Susține NM

FLYONE a inaugurat zboruri din Chișinău spre Praga

  • P.

Data de 17 iunie 2024 este marcată de un eveniment important pentru Republica Moldova și Cehia. În această zi a fost inaugurată cursa directă Chișinău — Praga, operată de către compania aeriană FLYONE.

Ambasadorul Republicii Moldova în Cehia, Alexandru Codreanu, care a participat la evenimentul de lansare a cursei aeriene directe Chișinău-Praga, a salutat inaugurarea cursei aeriene directe Chișinău — Praga, subliniind că noile oportunități de călătorie vor spori contactele inter-umane și de afaceri între statele noastre, contribuind astfel la consolidarea cooperării bilaterale moldo-cehe în domeniile comercial-economic și turism și facilitând călătoriile cetățenilor Republicii Moldova, iar țara noastră urmând a fi mai accesibilă și mai atractivă pentru turiștii și oamenii de afaceri din Cehia.

Directorul General FLYONE, Mircea Maleca, a declarat: «De acum ne putem mândri de faptul că solicitările oamenilor au fost îndeplinite și am reușit să lansăm zboruri directe. În viitor, intenționăm să lansăm și alte destinații atractive, consolidând astfel rețeaua noastră de zboruri și oferindu-le pasagerilor opțiuni potrivite pentru a conecta cele mai importante orașe din Europa.»

La bordul aeronavei, pasagerii au fost avut parte de o serie de surprize și cadouri speciale, într-o atmosferă festivă. Echipajul de cabină a fost pregătită să ofere o experiență de neuitat, iar la aterizarea în Aeroportul din Praga, aeronava a fost întâmpinată cu turnuri de apă.

Cu o frecvență de 2 ori pe săptămână, orarul va fi organizat astfel:
Luni:
Chișinău (RMO) 13:40 — Praga (PRG) 14:40
Praga (PRG) 15:40 — Chișinău (RMO) 18:30

Vineri:
Chișinău (RMO) 07:10 — Praga (PRG) 08:10
Praga (PRG) 09:10 — Chișinău (RMO) 12:10
Pentru mai multe informații despre orarul zborurilor și rezervări, accesați flyone.eu sau în aplicația mobilă FLYONE.

Despre FLYONE
FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016 și a reușit să devină cea mai mare companie aeriană din Moldova.
În anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Pe parcursul aceluiași an, a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.
În anul 2023 a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional.

La fel, în anul 2023, în premieră pentru o companie aeriană din Moldova, FLYONE a ajuns la un număr record de 2 milioane de pasageri, a lansat 14 rute noi și a extins flota cu încă trei aeronave.

La moment compania operează zboruri către 60 destinații.

35 de curse regulate și charter din Chișinău spre: Praga, Dubai, Veneția, Bologna, Roma, Milano, Valencia, Berlin, Tbilisi, Madrid, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Londra, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Bodrum, Dalaman, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Cu escală prin Erevan, FLYONE ARMENIA operează zboruri spre: Nisa, Barcelona, Tivat, Milano, Paris, Lyon, Larnaca, Dusseldorf, Tbilisi, Moscova, Vnukovo, Domodedovo, Ekaterinburg, Sankt Petersburg, Mineralnye Vody, Novosibirsk, Samara, Sochi, Istanbul, Dubai, Beirut, Teheran, Tel Aviv, Hurghada și Sharm El Sheikh.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

(VIDEO) Munteanu oprit să „sape verișoarele”?/Perciun, în conflict cu premierul?/Vor fi alegeri în Găgăuzia?

Geneva intră în rețeaua de zboruri FLYONE: primul zbor a fost lansat într-o atmosferă festivă

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Realitatea/imagine simbol

Focarul de salmonella de la hotelul de lux Radisson Blu: bilanțul persoanelor afectate a urcat la 59

Numărul persoanelor afectate de focarul de toxiinfecție alimentară izbucnit la hotelul de lux Radisson Blu Leogrand din Chișinău a crescut la 59, a anunțat Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) pe 3 iulie. Potrivit sursei citate, la 13 dintre acestea a fost confirmată prezența bacteriei Salmonella. Opt pacienți rămân, în prezent, internați în spital.

Potrivit ANSP, dintre cele 59 de persoane care au prezentat simptome de boală după participarea la evenimentele organizate în perioada 22–26 iunie, 25 de cazuri au fost identificate în urma intervievării active realizate de specialiștii instituției.

Din totalul pacienților, 20 au avut nevoie de spitalizare, iar opt persoane rămân internate pentru îngrijiri medicale.

Până în prezent, analizele de laborator au confirmat prezența bacteriei Salmonella la 13 participanți.

ANSP anunță că probele prelevate de la personalul implicat în prepararea și manipularea bucatelor sunt negative. În același timp, probele din produsele alimentare utilizate, testele de salubritate, precum și restul probelor biologice colectate sunt în continuare în proces de investigare.

Agenția mai precizează că monitorizează permanent evoluția situației și informează că ancheta epidemiologică este în desfășurare, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii focarului și pentru identificarea exactă a sursei de contaminare.

***

Amintim, pe 30 iunie, portalul Diez a scris că mai multe persoane au fost internate la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, fiind suspecte de infecție cu Salmonella, după un eveniment desfășurat la hotelul Radisson Blu Leogrand. Detalii AICI.

Ministerul Sănătății anunța atunci că, în total, au fost afectate 36 de persoane, inclusiv un copil. În urma investigațiilor de laborator, la 30 iunie, infecția cu Salmonella Enteritidis a fost confirmată la 12 pacienți, iar celelalte probe biologice sunt în curs de examinare. Detalii AICI.

Printre persoanele care au prezentat simptome de intoxicație și au solicitat asistență medicală s-au numărat și câțiva reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE), care au participat la o recepție organizată de Ambasada Statului Israel. La eveniment a fost prezent și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, care, potrivit MAE, „se simte bine”. La spital a ajuns și jurnalistul NewsMaker Denis Borșevici. Detalii AICI.

Reprezentanții hotelului Radisson Blu Leogrand din Chișinău au declarat, într-un comentariu pentru NewsMaker, că cooperează cu autoritățile din domeniul sănătății care desfășoară o anchetă. „Sănătatea și siguranța oaspeților noștri și a membrilor echipei rămân prioritatea noastră principală”, au adăugat aceștia. Detalii – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

NewsMaker

Comratul a agreat o nouă dată pentru alegerile în Adunarea Populară. Este a treia încercare după expirarea mandatului

15 noiembrie – este noua dată propusă pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Decizia a fost luată de deputații locali, pe 3 iulie, în pofida disputelor juridice care continuă între Comrat și Chișinău privind modul de organizare a scrutinului.

Deși, la începutul ședinței, deputații au retras de pe ordinea de zi mai multe proiecte, inclusiv cele privind modificarea Regulamentului Adunării Populare, după alegerea noului președinte al APG, aceștia au propus și stabilirea unei noi date pentru scrutin.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, s-a opus inițiativei. Potrivit acestuia, la fel ca în precedentele două cazuri, hotărârea riscă să fie anulată dacă deputații nu vor elimina neconcordanțele legislative și nu vor adopta actul care ar debloca procesul electoral din autonomie.

În pofida acestor obiecții, majoritatea deputaților a votat pentru desfășurarea alegerilor pe 15 noiembrie. Aceștia și-au exprimat speranța că până atunci vor reuși să înlăture toate impedimentele juridice.

Noul speaker ales, Valentin Gaidarji, a declarat că Adunarea Populară își dorește ca alegerile să aibă loc: „Nimeni aici nu se ține de fotoliu”.

Totodată, Gaidarji a lansat un apel la dialog către președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. „Vă îndemn la un dialog de echilibru între Comrat și Chișinău. (…) Noi suntem poporul Moldovei și vrem stabilitate și pace în regiune și în Moldova. (…) Sper să ne înțelegem și să rezolvăm problema creată în autonomia găgăuză, ca să facem alegerile în data pe care am înregistrat-o azi în ședință”, a mai declarat Gaidarji.

Reamintim, criza din jurul alegerilor durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

În martie, Comratul a mai avut o tentativă și a numit alegerile pentru 21 iunie, însă și de această dată decizia a fost anulată în instanță.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

nokta

Adunarea Populară are un nou președinte. Gaidarji: „În sângele meu clocotește dorința de a rezolva problemele Găgăuziei”

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) are un nou președinte. La o lună după demisia lui Nicolai Ormanji, deputații legislativului de la Comrat l-au ales, pe 3 iulie, în funcția de speaker pe Valentin Gaidarji. Acesta a obținut 18 voturi.

Înainte de alegerea noului președinte, deputații au aprobat demisia lui Nicolai Ormanji din funcția de președinte interimar al APG. Ulterior, ședința a fost condusă de vicepreședintele Gheorghe Leiciu, care a exercitat temporar atribuțiile de conducere ale legislativului.

Pentru funcția de președinte au fost înaintați doi candidați: vicepreședintele Gheorghe Leiciu și deputatul Valentin Gaidarji.

După alegerea sa, Valentin Gaidarji a declarat că una dintre prioritățile sale este deblocarea activității instituției și reluarea dialogului cu autoritățile de la Chișinău.

„Nu am venit pentru salariu, nu am venit pentru fotoliu. Am venit ca fiu al poporului găgăuz, în al cărui sânge clocotește dorința de a rezolva problemele Găgăuzei”, a declarat el.

Amintim că Nicolai Ormanji și-a anunțat demisia pe 2 iunie, după ce o nouă ședință a Adunării Populare a eșuat din lipsă de cvorum. În consecință, legislativul de la Comrat nu a putut adopta regulamentul privind organizarea alegerilor pentru noua componență a APG, elaborat în cooperare cu autoritățile de la Chișinău. La acel moment, Ormanji declara că a făcut „tot ce i-a stat în puteri” pentru a debloca procesul electoral și susținea că „salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”.

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat încă în noiembrie 2025, însă alegerile pentru noua componență au fost amânate de două ori – inițial de pe 22 martie, apoi de pe 21 iunie 2026.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Educația în domeniul drepturilor omului contribuie la combaterea dezinformării și apărarea dreptului la libera exprimare

  • P.

Proiectul comun al Ambasadei Drepturilor Omului (Chișinău) și al Societății Baltice pentru Drepturile Omului (Riga) „Educația în domeniul drepturilor omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și apărarea libertății de exprimare” își propune să îmbunătățească nivelul educației în domeniul drepturilor omului și să promoveze libertatea de exprimare în Moldova prin extinderea Ghidului privind drepturile omului, efectuarea unei analize juridice a legislației naționale și evaluarea nevoilor mass-media.

Proiectul prevede realizarea unui studiu privind analiza juridică și identificarea instrumentelor juridice pentru combaterea dezinformării și apărarea dreptului la libera exprimare în Republica Moldova. Studiul va fi realizat utilizând următoarele etape și instrumente cheie: 1) Dezvoltarea unei abordări metodologice pentru analiza informațiilor disponibile; 2) Analiza legislației și jurisprudenței naționale, a standardelor internaționale și europene privind libertatea de exprimare și dezinformarea; 3) Pregătirea unui raport intern privind legislația și jurisprudența relevantă, standardele internaționale și europene, pentru a fundamenta domeniile ulterioare de cercetare; 4) Dezvoltarea unei abordări metodologice și a unor instrumente (chestionare) pentru realizarea de interviuri și întâlniri de grup; 5) Realizarea a cel puțin 5 interviuri cu experți în domeniul libertății de exprimare; și 6) Analiza datelor colectate și pregătirea unui raport final cu recomandări pentru factorii de decizie politică în contextul integrării în UE.

Analiza este realizată utilizând metodologii doctrinare și comparative de cercetare juridică. Accentul principal se pune pe interacțiunea dintre garanțiile libertății de exprimare și măsurile de reglementare pentru combaterea dezinformării. Analiza juridică efectuată va identifica: 1) Standardele juridice internaționale și europene privind libertatea de exprimare și dezinformarea; 2) Standardele juridice și practica de aplicare a legii din Republica Moldova privind libertatea de exprimare și dezinformarea; 3) Domeniile de conformitate, lacunele și inconsecvențele cu legea. În special, analiza juridică va fi ghidată de următoarele principii: 1) Legalitatea, legitimitatea, necesitatea și proporționalitatea restricțiilor privind libertatea de exprimare; 2) Compatibilitatea măsurilor naționale cu standardele internaționale și europene; și 3) Garanții împotriva abuzurilor, depășirii competențelor și efectelor de descurajare.

Pentru componenta de evaluare a nevoilor mass-media, experții efectuează o analiză a cunoștințelor în domeniul drepturilor omului (percepția, cunoștințele, înțelegerea, abilitățile în domeniul drepturilor omului) angajaților din sectorul mass media din Moldova printr-un sondaj. Scopul studiului este de a oferi o bază pentru dezvoltarea unui program de consolidare a capacităților în domeniul drepturilor omului (inclusiv traininguri, seminarii etc.) pentru profesioniștii din mass-media din Republica Moldova. Cadrul analitic pentru acest studiu se bazează pe documente normative europene (Consiliul Europei, OSCE, UE) și pe o abordare bazată pe drepturile omului (ABDO), care se bazează pe standardele internaționale (ONU) și regionale europene în domeniul drepturilor omului.

Studiul este realizat utilizând următoarele instrumente și surse de informații: 1) Analiza actelor normative, politicilor și documentelor profesionale din mass-media (coduri de etică etc.) legate de drepturile omului și munca în mass-media; 2) Un sondaj structurat în rândul lucrătorilor din mass-media, bazat pe un chestionar privind starea actuală, problemele cheie și autoevaluarea respectării drepturilor omului în mass-media din Republica Moldova (chestionarul este format din două părți: prima parte conține întrebări care necesită autoevaluare subiectivă sau opinii din partea lucrătorilor din mass-media, iar a doua parte conține un test pentru o evaluare obiectivă a cunoștințelor și competențelor lucrătorilor din mass-media în domeniul drepturilor omului); și 3) Alte surse de informații disponibile, inclusiv întâlniri și alte interacțiuni cu lucrătorii din mass-media.

În ceea ce privește componenta de educație privind drepturile omului, elaborarea Ghidului privind drepturile omului pentru Moldova continuă și în cadrul acestui proiect. Experții proiectului au dezvoltat deja două teme noi, care sunt disponibile pe platforma online a Ghidului în limbile română, rusă și engleză.

Citiți pe platformă temele „Libertatea de exprimare și mass media” și „Infracțiuni motivate de ură și discursul de ură”.

––––––-

Proiectul „Educația în domeniul drepturilor omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și apărarea libertății de exprimare” este implementat de asociația obștească Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy), în parteneriat cu asociația obștească Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (Baltic Human Rights Society), cu sprijinul financiar al Fondului Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar.

Știri similare

Facebook/Dan Perciun

Elevii din clasa a IV-a revin la note, din 1 septembrie. Perciun: vom emite ordinul

Din septembrie 2026, în Republica Moldova vor fi introduse notele în clasa a IV-a. Anunțul a fost făcut pe 3 iulie de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

„Din septembrie 2026 urmează să introducem note în clasa a IV-a pentru toți elevii. (…) În 2025, pe parcursul acestui an de studiu, a fost pilotată această nouă abordare, când notele revin gradual în clasa a IV-a, și ne apropiem de decizia finală: săptămâna viitoare, cred că vom emite deja și ordinul oficial prin care asta să se întâmple. În această săptămână s-au discutat rezultatele pilotării, lucruri care mai trebuie ajustate, cum susținem învățătorii de clasele primare în raport cu această revenire și săptămâna viitoare vom avea deja și actul oficial prin care revin notele în clasa a IV-a din septembrie 2026”, a anunțat ministrul.

În prezent, în învățământul primar, evaluarea rezultatelor învățării se face în baza descriptorilor „independent”, „ghidat” și „cu mai mult sprijin” și prin calificativele „foarte bine”, „bine”, „suficient”. Potrivit Moldova 1, elevii din clasele primare nu mai sunt evaluați cu note începând cu anul 2015. În învățământul gimnazial și liceal, evaluarea se face cu note de la „1” la „10” și, după caz, cu calificativele „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „admis”. 

În februarie 2025, ministrul Dan Perciun anunțat că Ministerul Educației urmează să analizeze posibilitatea reintroducerii notelor pentru anumite discipline în clasa a IV-a. Ulterior, în luna iunie, Perciun a declarat că, după mai multe discuții cu părinții și cu învățătorii, ministerul a decis să lanseze un proces de pilotare care presupunea revenirea la sistemul de notare în clasa a IV-a la disciplinele de examen – limba română și matematică.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Geneva intră în rețeaua de zboruri FLYONE: primul zbor a fost lansat într-o atmosferă festivă
Moldova în topurile competițiilor internaționale de robotică: RoboRangers de la Tekwill Academy Kids revine de la Istanbul cu prestigiosul premiu Inspire
Solomon în Satul German — noul proiect Solomon Construct cu 12 blocuri, 1.120 de apartamente și vânzări oficial deschise
Green Finance and Investment Forum Moldova a reunit principalii actori ai tranziției verzi pentru dezvoltarea unui ecosistem de finanțare sustenabilă
„Satul German” a semnat un parteneriat cu compania Solomon Construct pentru construcția a 12 blocuri locative din tranșa a V-a
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send