FLYONE anunță despre lansarea zborurilor Chișinău – Torino

FLYONE, cea mai mare companie aeriană din Moldova, anunță lansarea unei noi destinații directe din Chișinău către frumosul oraș italian Torino, începând cu data de 17 aprilie 2025.

Biletele au un preț extrem de avantajos, începând de la doar 19 Euro.

Cursa aceasta este o soluție comodă pentru pasageri, în special pentru cei care călătoresc frecvent, dar și pentru toți cei care doresc să descopere frumusețile regiunii Piemonte

Zborurile vor fi operate de două ori pe săptămână, în zilele de joi și duminică, pentru a asigura flexibilitate maximă și confort.

Programul zborurilor:

Joi și duminică:

  • Chișinău (RMO) 17:20 – Torino (TRN) 18:50
  • Torino (TRN) 19:50 – Chișinău (RMO) 23:20

Beneficiile acestei destinații:

  • Acces rapid și direct între Chișinău și Torino.
  • Conexiuni excelente pentru moldovenii care locuiesc în Italia.
  • Oportunități pentru călătorii de afaceri, turism sau vizite familiale.

Directorul General al FLYONE, Mircea Maleca, a declarat: „Suntem bucuroși să extindem rețeaua noastră de zboruri cu această destinație mult așteptată. Torino nu este doar un centru cultural și economic al Italiei, ci și un oraș cu o semnificație specială pentru comunitatea din Moldova. Prin aceste zboruri directe, dorim să consolidăm legătura dintre Italia și Moldova, oferind zboruri directe la prețuri accesibile.”

Biletele sunt deja disponibile pe site-ul oficial al companiei https://flyone.eu, precum și prin intermediul aplicației mobile FLYONE

Rezervările timpurii sunt cea mai bună opțiune pentru a beneficia de cele mai accesibile tarife.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016 și a reușit să devină cea mai mare companie aeriană din Moldova.

În anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).

În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Pe parcursul aceluiași an, a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.

În anul 2023 a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional.

La fel, în anul 2023, în premieră pentru o companie aeriană din Moldova, FLYONE a ajuns la un număr record de 2 milioane de pasageri, a lansat 14 rute noi și a extins flota cu încă trei aeronave.

FLYONE este cel mai mare operator aerian, care operează zboruri din Chișinău spre 60 destinații

33 de curse regulate și charter din Chișinău spre: Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Chiveri și Ignatiev se așează din nou la masa negocierilor? Când ar putea avea loc următoarea rundă „1+1”

Pentru mijlocul lunii aprilie este planificată o nouă rundă 1+1 de negocieri privind reglementarea transnistreană. Anunțul a fost făcut pe 17 martie de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, după ce a fost întrebat când este programată o nouă întâlnire cu Vitalii Ignatiev, conducătorul instituției de la Tiraspol responsabilă de „relații externe”. Amintim că, în februarie, reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului în procesul de negocieri, Valeriu Chiveri și Vitalii Ignatiev, au avut o reuniune de lucru la Tiraspol după o pauză de peste 15 luni.

„Procesul de reintegrare rămâne unul dinamic. Astăzi s-a desfășurat grupul de lucru pe transport, alte grupuri tematice sunt în curs de pregătire, iar la mijlocul lunii aprilie este planificată o nouă rundă 1+1”, a declarat Chiveri, în timpul unor declarații de presă.

Întrebat dacă, așa cum s-a declarat anterior, la sfârșitul lunii martie este planificată o întâlnire cu Ignatiev, oficialul a răspuns: „Am menționat. (…) Întâlnirea va avea loc sau, cel puțin este planificată, pentru mijlocul lunii aprilie”.

***

Amintim că, pe 26 februarie 2026, la sediul din or. Tiraspol al Misiunii OSCE din Republica Moldova a avut o reuniune de lucru a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chișinăului şi Tiraspolului, Valeriu Chiveri şi Vitalii Ignatiev. Reuniunea a avut loc după o pauză de peste 15 luni. Ultima reuniune s-a desfășurat la 19 noiembrie 2024.

Potrivit Chișinăului, Chiveri a reiterat atașamentul autorităților Republicii Moldova de a reglementa durabil și pe cale pașnică conflictul transnistrean. Totodată, a accentuat că scopul central al reglementării constă în reintegrarea raioanelor de est ale țării în spațiile unice ale Republicii Moldova (juridic, economic, social, educațional etc.) și nicidecum în dezvoltarea pretinselor relații bilaterale între cele două maluri. Astfel, Ignatiev a fost îndemnat să accepte oferta de reintegrare a Chișinăului. Totodată, s-a menționat intenția de a institui un fond de convergență. De asemenea, Chiveri a propus ca, începând cu 1 septembrie, în toate instituțiile de învățământ moldovenești din regiune să fie introdus studiul în limba română.

Vitalii Ignatiev, conducătorul instituției de la Tiraspol responsabilă de „relații externe”, a declarat că procesul de negocieri trebuie să pornească de la interesele locuitorilor regiunii. „Trebuie să avem obiective comune — să facem tot ce putem pentru a asigura interesele, drepturile și protecția oamenilor”, a menționat el. De asemenea, el a apreciat pozitiv vizita lui Chiveri la Tiraspol și a salutat declarația Chișinăului privind angajamentul față de o soluționare pașnică.

enlaargement.ec.europa.eu

Conducta „Drujba”, care transportă petrol rusesc spre Ungaria și Slovacia, va fi reparată pe banii UE. Ucraina a acceptat oferta

Ucraina a acceptat oferta de asistență tehnică și financiară a Uniunii Europene pentru repararea conductei „Drujba”, care transportă petrol rusesc către Europa Centrală și a devenit un punct tensionat în relațiile dintre Kiev și Budapesta, după întreruperea fluxurilor. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, astăzi, 17 martie, într-o declarație comună. Evenimentul marchează prima dată când autoritățile ucrainene permit inspectarea oleductului, după ce a fost avariat de un atac rusesc în urmă cu aproape trei luni.

Costa și von der Leyen au transmis că, atât ei, cât și echipele Consiliului European și Comisiei Europene, au purtat discuții „intense” cu statele membre ale UE și Ucraina, „la toate nivelurile”, pentru a repara conducta „Drujba” și a restabili fluxul de petrol către Ungaria și Slovacia.

UE a propus Ucrainei sprijin tehnic și finanțare. Ucrainenii au salutat și au acceptat această ofertă. Experții europeni sunt disponibili imediat”, au menționat cei doi oficiali.

Liderii UE au mai spus că asigurarea securității energetice a tuturor cetățenilor europeni este o „prioritate”. Ei au precizat că, în acest sens, Comisia Europeană va continua să colaboreze cu părțile implicate pentru identificarea unor rute alternative de tranzit pentru țițeiul non-rusesc către țările din Europa Centrală și de Est.

Amintim că oleoductul „Drujba”, care trece prin Ucraina și transportă petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, a fost avariat în urma unui atac rusesc cu drone din 27 ianuarie. De atunci, fluxurile de petrol prin conductă, de care cele două state depind în mare măsură, au fost întrerupte.

Budapesta a acuzat, în această perioadă, Kievul că ar tergiversa lucrările de reparație a conductei pentru a provoca o criză energetică în Ungaria. De asemenea, autoritățile maghiare au cerut în repetate rânduri Comisiei Europene să trimită experți în Ucraina pentru a evalua nivelul de deteriorare.

La rândul său, Ucraina a insistat că lucrările de reparație sunt în desfășurare și că zona rămâne prea periculoasă pentru o inspecție. De altfel, Kievul a blocat o încercare anterioară a Ungariei de a verifica conducta, catalogând delegații acesteia drept „turiști”, notează Politico. De asemenea, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a recunoscut anterior că ar prefera să nu repare conducta, deoarece acest lucru ar facilita exporturile de petrol ale Rusiei, care de peste 4 ani duce un război de agresiune în Ucraina.

Pe fondul situației din jurul conductei, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a blocat acordarea creditului UE de 90 miliarde de euro pentru Ucraina, destinat acoperirii nevoilor financiare ale Kievului în contextul invaziei ruse. Decizia necesită aprobarea unanimă a tuturor statele membre.

(VIDEO) „Cadoul lui Putin”, în Moldova/Lui Ozerov i-au turnat apă din Nistru/Adjunctul lui Guțul, suspendat

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Ozerov, convocat la MAE: apă poluată din Nistru a fost pusă în fața diplomatului
— Prețul carburanților trece de 27 de lei
— O dronă cu explozibil a fost găsită la Tudora
— Cazul Vartic: Spitalul Raional Hîncești respinge zvonurile despre violență
— Unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei, suspendat din funcție?
— Poluarea Nistrului, investigată de procurori
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

NM

„Nu este un plan de reintegrare”. Chiveri, despre documentul din spațiul public privind regiunea transnistreană

Documentul din 14 pagini, apărut în spațiul public, nu este un plan de reintegrare. El reprezintă un instrument de consultare a partenerilor europeni. Precizările au fost făcute pe 17 martie de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, ca reacție la documentul scurs în spațiul public, care menționează, printre altele, introducerea unei administrații internaționale în stânga Nistrului. Chiveri a spus că aceasta „este o testare a anumitor idei care pot fi realizate pe viitor”. Potrivit oficialului, în cadrul vizitei sale la Bruxelles, au fost abordate unele elemente din document și dacă unii dintre interlocutori și-au exprimat susținerea deplină, alții mai au nevoie de timp „pentru a veni cu o poziție finală”.

„În ultimele zile, chiar în momentul în care mă aflam la Bruxelles, prin coincidență sau nu, a fost publicat un document de lucru privind abordările de bază în procesul de reintegrare graduală a regiunii transnistrene. (…) Existența acestui non-paper reflectă eforturile autorităților de la Chișinău de a analiza diferite scenarii și opțiuni în procesul de reintegrare. (…) Este un non-paper, deci un document informal de reflecție folosit frecvent în dialogul diplomatic. (…) Un non-paper trebuie tratat ca un document pur informativ. Nu este o strategie și nu este un plan de reintegrare”, a declarat Chiveri.

El a mai spus că „este incorect să asociem acest document de lucru cu un plan de reglementare”. „Vorbim despre un instrument de consultare a partenerilor externi, o schiță de anumite idei și direcții posibile. În esență, un punct de pornire pentru discuții cu partenerii noștri europeni”, a adăugat oficialul.

Potrivit lui Chiveri, „fiind un document preliminar de reflecții, acesta nu presupune consultări publice”. Totuși, „au fost efectuate consultări cu un grup select de experți naționali și externi ale căror opinii au contribuit la conturarea ideilor prezentate”. „Documentul nu pretinde să acopere toate domeniile, nu transferă responsabilitatea, dar este folosit pentru discuții preliminare cu partenerii din Uniunea Europeană”, a adăugat Chiveri.

Ulterior, Chiveri a fost întrebat de jurnaliști ce presupune punctul din document referitor la administrarea externă a regiunii și la preluarea treptată a acesteia de către Chișinău. „Cât privește misiunea de pacificare sau de administrare temporară este în proces de discuții cu partenerii noștri. O asemenea misiune nu poate fi realizată fără un sprijin politic și financiar din partea UE. (…) Este o testare a anumitor idei care pot fi realizate pe viitor. Vom continua discuțiile cu partenerii, vom vedea unde ajungem. Sunt sigur că vom avea un rezultat suficient de bun la finalul discuțiilor. (…) Autoritățile de acolo (nota red. din regiunea transnistreană) sunt, dacă nu controlate total, influențate de o țară. Deci, dorim să schimbăm această perspectivă. O perspectivă cu o misiune care ar fi imparțială și care ar promova o politică de neutralitate în sensul procesului de reintegrare”, a spus Chiveri.

Întrebat cum a reacționat UE la această nouă viziune a guvernului, Chiveri a răspuns: „Suntem în proces de consultări. (…) În cadrul vizitei la Bruxelles am abordat anumite elemente din acest document. (…) Sentimentul meu a fost că inițiativele noastre au fost întâmpinate cu înțelegere, deși, cred eu, mai necesită timp pentru a fi conturată o decizie finală, cu atât mai mult când este vorba de implicarea sau acceptul tuturor statelor membre ale UE. Pot să vă spun că am avut întrevederi la Bruxelles în cadrul cărora am avut o susținere deplină pentru realizarea acestor inițiative. Am avut întrevederi, care, după câte am înțeles eu, interlocutorii mai aveau nevoie de clarificări și timp pentru a veni cu o poziție finală”.

***

Săptămâna trecută, jurnalistul Vladimir Soloviov a scris că Republica Moldova a pregătit un document privind reglementarea conflictului transnistrean. El a spus că s-a familiarizat cu documentul, care prevede că procesul de reglementare a conflictului de pe Nistru ar trebui să includă o perioadă de tranziție. Potrivit jurnalistului, intenția autorităților moldovenești este ca în această perioadă controlul asupra Transnistriei să fie preluat de o administrație internațională. Componența, atribuțiile și mecanismul de formare a acesteia nu sunt precizate în document. Se menționează doar că administrația va conduce regiunea și va supraveghea procesele de demilitarizare și democratizare. Autoritățile centrale ale Moldovei ar urma să preia treptat toate pârghiile de control asupra regiunii de la această administrație internațională, a adăugat jurnalistul, făcând public documentul de 14 pagini.

