM de către ministra Mediului Iordanca-Rodica Iordanov.
„Nu știu dacă este corect de spus că nu poate cultiva anumite culturi”
Luna iulie a acestui an a devenit cea mai fierbinte de pe planetă din toată perioada de observații. Se preconizează că la mijlocul secolului temperatura aerului în Moldova va fi cu 1,7 – 2 grade Celsius mai mare decât între 1961-1990. Cum să ne adaptăm la schimbările climatice?
Schimbările climatice sunt o vulnerabilitate foarte mare pentru Republica Moldova. Noi am mai declarat pe parcursul ultimelor zile, că Moldova este una dintre țările cel mai mult afectate de schimbările climatice la nivelul Uniunii Europene. Și, respectiv, noi trebuie să accelerăm foarte mult tot ce ține de adaptarea la schimbările climatice.
În primul rând, noi trebuie să identificăm toate măsurile care ar fi posibile de implementat în Republica Moldova în cele mai problematice domenii care contribuie la schimbările climatice. Aici vorbim de energetică (avem producerea de energie, transportul, fiindcă emisiile de CO2 sunt destul de mari), de agricultură, de riscurile privind aprovizionarea cu apă, păduri și de gestionarea deșeurilor.
Pe toate aceste componente am stabilit măsuri, mai avem de definitivat Programul de gestionare a deșeurilor ca să avem claritate cum lucrăm pe componenta gestionarea deșeurilor ca să reducem emisiile de furan și dioxid de carbon, care la fel contribuie la schimbările climatice.
Avem documente, avem măsuri, pentru majoritatea activităților avem deja și bani identificați, suntem pe o cale destul de avansată. Partea cea mai bună este că avem susținerea membrilor Guvernului, susținerea business-ului, care este de acord să se implice în procesul de reducere a emisiilor în contextul schimbărilor climatice.
Moldova este o țară agrară, schimbarea climei, creșterea temperaturilor influențează culturile cultivate în țară. Recent s-a discutat că ar putea fi interzisă prin lege cultivarea unor culturi cerealiere în anumite raioane ale țării, dacă în acele zone nu va cădea cantitatea necesară de precipitații. Cât de necesară este o astfel de decizie?
Ținând cont de schimbările climatice și seceta pe care o avem, Ministerul Mediului a definitivat și a propus spre consultare un Regulament nou privind seceta. Acest regulament prevede, de fapt, cum se stabilesc codurile de risc de secetă, adică la ce nivel de lipsă de apă se va stabili codul galben, portocaliu, roșu. În funcție de aceste coduri se stabilesc măsurile pe care trebuie să le întreprindă fermierul ca să reducă consumul de apă și să nu-și piardă producția agricolă, dar și să facă economie de apă.
Aceste reguli acum vor fi stabilite foarte clar și când Serviciul Hidrometeorologic stabilește că este cod galben pe țară sau pe o anumită zonă, fermierul va ști că în aceea perioada irigarea o va putea face doar noaptea, irigarea trebuie să fie redusă sau anumite plante vor fi recoltate doar în anumite zone, din cauză că este zonă secetoasă. Va fi mai ușor pentru agentul economic să înțeleagă ce acțiuni trebuie să întreprindă ca să-și poată continua activitatea.
Eu nu știu dacă este corect de spus că nu poate cultiva anumite culturi, dar este recomandat, ținând cont de anumite condiții.
Cine va verifica dacă legea este respectată în acest domeniu?
Trebuie să existe și măsuri de control. Acum suntem în proces de reorganizare a Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Și Inspectoratul pentru Protecția Mediului va avea responsabilități și de controlul privind aplicarea legislației în perioada de dezastre naturale, deoarece seceta și inundațiile sunt dezastre naturale, provocate de schimbările climatice. Și, respectiv, dacă avem acum reguli, ei vor ști ce să controleze și cum să controleze, fiindcă până acum nu existau aceste reguli și nimeni nu-și bătea capul de activitățile de control. Acum — avem reguli, avem autoritatea responsabilă și procesele vor fi verificate.
„Pubelele vor fi oferite cetățenilor, minim pe două fracții”
Iarna trecută, din cauza economisirii gazelor naturale, Termoelectrica a folosit păcură pentru a asigura Capitala cu energie termică, fapt ce a dus, nu o singură dată, la depășirea normei de poluanți în atmosferă. Planifică autoritățile să întreprindă măsuri în acest sens?
Am avut discuții referitor la situația de anul trecut cu toți responsabilii de producere a energiei termice, în special CET-urile. Am avut mai multe runde de discuții cu Termoelectrica. În momentul în care Republica Moldova a refuzat să folosească păcură și a trecut la sistemul de gaze, din cauza crizei energetice de anul trecut s-a acceptat, ca excepție, să fie folosită și păcura. Atunci când se discuta această decizie, noi am stabilit o condiție: păcura care va fi folosită să nu conțină mai mult de 1% sulf. Deoarece arderea sulfului în sisteme închise duce la emiterea poluanților care contribuie la poluarea mediului. Evident, anul trecut au fost anumite exerciții care ne-au arătat că trebuie de întreprins și măsuri suplimentare. Iată măsurile suplimentare au fost de exemplu: atunci când temperaturile iarna se ridică cu plus (de exemplu, +10 grade), nu există mișcare de vânt și această poluare rămâne la nivel de suprafață, atunci agentul economic trebuie să combine producerea agentului termic cu gazul ca să reducă emisiile în atmosferă.
Toate aceste aspecte au fost discutate, tehnic este posibil pentru agenții economici mari și respectiv este posibil de a fi controlat de Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Agenția. În Chișinău noi, spre exemplu, avem stații automate de monitorizare, deci deja este mai ușor să monitorizăm ce se întâmplă în municipiul Chișinău. Suntem în proces de identificare a surselor noi ca să instalăm astfel de stații în Republica Moldova.
Ceea ce ține de arderea cărbunelui și lemnului, evident că acestea, în special cărbunele, are o emisie mai mare de poluanți în atmosferă, de aceea este foarte important acum să accelerăm procesul de plantare a copacilor, deoarece doar pădurile au capacitatea să absoarbe toate aceste emisii și respectiv să echilibrăm prețurile, să ne întoarcem înapoi la încălzirea bazată pe gaz, energie alternativă, sisteme fotovoltaice, ca să reducem consumul de gaze fosile sau biocombustibil, care au o emisie mai mare. Cred că iarna aceasta va fi posibil de revenit la perioada când emisiile în atmosferă erau foarte joase.
O altă problemă ecologică importantă – gropile de gunoi. În 2013 a fost aprobată Strategia de Management a deșeurilor până în 2027. La ce etapă este realizarea acestei strategii?
Noi avem strategia de gestionare a deșeurilor, care este de fapt una destul de învechită, deoarece a fost elaborată conform tehnologiilor vechi și abordărilor vechi. Noi am făcut ajustări la cadru normativ național conform cerințelor noi ale Uniunii Europene și, totodată, elaborăm un program nou. Vom avea începând cu anul 2024 un program nou. În baza acestui program, vor fi adaptate mai multe regulamente.
Un regulament foarte important, pe care îl vom adopta, cred că, în următoarea lună, este regulamentul cu privire la depozitarea deșeurilor care va stabili pe de-o parte unde pot fi construite aceste depozite, care sunt condițiile de construcție a depozitelor, cum se gestionează depozitele de deșeuri și, cel mai important, prima dată în Republica Moldova vom avea cadru normativ pentru lichidarea gropilor de gunoi. În special, vorbim de cele mari, deoarece pentru cele mici sau cele sporadice avem un ordin intern al ministerului, dar pentru cele mari sunt alte proceduri. Iată acum vom avea regulamentul care va stabili aceste reguli.
Legislația Republicii Moldova pune accentul pe colectarea separată a deșeurilor, deci noi colectăm de la generatorul de deșeuri, de la fiecare dintre noi de acasă deșeurile în minim două fracții: uscate și umede. Cele uscate ar însemna ambalajele din sticlă, plastic, hârtie, lemn, carton, textil. Acestea vor fi din nou selectate la stația de transfer și agenții economici care vor veni în Republica Moldova sau autohtoni vor putea prelua aceste deșeuri pentru reciclare, producere, etc. Noi încercăm prin acest cadru normativ nou să reducem volumele de deșeuri la maxim posibil. Strategic noi ne gândim că încercăm să reducem către anul 2025-2026 cantitățile de deșeuri maxim la 80%, ca să avem acumulate cele 20%. Din acele 20%, eu vorbesc în cazul dat în special despre cele umede, noi vom merge pe procesul de compostare, de acumulare a biogazului și doar un procent foarte mic, care nu poate fi reciclat sau înhumat va merge la incinerare prin producere de energie electrică sau termică. Ceea ce ar însemna că în preajma acestor depozite de gestionare a deșeurilor, despre care vorbim, vom avea și acele sisteme de producere a energiei termice sau electrice, care vor încălzi localitățile, școlile, grădinițele, vor furniza energia electrică.
În anul 2023 noi am aprobat Regulamentul cu privire la incinerare și coincinerarea deșeurilor și acolo sunt prevăzuți expres parametrii, ce echipament trebuie să fie folosit și care este nivelul de emisii care poate să fie aruncat în atmosferă. Filtrele trebuie să fie foarte puternice, se va folosi incinerare doar la producerea energiei sau în procesul de încălzire.
Una dintre problemele pe care le avem în localitățile rurale este următoarea: nu avem unde să instalăm tomberoanele, fiindcă toate pământurile sunt împărțite. De aceea pubelele vor fi oferite cetățenilor, minim pe două fracții și ei, când vine mașina, scot pubela la poartă. La bloc e altă situație. În anii când s-a făcut reforma funciară nimeni nu s-a gândit că nouă o să ne trebuiască pământ în interiorul localității: satului sau orașului.
„Uzina Metalurgică din stânga Nistrului prima dată în istoria Republicii Moldova a achitat plata pentru poluarea mediului”
Cum își propun autoritățile să stimuleze businessul să reducă emisiile de gaze și să opteze pentru producerea ecologică?
E foarte bună întrebarea, noi prin programul pe care l-am adoptat miercuri — Programul de Dezvoltare cu Emisii Reduse — avem și mecanismele de stimulare a agenților economici, ca aceștia să înceapă să producă sau să-și îmbunătățească tehnologiile, echipamentele ca să reducă emisiile. Deja aceasta este prevăzut, în curs de o lună programul va intra în vigoare, ca începând cu anul 2024 să fie aplicată în practică.
Este foarte important să ne integrăm în Uniunea Europeană și să avem opțiunea de a accesa fonduri suplimentare pentru susținerea agenților economici, ca aceștia pe de-o parte să investească în tehnologii noi, iar pe de altă parte, în modernizare.
Ministerul Mediului a lansat în acest an un nou program pentru Fondul național de Mediu, unde pentru prima dată agenți economici pot să aplice la proiecte ca să beneficieze de un suport din partea statului în vederea îmbunătățirii proceselor tehnologice. Avem destul de mulți solicitanți, sperăm că în anul 2024 vom avea mai multe surse financiare ca să putem acoperi un număr mult mai mare de agenți economici.
La fel, deja este în proces de consultare o nouă Lege cu privire la plățile de mediu, care stabilește plățile pentru poluarea mediului, fiindcă agenți economici sunt poluatori, și plățile pentru folosirea resurselor naturale (spre exemplu, apa, zăcămintele). Dar cei care se încadrează în procesul de răspundere extensivă a producătorului, spre exemplu, colectează ambalajele pe care le plasează pe piața, atunci ei ating acele ținte care sunt prevăzute de lege și ei au o reducere sau nu vor fi obligați să plătească taxa pentru poluarea mediului. Pe de altă parte aceasta ar fi o stimulare pentru agenții economici să-și reorienteze activitatea economică: uite, te implici în procesul de colectare, ai grijă ce aduci pe piață și în ce ambalaj.
Dacă vorbim despre responsabilitatea agenților economic, este posibil ca Uzina Metalurgică de la Rîbnița să primească acreditare pentru cinci ani?
Uzina Metalurgică din stânga Nistrului a depus actele ca să-și primească autorizația. Ei au primit mai multe prescripții, nu au fost mulțumiți de anumite cerințe, dar ei se conformează treptat la cerințele legislației Republicii Moldova și actualmente au aceea autorizație care este emisă în baza deciziei CSE. Și deja vom vedea la momentul când va expira, dacă ei vor solicita o nouă autorizație și dacă ei s-au conformat până la urmă fiindcă trebuie să fie făcută încă o rundă de control.
Vreau să spun că Uzina Metalurgică din stânga Nistrului prima dată în istoria Republicii Moldova a achitat plata pentru poluarea mediului, mai mult de jumătate de milion de lei, în anul 2023 pentru activitatea anului 2022. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova o uzină metalurgică mare a raportat toate emisiile și toate activitățile în sistemul RETP (Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți). Mai mult, Uzina de Ciment din Râbnița care, la fel, este un mare poluator este acum în proces de ajustare a actelor interne ca să primească autorizație de mediu din Republica Moldova. Chiar în momentul de față sunt în proces de lucru cu documentele, s-a efectuat și un control la uzina.
Ținând cont de faptul că aceste două companii doresc să continue activitatea, cred că ele sunt interesate și să-și autorizeze activitățile pe domeniul mediului.
„Până când nu vor fi minus 5 grade nu avem posibilitatea să plantăm”
În acest an a fost lansat Programul Național de Restabilire a Pădurilor, care se va prelungi până în 2032 și prevede extinderea pădurilor cu 150 de mii de ha. Ce s-a reușit până acum?
În realitate Programul este foarte ambițios, noi suntem foarte conștienți de această ambiție. Programul a fost inițiat în anul 2023 și în prima jumătate a anului noi am reușit să plantăm primii puieți, am reușit să identificăm peste 15 mii de ha de terenuri care au fost atribuite autorităților publice locale, ca noi să le pregătim în acest an, ca în toamna să le plantăm. Planul pentru anul 2023 este ca să plantăm 7,5 mii ha: atât în interiorul pădurilor prin restabilirea pădurilor, cât și în afară prin extindere. La momentul de față suntem conform planului, deci, ceea ce s-a planificat pentru plantări — am plantat, s-a făcut inventarul la pepiniere și puieții care au fost plantați anul acesta sunt bine. Noi suntem siguri că vom planta puieți în toamnă și vom reuși.
Plantarea în toamnă se va începe în funcție de condițiile climaterice. Fiindcă atât timp, cât copacii sunt verzi și este cald afară, noi nu putem planta, de aceea este important să așteptăm când vor cădea frunzele, se va răci afară, fiindcă trebuie să avem temperaturi joase. Până când nu vor fi minus 5 grade nu avem posibilitatea să plantăm.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
