FLYONE, cea mai mare companie aeriană din Moldova, anunță lansarea unei noi destinații directe din Chișinău către frumosul oraș italian Torino, începând cu data de 17 aprilie 2025.
Biletele au un preț extrem de avantajos, începând de la doar 19 Euro.
Cursa aceasta este o soluție comodă pentru pasageri, în special pentru cei care călătoresc frecvent, dar și pentru toți cei care doresc să descopere frumusețile regiunii Piemonte.
Zborurile vor fi operate de două ori pe săptămână, în zilele de joi și duminică, pentru a asigura flexibilitate maximă și confort.
Programul zborurilor:
Joi și duminică:
Chișinău (RMO) 17:20 – Torino (TRN) 18:50
Torino (TRN) 19:50 – Chișinău (RMO) 23:20
Beneficiile acestei destinații:
Acces rapid și direct între Chișinău și Torino.
Conexiuni excelente pentru moldovenii care locuiesc în Italia.
Oportunități pentru călătorii de afaceri, turism sau vizite familiale.
Directorul General al FLYONE, Mircea Maleca, a declarat: „Suntem bucuroși să extindem rețeaua noastră de zboruri cu această destinație mult așteptată. Torino nu este doar un centru cultural și economic al Italiei, ci și un oraș cu o semnificație specială pentru comunitatea din Moldova. Prin aceste zboruri directe, dorim să consolidăm legătura dintre Italia și Moldova, oferind zboruri directe la prețuri accesibile.”
Biletele sunt deja disponibile pe site-ul oficial al companiei https://flyone.eu, precum și prin intermediul aplicației mobile FLYONE.
Rezervările timpurii sunt cea mai bună opțiune pentru a beneficia de cele mai accesibile tarife.
Despre FLYONE
FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016 și a reușit să devină cea mai mare companie aeriană din Moldova.
În anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Pe parcursul aceluiași an, a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.
În anul 2023 a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional.
La fel, în anul 2023, în premieră pentru o companie aeriană din Moldova, FLYONE a ajuns la un număr record de 2 milioane de pasageri, a lansat 14 rute noi și a extins flota cu încă trei aeronave.
FLYONE este cel mai mare operator aerian, care operează zboruri din Chișinău spre 60 destinații.
33 de curse regulate și charter din Chișinău spre: Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.
Radu Musteața a venit cu o reacție publică, după ce PSDE a publicat cererea de aderare la PDM, datată din 2017. Fostul ministru al Agriculturii, care a demisionat pe 24 iulie, la după doar două zile de la învestirea Guvernului, își cere scuze și recunoaște că nu a spus „întregul adevăr” despre relația sa cu formațiunea condusă în trecut de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.
„Îmi cer scuze că adevărul despre prezența mea de câteva luni la ședințele PD nu a ieșit din vorbele mele, ci din altă parte. Știu că orice justificare nu va repara faptul că nu am avut curaj să spun întregul adevăr. După PLDM am fost prezent la câteva ședințe organizate de Nae Simion Pleșca și, la insistențele sale, am semnat și eu acea cerere de partid, în rând cu sute de funcționari. Sincer să fiu, nici nu țin minte precis dacă am semnat cerere de aderare la una din ședințe, dar știu că nu mai contează acum și că ar fi trebuit să spun clar din start că a existat o interacțiune cu PD la acea vreme, chiar dacă nesemnificativă”, a scris Musteața pe rețele.
Fostul ministru al Agriculturii susține că după 2018 nu a mai avut „nicio legătură cu PD”, iar după căderea Guvernului Sandu, „peste câteva luni”, a fost „dezamăgit” și a plecat din ANSA.
„Nu sunt mândru de acel episod de câteva luni din viața mea. Am vrut să șterg din istoria mea acele evenimente. Intenția nu a fost să mint oamenii. Tocmai de aceea, am și decis să-mi depun demisia din funcția de ministru – reau să fiu corect și responsabil față de toată echipa. Și sper ca toată munca mea, acțiunile mele de luptă cu persoane corupte să nu fie șterse cu buretele de această greșeală stupidă pe care am comis-o”, a mai scris Musteața.
Amintim că numele lui Radu Musteața a fost implicat într-un scandal după ce, pe 21 iulie, președintele interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe actualul ministru al Agriculturii alături de foști membri ai PDM. Solicitat de NewsMaker, Musteața a respins atunci acuzațiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” și „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteața a declarat că își va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.
Deși, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeași zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteața ar fi făcut parte din organizația teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară a partidului.
În dimineața zilei de 24 iulie, la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan, premierul Vasile Tofan a anunțat că Radu Musteața și-a depus demisia din funcția de ministru al Agriculturii. La rândul său, Musteața a declarat că Executivul are în față reforme importante și că, „pentru a păstra încrederea”, a considerat că depunerea mandatului este „un gest de responsabilitate”.
La câteva ore distanță, Vasile Bumacov, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE) – formațiunea succesoare a PDM – a prezentat o cerere de aderare la PDM despre care susținea că a fost semnată de Radu Musteața, în 2017. Politicianul susținea că documentul demonstrează că Musteața ar fi mințit atunci când a negat că ar fi avut legături cu PDM și că demisia acestuia este justificată.
În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care ia act de demisia lui Radu Musteața din funcția de ministru al Agriculturii, din 24 iulie.
Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde a activat timp de mai mulți ani și a ocupat mai multe funcții de conducere. Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit de Parlament pe 22 iulie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.
De la ce a pornit totul?
Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.
În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.
„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.
„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.
„Exact”, a răspuns Dabija.
Explicațiile Cancelariei de Stat
Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:
– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.
– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.
Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.
„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.
Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă
Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.
„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.
Reacții
Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.
„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.
Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.
Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.
„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.
***
NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Parlamentul Letoniei a aprobat, în cadrul unei ședințe extraordinare, interdicția de import a unor produse din Rusia și Belarus. Documentul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei și aprobat anterior de Guvern. Autoritățile spun că transmit astfel un „semnal politic”, relatează Deutsche Welle.
Sub incidența interdicției ar putea intra cărțile și publicațiile periodice, în primul rând cele în limba rusă, jocurile video, articolele sportive, jucăriile, îmbrăcămintea și încălțămintea. Importul produselor rusești și belaruse este interzis atât direct din aceste două state, cât și prin intermediul unor țări terțe. Tranzitul prin Letonia către alte state ale Uniunii Europene este permis. Modificările sunt introduse în legea „privind sprijinul acordat locuitorilor civili ai Ucrainei”.
Guvernul va trebui să evalueze până la 1 martie 2027 și apoi anual dacă interdicția contribuie la securitatea societății letone și la sprijinirea Kievului.
Ministerul Economiei al Letoniei și-a exprimat anterior îndoiala că interdicția va fi pe deplin eficientă, deoarece nu sunt prevăzute restricții suplimentare privind vânzarea acestor produse în magazine. Totodată, produsele fabricate în Rusia sau Belarus care au fost deja importate legal într-un alt stat membru al UE pot ajunge în Letonia, în baza regulilor pieței unice europene.
Între timp, autoritățile spun că este vorba despre un „semnal politic”.
Potrivit sursei citate, din 2022, importurile Letoniei din Rusia și Belarus s-au redus cu 91%, de la peste 2,1 miliarde de euro în 2022 la 193 de milioane de euro în 2025, ceea ce reprezintă 0,8% din totalul importurilor de mărfuri. Produsele vizate de noua interdicție – cărți, ziare, jocuri video, articole sportive, jucării, îmbrăcăminte și încălțăminte – reprezintă 6,5% din importurile din Rusia și Belarus, adică aproximativ 0,05% din totalul importurilor Letoniei.
Vadim Ceban, directorul interimar al „Moldovagaz” – compania fiică a concernului rus „Gazprom” – susține că președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, ar fi fost informat eronat în privința salariului său și al altor angajați ai companiei. Reacția vine după ce Grosu a declarat că șeful „Moldovagaz” ar încasa aproximativ 400 de mii de lei pe lună, iar vicepreședintele – circa 300 de mii de lei.
„Din sursele publice am cunoscut că dl Igor Grosu, președintele Parlamentului a fost informat incorect despre salariul meu și al unor colegi din echipa Moldovagaz. În acest sens comunic că salariul meu constituie cca 150.000 lei și este aprobat prin decizia acționarilor Moldovagaz”, a scris Vadim Ceban pe rețele.
Directorul interimar al „Moldovagaz” – companie care continuă să fie proprietar al rețelelor de transport al gazelor și care este responsabilă în prezent de furnizarea gazelor naturale în stânga Nistrului – susține că salariul pe care îl ridică lunar „reflectă responsabilitatea pentru gestionarea celei mai extinse și complexe infrastructuri energetice din Moldova, prin care se realizează transportul și distribuția gazelor naturale – unul dintre cele mai periculoase produse”.
„Nu am dreptul să comunic salariul vicepreședintelui Moldovagaz, sau al asistentei din oficiul meu. Este un subiect personal al dânșilor. Dar pot afirma că cifrele care au fost comunicate Președintelui Parlamentului sunt mult mai mari decât cele reale. Suntem oricând la dispoziția Președintelui Parlamentului cu orice informație și clarificare ce țin de activitatea noastră”, a mai scris Vadim Ceban pe rețele.
„Iată dacă ei veneau și ziceau, spre exemplu, că șeful Moldovagaz – pentru că nu l-am auzit în discursul lor până acum – te miri ce, din datele mele, are vreo 400 de mii pe lună. Vicele lui, tot te miri ce: vreo 300 de mii pe lună. (…) Asistenta domnului director general, iarăși, nu-i ca directorul, dar 83 de mii, de bine de rău, îi ia”, a declarat Igor Grosu.
***
Amintim, Energocom a depus pe 15 iulie, la ANRE, o cerere prin care a solicitat majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii finali cu peste 6,5 lei pentru un metru cub. În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții companiei au declarat că majorarea este determinată de creșterea costurilor de achiziție a gazelor și de acumularea unui deficit de peste 106 milioane de lei. Detalii AICI.
Pe 22 iulie, ANRE a publicat a propus spre consultări propriul proiect de decizie. Agenția a redus cu doar câțiva bani solicitarea Energocom și a propus o majorare de 5,88 lei pentru un metru cub față de tariful actual.
Dacă va fi aprobat, cetățenii ar putea achita pentru fiecare metru cub de gaze naturale consumate 20,30 lei, cu TVA inclus.
În prezent, consumatorii achită 14,42 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Asigurătorii din Moldova au încheiat primul trimestru din 2026 cu 68,7 milioane de lei profit, aproape dublu față de anul trecut. În spatele cifrei stau însă despăgubiri cu 24% mai mari și polițe tot mai scumpe.
Banca Națională a Moldovei a publicat la începutul lui iulie situația financiară a sectorului de asigurări pentru primul trimestru al anului. La prima vedere, raportul arată o piață în formă maximă. Profitul net al sectorului a ajuns la 68,7 milioane de lei, cu 83,6% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Citită mai atent, povestea e mai nuanțată. Și mai interesantă.
Saltul real nu e profitul, ci disciplina
Cifra care descrie cel mai bine trimestrul nu e profitul aproape dublu, ci un indicator mai puțin spectaculos: rata operațională combinată, 98,6%.
Ce spune acest procent? Că din fiecare leu încasat din prime, companiile au cheltuit 98,6 bani pe daune și pe costurile de funcționare. Media întregului an 2025 era de 103,5%. Adică, în medie, sectorul plătea mai mult decât încasa și supraviețuia din dobânzi și plasamente.
Diferența de 4,9 puncte procentuale înseamnă că asigurările din Moldova câștigă, în sfârșit, din activitatea de bază. Iar profitul aproape dublu are și o explicație aritmetică simplă: baza de comparație era joasă. În primul trimestru din 2025, tot sectorul adunase 37,4 milioane de lei.
Piața a ieșit din zona roșie. Atât spune raportul, corect citit. Nu mai mult.
O piață care trăiește din auto
Structura încasărilor nu s-a mișcat deloc. Asigurările generale au adunat 792,9 milioane de lei în trei luni, adică 96,7% din tot ce s-a subscris pe piață. Asigurările de viață rămân la 27,3 milioane, un fir subțire de 3,3%.
Tradus, piața moldovenească de asigurări rămâne dominată de auto. RCA-ul intern, Cartea Verde și celelalte polițe auto cumulează 65,3% din primele segmentului general, urmate la mare distanță de asigurările de incendiu, cu 10,1%, și de cele de accidente, cu 8,1%. Economisirea pe termen lung prin polițe de viață, motorul piețelor vestice, la noi abia se aude.
Asta are o consecință directă pentru consumatori. Când aproape două treimi din venitul sectorului vin din auto, orice mișcare de tarife se simte imediat în buzunarul a sute de mii de șoferi.
Și tarifele s-au mișcat.
Cât plătesc șoferii: polița medie s-a scumpit din nou
Prima medie pentru RCA intern a ajuns la 1.407 lei, cu 7,1% mai mult decât acum un an. La Cartea Verde, prima medie a urcat la 1.144 de lei, un plus de 7,9%.
Sunt medii pe toată piața, cu tot cu camioane și autobuze, deci polița unui șofer concret poate ieși sub sau peste aceste praguri. Direcția însă e limpede: asigurarea auto se scumpește an de an, cu pași de sub zece procente.
Explicația stă în cealaltă coloană a bilanțului. Dauna medie plătită la RCA intern a ajuns la 22.434 de lei, în creștere cu 9,6%. La Cartea Verde, dauna medie a atins 93.643 de lei, în creștere cu 10,4%. Aproape o sută de mii de lei pentru un accident mediu produs peste hotare, unde reparațiile se facturează la prețuri europene.
Când daunele cresc cu aproape zece la sută pe an, primele nu au cum să rămână pe loc. Banca Națională stabilește prime de referință, iar fiecare companie își așază tarifele finale după propriile statistici de daună. Rezultatul se vede la fiecare reînnoire.
Vestea bună, oricât de ciudat sună: sistemul plătește
Priviți încă o dată cele două procente din raport. Primele subscrise au crescut cu 10,8%. Despăgubirile plătite au crescut cu 24,1%. Banii care ies din sistem cresc de două ori mai repede decât banii care intră.
Pentru companii, e un semnal că marjele rămân subțiri. Pentru clienți însă, pe termen scurt, e cea mai bună veste din tot raportul. Cele 386,2 milioane de lei achitate în doar trei luni au ajuns la oameni cu mașini lovite, locuințe afectate și vacanțe stricate.
Un sector care plătește daune în acest ritm nu își ține clienții la ușă. Iar soliditatea din spate există: activele totale au urcat la 6,1 miliarde de lei, rezervele tehnice, banii puși deoparte pentru daunele viitoare, au ajuns la 3,5 miliarde, iar fondurile proprii ale companiilor au crescut cu 4%, până aproape de 1,5 miliarde.
O daună de 93 de mii de lei pe Cartea Verde se plătește din aceste rezerve, nu din încasările lunii curente. Pentru cine ține o poliță activă, astea sunt cifrele care contează cu adevărat.
Nouă companii, dar concurența se mută în altă parte
Raportul BNM mai arată ceva: pe piață activează doar nouă societăți de asigurare, opt pe asigurări generale și una compozită. În jurul lor lucrează însă 58 de brokeri, 48 de agenți și 34 de agenți bancassurance, adică bănci care vând polițe la ghișeu.
Emitenții rămân puțini, distribuția s-a diversificat vizibil. Concurența reală se mută pe servicii și pe viteză, nu doar pe preț. Aceeași poliță reglementată poate fi cumpărată la birou, la bancă sau online, în câteva minute, iar diferența o face tot mai des comoditatea.
Specialiștii TotalAsig, broker cu zece ani pe piața din Moldova, văd aceeași tendință în cifrele proprii: tot mai mulți șoferi își reînnoiesc polița online, iar vârful cererii pentru Cartea Verde și asigurările de călătorie vine exact acum, în sezonul plecărilor. Estimarea lor pentru următoarele trimestre e simplă: primele subscrise pe segmentele de călătorie vor crește aproape sigur, iar scumpirea graduală la RCA nu are motive să se oprească atâta timp cât dauna medie urcă an de an.
Ce poate face concret un șofer
Concluzia practică a raportului, pentru cine nu urmărește bilanțuri, încape într-o singură frază: prețurile se mișcă, deci reînnoirea din inerție costă.
Media pieței rămâne o statistică. Polița fiecărui șofer depinde de mașină, de istoricul propriu și de coeficienții companiei alese. Cine vrea cifra lui exactă, nu media, poate să calculeze RCA online în mai puțin de un minut, doar cu numărul certificatului de înmatriculare și IDNP-ul. La fel de repede se verifică și prețul pentru Cartea Verde online, înainte de orice plecare peste hotare.
Pentru cine pleacă în vacanță cu mașina, polița auto și asigurarea medicală de călătorie se pot lua într-o singură comandă pe TotalAsig, iar cine preferă telefonul are aceleași calculatoare în aplicația TotalAsig, disponibilă pe iOS și Android.
Următorul test al pieței vine odată cu datele pe semestru. Dacă primul trimestru a scos sectorul din zona roșie, cifrele de vară vor arăta dacă vorbim despre o revenire reală sau doar despre un respiro.