document by mihaelaconovali25

Igor Dodon/Telegram

Adunarea Populară a Găgăuziei cere retragerea sesizării de pe masa Curții Constituționale și ajutor de la UE. Declarație

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat, pe 17 martie, o declarație prin care cere Ministerului Justiției să-și retragă sesizarea de la Curtea Constituțională legată de statutul autonomiei. Documentul a fost aprobat în cadrul unei ședințe extraordinare – a doua din aceeași zi – care a avut loc la Casa de Cultură din Comrat. Aleșii locali au cerut, totodată, sprijin din partea Uniunii Europene, ONU și a altor organizații internaționale.

Dezbaterile au durat peste două ore, timp în care foști și actuali lideri ai autonomiei, dar și politicieni de la Chișinău, în special din opoziție, au criticat acțiunile autorităților centrale, au cerut reluarea dialogului și au făcut apel la respectarea statutului juridic al Găgăuziei, consfințit în legea din 1994.

Ședința a fost deschisă de președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji. Acesta a calificat demersul Ministerului Justiției drept inadmisibil și a avertizat că intervenția autorităților centrale „afectează integritatea autonomiei și va avea consecințe grave”.

Primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, consideră că dezvoltarea autonomiei este posibilă, însă doar cu respectarea legii. La rândul său, Ilia Uzun, care o înlocuiește pe bașcana Evghenia Guțul după reținerea sa, a acuzat autoritățile centrale că ar face presiuni asupra autonomiei: „Am fost numiți în toate felurile în propria noastră țară: și separatiști, și bandiți, și o povară pentru Moldova, și a cincea coloană, și mâna Moscovei. Acestea sunt declarații foarte periculoase”.

Irina Vlah susține, pe de altă parte, că relațiile dintre Comrat și Chișinău s-ar fi deteriorat din lipsă de dialog. Fosta bașcană, care între timp și-a lansat propriul partid – a cărui activitate a fost limitată cu doar trei zile înainte de alegerile parlamentare din 2025 – a cerut reluarea discuțiilor între cele două părți.

Un apel similar a fost lansat și de fostul președinte Igor Dodon. Liderul socialiștilor, alături de care Vlah a participat la parlamentare, a menționat că statutul Găgăuziei nu poate fi încălcat. Dodon consideră că acum este nevoie de dialog, nu de dezbinare.

„Este inacceptabilă divizarea societății în „corecți” și „incorecți”, „autentici” și „neautentici”. Este nevoie de dialog, nu de dezbinare. (…) Moldova nu are viitor fără Găgăuzia, la fel cum Găgăuzia nu are viitor fără Republica Moldova. Trebuie să rămână împreună”, a declarat Dodon.

Contactați de NM pentru un comentariu, reprezentanții Ministerului Justiției nu au răspuns, deocamdată, solicitării.

Reamintim, Ministerul Justiției a cerut Curții Constituționale, pe 9 martie, să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză și numirea conducătorilor subdiviziunilor locale ale instituțiilor centrale. Este vizată, în special, legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”, inclusiv prevederea care oferă Adunării Populare competența de a aproba componența organului electoral al Găgăuziei.

Ministerul Justiției consideră că această prevedere creează un dualism instituțional în cadrul sistemului electoral unic al Republicii Moldova. Autorii sesizării au menționat că „autonomia este o formă de autoguvernare, nu un «stat în stat», și trebuie să rămână sub controlul statului Republica Moldova”. Totuși, articolul 111 din Constituție prevede că autonomia găgăuză are dreptul să soluționeze independent, în limitele competențelor sale, chestiuni politice, economice și culturale. De asemenea, potrivit Constituției, pentru modificarea legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” este necesară o majoritate de 3/5 (61) din voturile deputaților Parlamentului Republicii Moldova.

Între timp, locuitorii din autonomie ar putea fi chemați la urne pe 21 iunie. Adunarea Populară, al cărei mandat a expirat la sfârșitul anului trecut, a stabilit data scrutinului în cadrul ședinței extraordinare din 17 martie, în pofida disputelor juridice dintre Chișinău și Comrat. Nicolae Ormanji a anunțat, în acest context, începutul oficial al perioadei electorale. Decizia a fost salutată și de liderul socialiștilor, Igor Dodon.

NewsMaker a explicat AICI cum a ajuns Găgăuzia într-un impas electoral, ce soluții sunt discutate și ce urmărește Ministerul Justiției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: