Farmacia Familiei a cunoscut un succes remarcabil la Gala Premiilor MARCA COMERCIALĂ A ANULUI 2023, organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

Recunoscută pentru excelența în diverse domenii ale afacerii, compania noastră a fost onorată cu un număr record de victorii — opt premii remarcabile.

Premiul Calității — Zeița Calității:

Această distincție recunoaște dedicarea companiei pentru oferirea de produse și servicii de cea mai înaltă calitate, satisfacând nevoile și așteptările clienților la cele mai înalte standarde dar și exigențile angajaților față de condițiile de muncă.

Liderul Anului — Miercuriul de Aur Fier:

Un premiu prestigios care evidențiază poziția de lider a Farmacia Familiei pe piața farmaceutică din Moldova, consolidată prin inovație și o abordare centrată pe client.

Marca Locala Responsabilă Social — Miercuriul de Aur Cristal:

Această recunoaștere subliniază implicarea activă a Farmacia Familiei în proiecte sociale și programe de responsabilitate socială, demonstrând un angajament ferm față de comunitate.

Rebranding — Miercuriul de Aur Cristal:

Premiul recompensează reușita companiei în rebranding, evidențiind o imagine modernă și o abordare proaspătă care consolidează identitatea brandului Farmacia Familiei.

Economia Verde — Miercuriul de Aur Cristal:

Această distincție onorează eforturile Farmacia Familiei de a implementa practici durabile și a reduce impactul asupra mediului, demonstrând o responsabilitate ecologică exemplară.

Business Online — Medalia de Aur:

Premiul atestă succesul companiei în domeniul comerțului electronic, evidențiind o platformă online performantă și o strategie digitală bine definită.

Marca Locala — Medalia de Aur:

Această recunoaștere confirmă poziția puternică a Farmacia Familiei ca brand autohton de încredere, apreciat de consumatorii din Moldova.

Aprecierea Consumatorului — Medalia de Aur:

Premiul recompensează loialitatea clienților și satisfacția ridicată a acestora cu privire la produsele și serviciile oferite de Farmacia Familiei.

Farmacia Familiei a obținut nu doar un număr record de premii în cadrul categoriei, dar și cel mai mare număr de premii din industria retailului farmaceutic. Această performanță excepțională demonstrează dedicarea companiei către excelență și inovație în toate domeniile de activitate, consolidând poziția sa de lider pe piața farmaceutică din Moldova.

Înființată în 2005, Farmacia Familiei a crescut, ajungând la peste 220 de filiale și deservind cu grijă aproximativ 2 milioane de pacienți. Sloganul nostru, «Cu grija pentru sănătatea familiei», nu este doar o frază, ci un angajament profund față de comunitate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina și-a sincronizat sancțiunile cu SUA și a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

multimedia.parlament.md

Probleme de transparență și în noul Parlament? Promo-LEX a analizat ședința din această săptămână

Ședința plenară a Parlamentului din 27 noiembrie s-a remarcat prin noi probleme de transparență decizională. Cel puțin aceasta au declarat reprezentanții asociației Promo-LEX, care au monitorizat ședința. Potrivit asociației, ordinea de zi a fost modificată în proporție de aproximativ 47%, iar trei proiecte au fost votate fără publicarea rapoartelor comisiei permanente.

„Ședința plenară a Parlamentului din această săptămână s-a remarcat prin noi probleme de transparență decizională, prin modificări ale ordinii de zi, dar și prin utilizarea activă a instrumentelor de control parlamentar de către mai mulți deputați”, a declarat asociația.

Conform Promo-LEX, ordinea de zi inițială a inclus 15 subiecte, stabilite de Biroul Permanent. „În dimineața ședinței a fost aprobat un supliment ce conținea 6 subiecte noi. La începutul ședinței au parvenit 12 propuneri de modificare a ordinii de zi, fiind acceptată doar o propunere, din partea „Partidul Nostru”. În final, ordinea de zi a fost modificată în proporție de circa 47%, prin includerea a șase subiecte noi și excluderea unui proiect”, a comunicat Promo-LEX.

Asociația a mai declarat că, în cadrul ședinței, au fost examinate și votate 19 proiecte de acte normative. „Au fost constatate probleme privind respectarea normelor de transparență decizională pentru opt proiecte votate (42% din total)”, a menționat asociația Promo-LEX.

Potrivit asociației, cinci proiecte au fost examinate fără publicarea avizului Direcției Generale Juridice. „Trei proiecte au fost votate fără publicarea rapoartelor comisiei permanente (Comisia pentru economie, buget și finanțe). Două proiecte au fost examinate înainte de expirarea termenului de 10 zile lucrătoare prevăzut de Legea nr. 239/2008 pentru prezentarea recomandărilor părților interesate. Suplimentar, în dimineața ședinței, pentru două proiecte de lege nu era publicat niciun document aferent (textul proiectului, rapoarte, corapoarte sau avize), contrar prevederilor Regulamentului Parlamentului (art. 57)”, a mai declarat Promo-LEX.

***

Pe 22 octombrie, asociația Promo-LEX a cerut noului Parlament, ales în urma scrutinului din 28 septembrie 2025, să învețe din lecțiile legislaturii precedente. Promo-LEX declara că experiența legislaturii anterioare a evidențiat o serie de provocări sistemice care pot servi drept lecții utile pentru îmbunătățirea activității legislative. Asociația a evidențiat că transparența procesului decizional a fost deseori afectată în anii trecuți de nerespectarea termenelor legale pentru consultări publice, lipsa documentelor aferente proiectelor de lege în procesul de adoptare a acestora etc. „În plus, ordinea de zi a ședințelor plenare a fost frecvent modificată în ultimul moment, ceea ce a redus calitatea dezbaterilor și a afectat accesul la informație pentru deputați, presă și societatea civilă”, mai comunica Asociația.

Ludovic MARIN / AFP

„UE investește în acest an €20 mln în apărarea aeriană a Moldovei”. Kallas, după incidentele cu drone

Încălcările spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești sunt inacceptabile. Declarația a fost făcută de Kaja Kallas, Înaltă Reprezentantă pentru politică externă și de securitate a UE. Potrivit oficialului european, spațiul aerian al Republicii Moldova nu poate deveni o victimă a războiului Rusiei și a adăugat că, în acest an, UE investește 20 de milioane de euro în apărarea aeriană a Moldovei.

„Încălcările spațiului aerian al Moldovei de către drone rusești sunt inacceptabile și pun în pericol traficul aerian civil. UE investește în acest an 20 de milioane de euro în apărarea aeriană a Moldovei pentru a contribui la consolidarea securității țării. Spațiul aerian al Moldovei nu poate deveni o victimă a războiului Rusiei”, a scris Kaja Kallas pe rețeaua X.

***

În noaptea de 28 spre 29 noiembrie, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis timp de aproximativ o oră, după ce două drone au survolat ilegal teritoriul țării. Autoritățile ucrainene le-au identificat drept drone de tip Gherbera. Din cauza restricțiilor, două aeronave care urmau să aterizeze la Chișinău au fost deviate către un aeroport din România, iar o altă aeronavă a fost reținută la sol. Autoritățile naționale au precizat că nu au fost găsite obiecte sau resturi periculoase. Ambele drone au părăsit definitiv spațiul aerian național, deplasându-se în adâncul teritoriului Ucraina, au mai comunicat autoritățile.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a anunțat că, în noaptea de 28 spre 29 noiembrie, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 36 de rachete și aproape 600 de drone. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a numit atacul Rusiei asupra Ucrainei „brutal”, adăugând că „acesta nu este limbajul diplomației și nici al unei țări care pretinde că negociază pacea”. „În drumul lor spre uciderea civililor, dronele Rusiei au încălcat din nou spațiul aerian al Moldovei, forțând închiderea temporară a acestuia. Condamnăm aceste atacuri și suntem alături de Ucraina”, a adăugat Maia Sandu.

Incidentele cu drone au avut loc la câteva zile după ce, în dimineața zilei de 25 noiembrie, alte șase drone au traversat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Una dintre ele, cu inscripția „Z”, a căzut pe o casă din raionul Florești. Pe 26 noiembrie, Chișinăul i-a transmis ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, că astfel de acțiuni încalcă suveranitatea țării și i-a cerut să întreprindă măsuri pentru a preveni repetarea unor incidente similare. Totuși, Ozerov a sugerat că incidentul ar fi fost o „operațiune sub steag fals”.

Cazul din 25 noiembrie a avut loc la o săptămână după ce o altă dronă a survolat spațiul aerian al Moldovei. Ministerul de Externe de la Chișinău l-a convocat pe Oleg Ozerov și i-a înmânat o notă de protest.

Imagine simbol

Alegătorii din regiunea transnistreană, la urne: 45 de candidați pentru legislativul nerecunoscut

În regiunea transnistreană au loc alegeri pentru „parlamentul” local, așa-numitul Soviet Suprem, un organ legislativ nerecunoscut. Tot pe 30 noiembrie au loc alegeri în consiliile locale, totodată sunt aleși șefii administrațiilor sătești și comunale. Precizăm că aceste alegeri nu sunt recunoscute de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și de comunitatea internațională, deoarece sunt organizate de structurile unei entități aflate în afara cadrului constituțional și fără implicarea autorităților naționale.

Așa-numitul Soviet Suprem este format din 33 de deputați aleși în circumscripții uninominale. Regiunea este împărțită în 33 de circumscripții, respectiv, fiecare își trimite în legislativ candidatul care obține cele mai multe voturi. În prezent, regiunea este administrată de facto de holdingul „Sheriff”, condus de Victor Gușan. În așa-numitul Soviet Suprem, 29 dintre cele 33 de mandate sunt deținute de deputații partidului „Обновление” („Reînnoire”), aflat sub controlul „Sheriff”. Actualul lider al nerecunoscutei RMN, Vadim Krasnoselski, este considerat protejatul holdingului și beneficiază de sprijinul deplin al „Reînnoire”, în timp ce parlamentul îi este pe deplin loial.

La alegerile în organul legislativ nerecunoscut participă 45 de candidați. În același timp, doar în 12 circumscripții electorale există concurență – acolo candidează câte doi candidați. În 21 de circumscripții funcția de deputat este disputată doar de un singur candidat. De menționat că în regiunea transnistreană nu există prag de participare, adică pentru victorie în aceste 21 de circumscripții va fi suficientă participarea unui singur alegător. Pentru cele 183 de mandate în consiliile orășenești și raionale candidează 235 de persoane.

Secțiile de vot și-au început activitatea la ora 8:00 și se vor închide la ora 20:00.

În perioada 24-27 noiembrie, în regiunea transnistreană a avut loc votarea anticipată pentru cei care astăzi, 30 noiembrie, nu se pot prezenta la secția de vot din motive întemeiate.

Amintim că, pe 27 noiembrie, Tiraspolul a acuzat Chișinăul că ar încerca să saboteze „alegerile” din 30 noiembrie. Pretinsul serviciu de securitate, MGB, a declarat că membrii „comisiilor electorale” ar fi primit amenințări telefonice de pe numere moldovenești, iar unele persoane ar fi fost chiar presate să demisioneze. De cealaltă parte, autoritățile de la Chișinău au declarat că „factorii de propagandă de la Tiraspol întotdeauna au promovat narative toxice”. Totodată, Chișinăul a respins legitimitatea scrutinului și l-a calificat drept o sfidare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

„Alegeri fără concurență, dar cu surprize? Miza scrutinului din regiunea transnistreană” – citește AICI analiza NewsMaker despre acest subiect.

Maia Sandu

„Acesta nu este limbajul diplomației”. Maia Sandu a condamnat atacurile Rusiei asupra Ucrainei

Președinta Maia Sandu a comentat atacul Rusiei asupra Ucrainei din noaptea de vineri spre sâmbătă, atunci când două drone au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova. „Acesta nu este limbajul diplomației”, a declarat șefa statului.

„Un atac brutal de 10 ore asupra Ucrainei. Acesta nu este limbajul diplomației și nici al unei țări care pretinde că negociază pacea. În drumul lor spre uciderea civililor, dronele Rusiei au încălcat din nou spațiul aerian al Moldovei, forțând închiderea temporară a acestuia. Condamnăm aceste atacuri și suntem alături de Ucraina”, a scris Maia Sandu pe rețeaua X.

***

Amintim că, în noaptea de 28 spre 29 noiembrie, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis timp de aproximativ o oră, după ce două drone au survolat ilegal teritoriul țării. Autoritățile ucrainene le-au identificat drept drone de tip Gherbera. Din cauza restricțiilor, două aeronave care urmau să aterizeze la Chișinău au fost deviate către un aeroport din România, iar o altă aeronavă a fost reținută la sol. Autoritățile naționale au precizat că nu au fost găsite obiecte sau resturi periculoase. Ambele drone au părăsit definitiv spațiul aerian național, deplasându-se în adâncul teritoriului Ucraina, au mai comunicat autoritățile.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a anunțat că, în noaptea de 28 spre 29 noiembrie, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 36 de rachete și aproape 600 de drone. Totodată, Zelenski a comunicat despre zeci de răniți și trei persoane decedate în urma atacului rusesc. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a raportat interceptarea și distrugerea a „103 vehicule aeriene fără pilot ucrainene” deasupra teritoriului său. Totodată, instituția a declarat că, drept „răspuns la atacurile teroriste ale Ucrainei asupra obiectivelor civile de pe teritoriul Rusiei”, în noaptea de 28 spre 29 noiembrie, „Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac masiv cu arme de înaltă precizie și vehicule aeriene fără pilot asupra întreprinderilor complexului militar-industrial al Ucrainei și asupra obiectivelor energetice care le asigură funcționarea”.

Astăzi se împlinesc 1 375 de zile de la invazia Rusiei în Ucraina. Autoritățile ucrainene au anunțat atacuri rusești și în seara zilei de 29 spre 30 noiembrie, inclusiv în regiunea Kiev, raportând un deces și mai multe persoane rănite.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: