FLYONE a inaugurat zboruri din Chișinău spre Praga

Data de 17 iunie 2024 este marcată de un eveniment important pentru Republica Moldova și Cehia. În această zi a fost inaugurată cursa directă Chișinău — Praga, operată de către compania aeriană FLYONE.

Ambasadorul Republicii Moldova în Cehia, Alexandru Codreanu, care a participat la evenimentul de lansare a cursei aeriene directe Chișinău-Praga, a salutat inaugurarea cursei aeriene directe Chișinău — Praga, subliniind că noile oportunități de călătorie vor spori contactele inter-umane și de afaceri între statele noastre, contribuind astfel la consolidarea cooperării bilaterale moldo-cehe în domeniile comercial-economic și turism și facilitând călătoriile cetățenilor Republicii Moldova, iar țara noastră urmând a fi mai accesibilă și mai atractivă pentru turiștii și oamenii de afaceri din Cehia.

Directorul General FLYONE, Mircea Maleca, a declarat: «De acum ne putem mândri de faptul că solicitările oamenilor au fost îndeplinite și am reușit să lansăm zboruri directe. În viitor, intenționăm să lansăm și alte destinații atractive, consolidând astfel rețeaua noastră de zboruri și oferindu-le pasagerilor opțiuni potrivite pentru a conecta cele mai importante orașe din Europa.»

La bordul aeronavei, pasagerii au fost avut parte de o serie de surprize și cadouri speciale, într-o atmosferă festivă. Echipajul de cabină a fost pregătită să ofere o experiență de neuitat, iar la aterizarea în Aeroportul din Praga, aeronava a fost întâmpinată cu turnuri de apă.

Cu o frecvență de 2 ori pe săptămână, orarul va fi organizat astfel:
Luni:
Chișinău (RMO) 13:40 — Praga (PRG) 14:40
Praga (PRG) 15:40 — Chișinău (RMO) 18:30

Vineri:
Chișinău (RMO) 07:10 — Praga (PRG) 08:10
Praga (PRG) 09:10 — Chișinău (RMO) 12:10
Pentru mai multe informații despre orarul zborurilor și rezervări, accesați flyone.eu sau în aplicația mobilă FLYONE.

Despre FLYONE
FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016 și a reușit să devină cea mai mare companie aeriană din Moldova.
În anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Pe parcursul aceluiași an, a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.
În anul 2023 a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional.

La fel, în anul 2023, în premieră pentru o companie aeriană din Moldova, FLYONE a ajuns la un număr record de 2 milioane de pasageri, a lansat 14 rute noi și a extins flota cu încă trei aeronave.

La moment compania operează zboruri către 60 destinații.

35 de curse regulate și charter din Chișinău spre: Praga, Dubai, Veneția, Bologna, Roma, Milano, Valencia, Berlin, Tbilisi, Madrid, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Londra, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Bodrum, Dalaman, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Cu escală prin Erevan, FLYONE ARMENIA operează zboruri spre: Nisa, Barcelona, Tivat, Milano, Paris, Lyon, Larnaca, Dusseldorf, Tbilisi, Moscova, Vnukovo, Domodedovo, Ekaterinburg, Sankt Petersburg, Mineralnye Vody, Novosibirsk, Samara, Sochi, Istanbul, Dubai, Beirut, Teheran, Tel Aviv, Hurghada și Sharm El Sheikh.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vocea Basarabiei/imagine simbol

„Forța Fermierilor”, întrevedere cu Maia Sandu. Slusari: „Nu am auzit angajamente clare”

Președinta Maia Sandu a avut astăzi, 24 aprilie, o întrevedere cu reprezentanți ai Asociației „Forța Fermierilor”, în cadrul căreia au fost abordate mai multe provocări cu care se confruntă agricultorii. Directorul executiv al organizației, Alexandr Slusari, s-a arătat nemulțumit de discuție, menționând că nu a auzit angajamente „clare” din partea șefei statului.

Potrivit unui comunicat al Președinției, Maia Sandu și reprezentanții organizației au discutat subiecte precum impactul creșterii prețurilor la combustibili și la alte inputuri, precum și necesitatea elaborării unei strategii de adaptare a agriculturii la schimbările climatice. Fermierii au solicitat creșterea sprijinului pentru agricultură și îmbunătățirea mecanismelor de alocare a acestuia.

Președinta a apreciat eforturile pe care le fac producătorii agricoli în condițiile climatice dificile și a crizelor energetice din ultimii ani și a accentuat necesitatea identificării unor soluții sustenabile pentru dezvoltarea sectorului agricol și creșterea competitivității produselor autohtone”, se mai arată în comunicat.

Părțile au convenit să continue dialogul pentru a identifica măsuri concrete de sprijin și pentru a consolida reziliența agriculturii, a adăugat administrația prezidențială.

NewsMaker l-a contactat pe directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, pentru un comentariu privind întrevederea cu șefa statului.

Întrebat dacă este mulțumit de discuție, Alexandru Slusari a declarat: „Eu personal voi fi mulțumit când voi vedea măsuri concrete. N-am auzit angajamente clare din partea doamnei președinte, cu excepția promisiunii că în 10 zile va discuta cu parteneri externi în privința acordării unui ajutor pentru alocarea plăților per hectar pentru fermierii mici și mijlocii în perioada 2026-2027. Să-i supraviețuiasca până la fonduri de pre-aderare”.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un bărbat, condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia Judecătoriei Criuleni

Un bărbat a fost condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia, care recunoaște că fapta a fost săvârșită din motive de prejudecată bazate pe identitatea de gen a victimei, a fost pronunțată de Judecătoria Criuleni, sediul Central.

Potrivit hotărârii judecătorești, bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea intenționată a violenței domestice asupra unui minor. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și l-a obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 7 462 de lei.

GENDERDOC-M, organizație care apără drepturile comunității LGBTQ+, a transmis într-un comunicat că incidentul a avut loc în martie 2024. Instanța a constatat că agresorul a acționat din ostilitate față de identitatea de gen a adolescentului. Acesta a încercat să-l forțeze să renunțe la tranziția hormonală, i-a interzis să ia medicamente și i-a restricționat accesul la telefon.

De asemenea, bărbatul a amenințat că va face publice fotografii personale ale victimei, că va recurge la violență fizică și chiar că îl va încorpora în serviciul militar din regiunea transnistreană. În plus, individul l-a împins, l-a lovit peste față și l-a obligat să-și tundă părul. Expertiza judiciară a confirmat că aceste acțiuni au afectat demnitatea victimei, provocându-i teamă, anxietate și un sentiment de nesiguranță.

Un alt element al hotărârii este faptul că instanța a stabilit explicit că, în cauzele privind violența în familie, împăcarea părților nu înlătură răspunderea penală. Deși victima a declarat ulterior că s-a împăcat cu inculpatul și nu are pretenții față de acesta, instanța a subliniat că infracțiunea de violență în familie nu este una pentru care împăcarea poate duce la încetarea procesului penal.

Această hotărâre transmite un mesaj clar: identitatea de gen a unui copil nu poate fi folosită ca motiv pentru umilire, control, amenințări sau violență. Familia nu este un spațiu în afara legii, iar copiii LGBTQ+ au dreptul la protecție, siguranță și demnitate”, a menționat GENDERDOC-M.

Procuratura confirmă: statutul lui Dumitru Vartic în dosarul decesului soției sale nu s-a schimbat. Rămâne bănuit

Statutul lui Dumitru Vartic în dosarul privind decesul soției sale, Ludmila Vartic, rămâne neschimbat. Acesta este, în continuare, bănuit, nu învinuit, a precizat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru.

Precizările vin după declarațiile făcute pe 22 aprilie de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu. Întrebat, după audierile din Parlament pe acest caz, dacă statutul lui Vartic s-a modificat, acesta a afirmat: „Dacă nu greșesc, calitatea este de învinuit”. La o solicitare ulterioară de precizare, oficialul a reiterat: „dacă nu greșesc, este calitatea de învinuit”.

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a murit pe 3 martie, după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Cazul este examinat de autorități într-un dosar de violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic – acuzat în spațiul public ar fi exercitat abuzuri asupra soției sale timp de mai mulți ani – are statut de bănuit.

Inițial, pe caz au fost pornite două procese penale – la Chișinău și Hîncești – care au fost ulterior comasate. Acestea sunt gestionate, în prezent, de procurorii din Chișinău.

Precizăm, Dumitru Vartic a respins în repetate rânduri acuzațiile în adresa sa. Pe fondul reacțiilor publice, Vartic a demisionat din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești, iar Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a anunțat, în baza expertizei medico-legale, că decesul Ludmilei Vartic a survenit în urma traumatismelor provocate de căderea de la înălțime. Totodată, echipajul medical intervenit la fața locului a infirmat informațiile potrivit cărora femeia ar fi fost deja decedată în momentul căderii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
MAN

MAN intimidează presa? ONG-urile de media, reacție după ce partidul lui Ceban a lansat „caracatița PAS”

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de alte șase organizații de media, acuză Partidul „MAN” – condus de primarul Ion Ceban – de „atac” la adresa jurnaliștilor și activiștilor civici. Reacția, publicată pe 24 aprilie, vine după ce formațiunea a distribuit, cu o zi înainte, pe rețelele sociale o așa-numită „caracatiță” a partidului de guvernare, în care apar imagini ale mai multor jurnaliști și activiști din Republica Moldova. Semnatarii declarației califică aceste asocieri și etichetări drept „denigratoare” și solicită scuze publice din partea MAN.

De la ce a pornit totul

Pe 23 aprilie, pe paginile oficiale ale Partidului „MAN” de pe rețelele de socializare a fost publicată o imagine intitulată „Caracatiță PAS / Media”. Graficul, în centrul căruia apare președinta Maia Sandu, fondatoarea PAS, include fotografiile mai multor jurnaliști, activiști și influenceri din Republica Moldova.

Imaginea este însoțită de un mesaj care sugerează că persoanele vizate ar primi anual „sute de milioane de lei de la partenerii externi pentru libertatea de exprimare și susținerea independenței presei”, precum și „subvenții directe din partea statului și condiții preferențiale în grila de emisie”.

„Nu văd ce fel de politică editorială au acești oameni doar cei care nu vor să vadă intenționat – „tăcere strategică” atunci când subiectele sunt incomode pentru guvernare și atacuri constante la adresa opoziției”. Vă propunem să ghiciți voi cine sunt principalii actori media care fac parte din Caracatița PAS, iar noi vă vom propune formula noastră în curând”, se mai arată în mesaj.

Postarea a fost distribuită pe larg de membri ai formațiunii, inclusiv de reprezentanți ai Primăriei Chișinău și consilieri ai primarului Ion Ceban. „Sunt sigur că cu toții ne dăm seama cine se mai regăsește aici”, a scris Victor Pruteanu, viceprimar al municipiului Chișinău și membru MAN, pe rețelele de socializare.

Contactată de NM pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat acțiunile și acuzațiile MAN drept „aberații”.

Reacția ONG-urilor de media: Cerem scuze publice

Mesajul publicat de MAN a fost calificat drept denigrator de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de Asociația „Media-Guard”, Asociația Presei Electronice, Asociația Presei Independente, Centrul „Acces-Info”, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic și RISE Moldova.

Semnatarii susțin că mesajul depășește limitele unei critici politice legitime și reprezintă un atac direct la adresa presei independente și a societății civile.

„Etichetarea, stigmatizarea și încercările de a valida ideea că instituțiile media independente sau organizațiile necomerciale ar face parte dintr-o rețea controlată politic nu constituie altceva decât o tentativă de intimidare și discreditare publică”, se arată în declarație.

Potrivit acesteia, retorica utilizată de partidul MAN „contribuie direct la deteriorarea climatului democratic și subminarea încrederii publicului în jurnalismul independent, alimentează ostilitatea față de jurnaliști și față de organizațiile care susțin libertatea presei”.

CJI și semnatarii cer membrilor partidului lui Ceban să „înceteze atacurile de stigmatizare” și să prezinte scuze persoanelor vizate în postarea din 23 aprilie.

Totodată, semnatarii declarației fac apel către toți actorii politici să respecte independența editorială, libertatea de exprimare și rolul organizațiilor de media în protejarea interesului public.

Contactat de NewsMaker, Victor Pruteanu a refuzat să comenteze declarația și solicitarea semnatarilor. Viceprimarul capitalei a precizat, însă, că își menține poziția exprimată anterior pe rețelele de socializare. Am contactat-o pe Natalia Ixaria, purtătoarea de cuvânt a formațiunii, însă până la publicarea știrii nu am primit un răspuns. NewsMaker va reveni cu poziția formațiunii, imediat ce aceasta va fi oferită.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
moldova1.md

Cazuri de refuz al intrării în Franța și Germania pentru moldoveni. Chișinăul explică posibilele motive

Mai multe cazuri de refuz al intrării în Franța și Germania au fost raportate în rândul cetățenilor moldoveni. Situațiile apar inclusiv în contextul introducerii, din aprilie 2026, a Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) la frontierele externe ale UE. Acest sistem aduce controale mai stricte la intrare pentru cetățenii din state terțe și include verificarea perioadelor anterioare de ședere în Uniunea Europeană. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, care a venit cu mai multe recomandări pentru cetățeni.

Pe 24 aprilie, Ministerul de Externe a venit cu precizări după ce au fost semnalate „dificultăți la intrarea pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene și al spațiului Schengen, în special pe fonul mai multor cazuri raportate de refuz al intrării în Franța și Germania pentru cetățeni moldoveni”.

De ce s-ar refuza intrarea

„Aceste situații se manifestă inclusiv și în contextul operaționalizării, începând cu data de 10 aprilie 2026, a Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) la toate punctele de trecere a frontierelor externe ale UE (terestre, aeriene și maritime)”, a precizat Ministerul.

Potrivit Ministerului de Externe, EES reprezintă un instrument electronic modern, complet automatizat și digital, care înlocuiește ștampilarea pașapoartelor în majoritatea statelor europene participante și presupune prelevarea datelor biometrice ale persoanei. „Implementarea acestui sistem presupune exigențe mai riguroase privind condițiile de intrare pentru resortisanții țărilor terțe, alături de verificarea șederii lor legale anterioare pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în regim fără vize în baza pașaportului biometric. În acest context, se constată un risc real de refuz al intrării pe teritoriul statelor UE, în situațiile în care persoanele nu pot demonstra în mod clar scopul călătoriei și îndeplinirea condițiilor legale de ședere pe teritoriul statelor UE”, a declarat Ministerul.

Conform Ministerului Afacerilor Externe, un alt risc semnalat vizează refuzul intrării în statele Uniunii Europene pentru cetățenii Republicii Moldova în cazul depășirii perioadei legale de ședere de maximum 90 de zile (care nu trebuie să fie consecutive și se pot cumula) într-un interval de 180 de zile sau atunci când persoana se apropie de această limită. „Astfel de situații pot apărea inclusiv în cazurile în care persoanele au revenit în Republica Moldova și intenționează să intre din nou în Uniunea Europeană, fără a respecta perioada de referință de 180 de zile. În context, se atrage atenția că utilizarea unui alt pașaport biometric nu exonerează de respectarea regulii de 90/180 de zile și nu facilitează intrarea în Uniunea Europeană”, a declarat Ministerul.

Potrivit Ministerului de Externe, decizia de autorizare a intrării pe teritoriul Uniunii Europene aparține exclusiv autorităților de frontieră ale statelor membre, iar încălcarea regulilor de ședere în UE sau lipsa documentelor justificative la intrarea în țară poate cauza refuzul intrării.

Recomandările Chișinăului

Ministerul a recomandat cetățenilor Republicii Moldova care intenționează să călătorească în statele UE/Schengen să se asigure, înainte de plecare, că îndeplinesc integral condițiile de intrare, inclusiv:

  • deținerea biletului de călătorie tur-retur sau dovada continuării călătoriei;
  • dovada cazării (rezervare confirmată la hotel sau invitație din partea unei persoane gazdă, întocmită în conformitate cu legislația statului respectiv);
  • resurse financiare suficiente pentru întreaga durată a șederii (numerar și/sau card bancar);
  • asigurarea medicală valabilă pe durata sejurului;
  • alte documente, în funcții de cazuri specifice (invitații pentru reuniuni profesionale, confirmare de la instituția de învățământ, atestări de la instituții medicale etc.)
  • să nu să se deplaseze în statele membre UE în următoarele 90 zile, după ce au stat în țările date o perioada imediat premergătoare de 90 zile.

Ministerul a declarat că a notificat operatorii aerieni, care efectuează zboruri de pe aeroportul din Chișinău, despre necesitatea informării pasagerilor privitor la condițiile de intrare în statul de destinație.

„Ministerul îndeamnă cetățenii să trateze cu maximă responsabilitate condițiile de intrare și să se informeze din surse oficiale înainte de călătorie. Respectarea strictă a condițiilor de intrare și ședere pe teritoriul statelor UE reprezintă un factor determinant pentru evitarea situațiilor neplăcute și a cheltuielilor nedorite, legate de refuzul intrării pe teritoriul statelor UE/Schengen”, a adăugat Ministerul de Externe.

***

Amintim că, pe 23 aprilie, Ambasada Republicii Moldova la Paris a atenționat că, în ultima perioadă, s-a înregistrat un număr crescut de refuzuri la intrarea în Franța și a reamintit condițiile de intrare stabilite de autoritățile franceze. Sunt necesare: pașaport biometric valabil, bilet dus-întors, asigurare medicală, dovada cazării (hotel, rezervare sau attestation d’accueil) și resurse financiare. Pot fi cerute suplimentar, după caz, scrisoare de invitație, confirmare medicală sau de studii. Nivelul minim de mijloace financiare: 32,50 euro/zi cu attestation d’accueil, 65 euro cu hotel și 120 euro fără dovada cazării.

În aceeași zi, Ambasada Republicii Moldova la Berlin a atenționat că unor cetățeni moldoveni li s-a refuzat intrarea în state ale UE, inclusiv în Germania. Ambasada a precizat că, deși nu este necesară viză, intrarea într-o țară UE nu este automată, iar decizia finală aparține poliției de frontieră din statul respectiv. Autoritățile aplică în prezent mai strict prevederile Codului Frontierelor Schengen, în special în cazul persoanelor care declară vizite la rude și nu pot prezenta dovada cazării, a menționat ambasada.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: