Fagura lansează Programul «Cashback pentru IMM»: 100 de beneficiari și oportunități de finanțare pentru antreprenorii din Republica Moldova

La împlinirea a 4 ani de la lansare, Fagura.com, în parteneriat cu Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, anunță astăzi, 17 mai 2023, lansarea Programului «Cashback pentru IMM», cu scopul de a sprijini dezvoltarea și creșterea durabilă a întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova. Acest Program inovativ oferă finanțare avantajoasă și acces la capital pentru 100 de beneficiari selectați. În scopul creșterii rezilienței întreprinderilor, împrumutații vor beneficia de finanțare nerambursabilă, sub formă de cashback , în valoare de 20% din suma împrumutului, până la 19 250 MDL. Finanțarea nerambursabilă este acordată prin intermediul Fagura.com de către Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Programul «Cashback pentru IMM» constă în oferirea de împrumuturi cu condiții avantajoase și rambursarea unei părți din valoarea acestora, în funcție de performanța beneficiarilor. Astfel, antreprenorii vor beneficia de un stimulent financiar care să îi motiveze să își dezvolte afacerile pe filiera de economie verde, comerț online, mass media digitală, industria ușoară, sustenabilitate și digitalizare a afacerilor, astfel contribuind la creșterea economică a țării.

Tudor Darie, CEO Fagura.com: «Suntem încântați să lansăm acest Program inovator și să contribuim astfel la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova. Avem deja experiența programelor dedicate acestor tipuri de antreprenori, susținem transformarea digitală și economia verde prin tot ce facem la Fagura și credem sincer că acest Program va avea un impact pozitiv asupra creșterii economice sustenabile în țara noastră.»

Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului în Moldova: «Parteneriatul nostru cu Fagura demonstrează angajamentul nostru comun de a sprijini antreprenorii din Republica Moldova pentru creșterea sustenabilității afacerilor lor. Sperăm ca acest Program să inspire atât investitorii locali, cât și cei străini să investească în dezvoltarea multiplelor afaceri locale , care să contribuie la formarea unei economii durabile și racordate la necesitățile timpului.»

Răzvan Ursu, antreprenor, beneficiar de finanțare prin Fagura.com: «Ceea ce pot spune cu siguranță este că este o alternativă sănătoasă la sistemul bancar din RM, odată datorită dobânzilor, care sunt mult mai mici pentru IMM-uri și persoane fizice și doi — pentru rapiditate.»

Domeniile prioritare pentru finanțare includ ingineria de precizie, producția, mass-media digitală, industriile creative, comerțul electronic, industria ușoară și TIC. Scopurile pentru care vor fi acordate împrumuturile includ dezvoltarea de noi produse și servicii, modernizarea echipamentelor și facilitarea accesului la tehnologii inovatoare, automatizarea proceselor operaționale sau adoptarea instrumentelor digitale și tranziția spre economia verde. Pentru mai multe informații despre Programul «Cashback pentru IMM» și procesul de aplicare, puteți consulta AICI regulamentul.

Cu o experiență de patru ani pe piața Republicii Moldova și o echipă dedicată de experți în domeniul financiar și tehnologic, Fagura.com își propune să revoluționeze modul în care IMM-urile obțin finanțare și să stimuleze creșterea economică prin inovație și tehnologie. Compania a dezvoltat un scoring automatizat de analiză a bonității companiilor, chiar dacă acestea sunt nou-create sau la început de drum. Experiența exclusiv online și rapiditatea sunt punctele forte ale platformei, fie că vorbim despre finanțare sau investiții.

Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie susține dezvoltarea economiei digitale, creative și prietenoase mediului în Moldova. Proiectul, cu un buget de 52,8 mln. USD și o durată de implementare de 5 ani (2021-2026), promovează, în echipă cu partenerii cheie, inovația și noile tehnologii în următoarele sectoare strategice pentru R. Moldova — tehnologia informațiilor și comunicației (TIC), ingineria, industria ușoară, industriile creative și digital media — pentru a spori competitivitatea și integrarea acestora pe piața globală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Poliția Republicii Moldova

Accident la Strășeni: o șoferiță de 24 de ani a murit. Un băiat de 18 ani, sub supravegherea medicilor

O șoferiță în vârstă de 24 de ani a murit în urma unui accident rutier la Strășeni. Totodată, un tânăr de 18 ani a suferit traumatisme și se află sub supraveghere medicală. Accidentul a avut loc pe 17 august.

Conform poliției, accidentul a avut loc în jurul orei 13:50, pe traseul Chișinău–Ungheni.

„O femeie de 24 de ani, aflată la volanul unei Toyota Auris, preliminar ar fi efectuat o manevră de întoarcere într-un loc interzis, fiind tamponată lateral de un Mercedes Sprinter, condus de un tânăr de 20 de ani. În urma impactului, șoferița din Toyota a fost transportată la spital, unde ulterior a decedat”, au comunicat reprezentanții poliției.

Potrivit oamenilor legii, un tânăr de 18 ani, pasager din Mercedes, a suferit traumatisme și se află sub supraveghere medicală.

Șoferul Mercedesului a fost testat la alcool, rezultatul fiind negativ. 

„La fața locului au intervenit polițiștii și echipajele medicale. Toate circumstanțele accidentului sunt în curs de investigare”, au declarat reprezentanții poliției.

Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

Domnica Manole, aleasă din nou în funcția de președintă a Curții Constituționale

Domnica Manole a devenit, din nou, președintă a Curții Constituționale. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 17 august de reprezentanții înaltei Curți.

„Astăzi, 17 august 2025, Plenul Curţii Constituţionale a ales-o pe doamna Domnica Manole în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale. Potrivit Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, Preşedintele Curţii este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor”, au anunțat reprezentanții Curții Constituționale într-un comunicat de presă.

Cine este Domnica Manole

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției.

Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.

În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.

La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.

În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.

Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC a expirat, iar funcția a fost preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. Pe 10 noiembrie 2023, Domnica Manole a fost aleasă cu majoritate de voturi la șefia instituției.

Ce arată declarația sa de avere

În 2024, Domnica Manole a ridicat de la Curtea Constituțională un salariu de peste 1 123 828 lei (peste 93 600 lei pe lună) și diurne în sumă de 62 565 lei. Totodată, aceasta a obținut o indemnizație pentru activitatea de cercetare de 2 180 de euro de la Consiliul Europei. Domnica Manole a mai încasat o pensie de 452 266 lei, ceea ce constituie peste 37 6 000 lei lunar. Magistrata a primit și două prestații pentru incapacitate de muncă: una de 9 025 lei de la CNAS și alta în valoare de 16 362 lei, de la Curtea Constituțională. Aceasta a obținut și o redevență de 1 134 lei de la compania Cartier. De asemenea, ea obținut încă 15 400 lei din dobânzi la două bănci din Republica Moldova.

Anul trecut, Domnica Manole a achiziționat un automobil Lexus NX 350H, fabricat în 2023, estimat la 780 000 lei, pe care îl conduce soțul acesteia. În același timp, președinta Curții Constituționale a contractat un credit de 400 000 de la o bancă din țară, pe care trebuie să-l ramburseze într-un an. 

Pe numele soțului Domnicăi Manole sunt înregistrate un apartament de 140 m2, cumpărat în 2010 cu 942 967 lei, un garaj și un teren. Bărbatul mai deține conturi în bănci din R. Moldova și România, în care se află aproximativ 50 000 euro. Judecătoarea și soțul său dețin și acțiuni în trei companii – Vadcom, Impex Div și Filomela, cu o valoare totală de 9 498 lei.

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale, cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe judecătorii Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe președinta Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Pe 17 august, judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au depus jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii, intrând astfel în exercițiul funcției. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției. În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia!” și „Rușine!”.

Alexei Nikolsky/AP

„Dragă președinte Putin…”. Scrisoarea Melaniei Trump adresată președintelui Rusiei

Televiziunea Fox News a publicat scrisoarea soției președintelui SUA, Donald Trump, Melania, adresată președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Despre faptul că, în timpul summitului din Alaska, Trump i-a înmânat lui Putin această scrisoare a relatat, pe 16 august, agenția Reuters. Potrivit agenției, în scrisoare era abordată problema copiilor ucraineni duși în Rusia. Totuși, în textul făcut public de Fox News, Ucraina nu este menționată, relatează Meduza.

Potrivit Fox News, Putin a citit scrisoarea imediat după ce a primit-o.

Scrisoarea Melaniei Trump începe cu „Dragă președinte Putin”. În scrisoare se menționează că „fiecare copil are în inimă aceleași visuri tăcute, indiferent dacă s-a născut la țară sau într-un mare oraș”. Copiii visează la dragoste, oportunități și siguranță, a scris soția președintelui SUA.

Fără îndoială, trebuie să tindem să construim o lume demnă pentru toți – astfel încât fiecare suflet să se trezească în pace, iar însăși viitorul să fie protejat în siguranță. Un gând simplu, dar profund, domnule Putin, cu care sunt sigură că sunteți de acord: urmașii fiecărei generații își încep viața cu puritatea – inocența care stă deasupra geografiei, puterii și ideologiei.

În lumea modernă, unii copii sunt nevoiți să poarte în ei un zâmbet tăcut, neatins de întunericul din jur — un protest mut împotriva forțelor care le-ar putea răpi viitorul. Domnule Putin, dumneavoastră puteți, de unul singur, să le redați acest zâmbet plin de bucurie. Protejând inocența acestor copii, nu veți sluji doar Rusiei — veți aduce un serviciu întregii omeniri. O astfel de idee curajoasă depășește toate diferențele dintre oameni, iar dumneavoastră, domnule Putin, puteți înfăptui această viziune cu o simplă semnătură, chiar astăzi. A sosit timpul”, se comunică în scrisoarea Melaniei Trump.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Amintim că, pe 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska. Principala temă de discuție a fost încheierea invaziei ruse din Ucraina. Președintele SUA a declarat că întâlnirea a fost productivă, însă a subliniat că nu s-a ajuns la o „înțelegere”. La rândul său, liderul de la Kremlin a menționat de mai multe ori în discursul său de la conferința de presă că, în timpul negocierilor, părțile au ajuns la „acorduri”.

Agenția de presă Reuters, citând două surse de la Casa Albă, a scris că Trump i-a transmis lui Putin o scrisoare din partea soției sale. Interlocutorii agenției nu au divulgat conținutul documentului, menționând doar că acesta face referire la răpirile de copii care au rezultat de pe urma războiului din Ucraina.

Răpirea copiilor ucraineni este una dintre cele mai sensibile probleme ale războiului din Ucraina. Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că a deportat circa 20 000 de minori în Rusia sau în teritoriile ocupate, fără acordul familiilor, calificând acțiune drept crimă de război. De cealaltă parte, Rusia susține că ar fi „protejat” copiii, mutându-i din zonele de conflict. 

Colaj NM

Pikachu, Labubu, Pokemon – folosite pentru a distrage atenția? IGP, după protestul lui Șor: 69 de persoane duse la inspectorat

Aproape 70 de persoane care au participat la protestul din 16 august, de la Gara Feroviară din Chișinău, au fost conduse la inspectorat, dintre care una era anunțată în căutare. Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), protestatarii au încercat mai multe provocări: printre acestea, au adus mascote pentru a distrage atenția de la ilegalități, chiar dacă știu că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile. În total, au fost întocmite procese-verbale pentru zeci de contravenții.

„Organizația criminală “Șor” a încercat, ieri, de mai multe ori pe parcursul zilei, să organizeze un protest neautorizat, cu toate că Poliția a anunțat despre ilegalitatea acestuia în locul respectiv. Chiar dacă s-a adunat un flux mic de persoane dezorientate, acestea au încercat mai multe provocări în adresa instituțiilor de drept, dar și a simplilor cetățeni”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului.

Potrivit instituției, de mai multe ori, persoanele au încercat să blocheze benzile de circulație, ceea ce a creat disconfort în trafic. „Au consumat alcool, au adus mascote care să distragă atenția de la alte ilegalități (chiar dacă cunosc că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile), au provocat șoferii parcați în adiacent prin simularea de accidente rutiere, au implicat minori (ceea ce contravine legii), au distrus cu piatra geamul uneia dintre mașinile oamenilor legii, au adus obiecte și materiale electorale fără acte de proveniență, au încercat camuflarea corturilor în valize sau prin intermediul taximetriștilor etc.”, au precizat reprezentanții Inspectoratului.

Între timp, pe online au apărut imagini cu persoane costumate în mai multe personaje, acestea fiind reținute de oamenii legii.

Potrivit IGP, circa 60 de persoane au renunțat să participe la proteste imediat ce au ajuns la destinație. „Cu toate acestea, unii și-au asumat să ignore avertizările poliției. La inspectorat au fost conduși 69 de participanți și 3 automobile. Una dintre persoane era anunțată în căutare ca debitor de stat”, au declarat reprezentanții Inspectoratului.

Instituția a raportat că au fost întocmite procese-verbale pentru mai multe contravenții: 60 – pentru coruperea privind întrunirile organizate; 67 – pentru încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor; 12 – pentru huliganism; 1 – pentru încălcarea legislației privind întrunirile; 2 – pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere, de educare şi de instruire a copilului; 2 – pentru încălcarea legislației privind consumul produselor din tutun; 2 – pentru achiziționarea, păstrarea, transportul şi comercializarea ilegală a valorilor materiale; 2 – pentru consumul de băuturi alcoolice în locuri publice şi apariția în astfel de locuri în stare de ebrietate.

Totodată, au fost ridicate 76 de corturi, 4 saci de dormit și o saltea gonflabilă.

„Precizăm și faptul că au fost înregistrate 7 cazuri în care cetățenii au sesizat Poliția și au solicitat investigarea unor acțiuni ale persoanelor prezente la așa-zisul „protest”. Din cauza încercărilor constante ale grupării criminale “Șor” de a crea provocări și destabilizare, Poliția a fost nevoită să sporească vigilența, inclusiv în traficul de pe drumurile naționale. În acest sens, ne pare rău pentru incomoditățile create celorlalți cetățeni în procesul de asigurare a ordinii publice. Precizăm că, restul persoanelor care au încălcat legea au fost deja identificate și urmează să fie documentate. Poliția, în continuare, îndeamnă toți cetățenii să respecte legea și să nu se lase atrași în ilegalități mascate cu promisiuni financiare”, au mai declarat reprezentanții Inspectoratului.

***

Amintim că, pe 11 august, politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a anunțat că va organiza proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. El a promis „salarii” de 3 mii de dolari pe lună tuturor celor care vor protesta în corturi. Inițial, Șor planifica să scoată lumea la protest în Piața Marii Adunări Naționale, însă a schimbat locația după ce Primăria a acordat prioritate Guvernului pentru desfășurarea unei serii de evenimente în PMAN pe parcursul lunii august. Astfel, Șor a anunțat că protestele vor fi organizate la Gara Feroviară. 

Inspectoratul General al Poliției a avertizat cetățenii să nu participe la protestele organizate de Ilan Șor. Oamenii legii au precizat că manifestațiile nu sunt autorizate și sunt ilegale, iar locațiile anunțate de politicianul condamnat sunt destinate altor activități. Nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi de câte 7.500 de lei pe zi pentru fiecare participant, a comunicat poliția.

Cu toate acestea, în dimineața de 16 august, mai mulți manifestanți și-au instalat corturi pe peronul Gării Feroviare. Oamenii legii, prezenți la fața locului, le-au dezinstalat, iar potrivit imaginilor distribuite de Blocul „Victorie”, mai mulți tineri au fost escortați la inspectoratele de poliție.

Ulterior, în jurul orei 14:30, câteva zeci de persoane s-au adunat din nou în fața Gării Feroviare pentru protestul anunțat de Șor. Polițiștii prezenți la fața locului i-au avertizat că manifestația nu este autorizată și le-au cerut să se disperseze, însă protestatarii au continuat să vină. Deputata Marina Tauber, care este afiliată lui Ilan Șor și s-ar afla în Rusia, a publicat o notificare semnată de viceprimara Angela Cutasevici, prin care se preciza că în scuarul Gării Feroviare va avea loc o expoziție socio-culturală până pe 14 octombrie. Tauber a susținut că nu a fost notificată personal și a cerut demisia primarului Ion Ceban.

Către ora 21:00, corturile pe care manifestanții lui Șor încercaseră să le instaleze în scuarul Gării – unde planificau să protesteze „pe o perioadă nedeterminată”, contra-plată – au fost ridicate de oamenii legii. Liderul partidului „Șansă”, afiliat lui Șor, a catalogat acțiunile poliției drept „rușinoase”.

Între aplauze și scandări: noii judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul FOTO/VIDEO

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.

Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.

În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.

Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. 

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: