FLYONE anunță despre lansarea zborurilor Chișinău – Torino

FLYONE, cea mai mare companie aeriană din Moldova, anunță lansarea unei noi destinații directe din Chișinău către frumosul oraș italian Torino, începând cu data de 17 aprilie 2025.

Biletele au un preț extrem de avantajos, începând de la doar 19 Euro.

Cursa aceasta este o soluție comodă pentru pasageri, în special pentru cei care călătoresc frecvent, dar și pentru toți cei care doresc să descopere frumusețile regiunii Piemonte

Zborurile vor fi operate de două ori pe săptămână, în zilele de joi și duminică, pentru a asigura flexibilitate maximă și confort.

Programul zborurilor:

Joi și duminică:

  • Chișinău (RMO) 17:20 – Torino (TRN) 18:50
  • Torino (TRN) 19:50 – Chișinău (RMO) 23:20

Beneficiile acestei destinații:

  • Acces rapid și direct între Chișinău și Torino.
  • Conexiuni excelente pentru moldovenii care locuiesc în Italia.
  • Oportunități pentru călătorii de afaceri, turism sau vizite familiale.

Directorul General al FLYONE, Mircea Maleca, a declarat: „Suntem bucuroși să extindem rețeaua noastră de zboruri cu această destinație mult așteptată. Torino nu este doar un centru cultural și economic al Italiei, ci și un oraș cu o semnificație specială pentru comunitatea din Moldova. Prin aceste zboruri directe, dorim să consolidăm legătura dintre Italia și Moldova, oferind zboruri directe la prețuri accesibile.”

Biletele sunt deja disponibile pe site-ul oficial al companiei https://flyone.eu, precum și prin intermediul aplicației mobile FLYONE

Rezervările timpurii sunt cea mai bună opțiune pentru a beneficia de cele mai accesibile tarife.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016 și a reușit să devină cea mai mare companie aeriană din Moldova.

În anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).

În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Pe parcursul aceluiași an, a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.

În anul 2023 a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional.

La fel, în anul 2023, în premieră pentru o companie aeriană din Moldova, FLYONE a ajuns la un număr record de 2 milioane de pasageri, a lansat 14 rute noi și a extins flota cu încă trei aeronave.

FLYONE este cel mai mare operator aerian, care operează zboruri din Chișinău spre 60 destinații

33 de curse regulate și charter din Chișinău spre: Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Poliția Republicii Moldova

O mașină s-a tamponat într-un copac la Ceadîr-Lunga. Șoferul, în vârstă de 20 de ani, a decedat pe loc

Un automobil, în care se aflau trei persoane, s-a tamponat într-un copac la Ceadîr-Lunga, pe 27 decembrie. În urma impactului, șoferul vehiculului, în vârstă de 20 de ani, a decedat pe loc, iar cei doi pasageri au avut nevoie de îngrijiri medicale. Informațiile au fost raportate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat.

Potrivit IGP, în jurul orei 09:20, oamenii legii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victime pe traseul Baurci – Ceadîr-Lunga.

La fața locului, oamenii legii au stabilit preliminar că un tânăr de 20 de ani, aflat la volanul unui BMW, a pierdut controlul mașinii, a derapat de pe carosabil, s-a răsturnat și s-a tamponat într-un copac.

În urma impactului, conducătorul auto a decedat pe loc, până la sosirea echipajului medical. Două persoane aflate în calitate de pasageri, cu vârstele de 19 și 38 de ani, au primit îngrijiri medicale.

Poliția investighează circumstanțele producerii accidentului.

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie acordat și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile lui decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Luis Tato/AFP

Israelul devine prima țară din lume care recunoaște oficial Somaliland ca stat independent

Israelul a recunoscut oficial Somaliland, o republică autoproclamată din Africa de Est care s-a separat de Somalia în urmă cu peste 30 de ani. Este prima țară din lume care recunoaște Somaliland drept stat independent.

Pe 26 decembrie, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, ministrul israelian de Externe, Gideon S’aar, și președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, au semnat declarația de recunoaștere a autoproclamatei republici.

Cancelaria șefului Guvernului de la Tel Aviv a transmis într-un comunicat că recunoașterea Somalilandului are loc „în spiritul Acordurilor Avraam” — procesul de apropiere dintre Israel și lumea arabă, inițiat de SUA în timpul primului mandat prezidențial al lui Donald Trump. Datorită acestor acorduri, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul, Marocul și Sudanul și-au normalizat atunci relațiile cu Israelul.

Cancelaria lui Netanyahu a publicat, de asemenea, un videoclip în care premierul israelian, în cadrul unei discuții cu Abdirahman Mohamed Abdullahi, își declară intenția de a-l informa pe președintele SUA despre „disponibilitatea și dorința” Somalilandului de a se alătura Acordurilor Avraam.

Președintele Somaliei, Hamza Abdi Barre, a calificat pasul Israelului drept o încălcare deliberată a suveranității țării sale. Totodată, miniștrii de externe ai Egiptului, Turciei și Djibouti au condamnat recunoașterea Somalilandului de către Israel în cadrul unei discuții telefonice cvadrilaterale cu omologul lor somalez. Aceștia au avertizat împotriva unor pași unilaterali care subminează stabilitatea și creează structuri paralele cu instituțiile statului somalez. De asemenea, miniștrii au subliniat că recunoașterea independenței unor părți ale statelor suverane creează un precedent periculos din perspectiva dreptului internațional și a Cartei ONU.

Separat, ei au declarat că resping orice planuri de strămutare a populației palestiniene în afara patriei sale.

Anterior, presa a relatat că, din vara acestui an, Israelul poartă negocieri cu mai multe state privind o potențială relocare a palestinienilor din Fâșia Gaza, care este scena unui conflict armat între statul evreiesc și gruparea teroristă Hamas.

Regiunea autonomă Somaliland, care face parte din Somalia, și-a proclamat independența în 1991. Deși nu este recunoscută de comunitatea internațională, autoproclamata republică menține relații neoficiale cu mai multe state, inclusiv cu Etiopia. Somalilandul, cu o suprafață de aproximativ 175 000 de kilometri pătrați, este situat în nord-vestul Somaliei, la Marea Roșie, pe țărmul opus Yemenului, o mare parte din teritoriul căruia este controlat de rebelii houthi sprijiniți de Iran.

Somalilandul are propria valută, armată și poliție. Spre deosebire de Somalia, aflat într-o criză politică de zeci de ani și implicată într-o luptă permanentă cu teroriștii din gruparea „Al-Shabaab”, Somalilandul se remarcă printr-o stabilitate relativă, notează DW.

În februarie 2024, Somalia a încheiat un pact de apărare cu Turcia pentru 10 ani. Pe durata acestuia, Forțele Navale ale Turciei s-au angajat să protejeze apele teritoriale ale acestei țări africane, implicată într-o serie de conflicte interne și externe. Ankara deține în capitala somaleză Mogadishu cea mai mare ambasadă a sa din Africa. De asemenea, Turcia a construit în Somalia cea mai mare bază militară de peste hotare, cunoscută de numele Camp TURKSOM, unde sunt antrenate forțele armate somaleze.

Vlad Filat, condamnat la 2 ani de închisoare în Franța, a fost dat în căutare internațională

Biroul Central Internațional INTERPOL Paris a emis un mandat de arestare internațional pe numele fostului prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, condamnat recent în Franța la 2 ani de închisoare. Solicitarea a fost inițiată la data de 26 decembrie. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției pentru ZdG.

Potrivit Constituției, cetățenii Republicii Moldova nu pot fi extrădați sau expulzați de pe teritoriul țării.

Amintim că, pe 8 decembrie, Tribunalul corecțional din Paris l-a condamnat pe Vlad Filat la 2 ani de închisoare într-un dosar de corupție. Instanța a constatat că Filat ar fi fost implicat într-un mecanism de spălare de bani legat de mituirea unui funcționar public străin. Conform anchetatorilor, în anii 2012 și 2014, el și fosta sa soție ar fi achiziționat mai multe proprietăți imobiliare în Franța, în special în regiunea Haute-Savoie, prin intermediul unor companii și al unui interpus, folosind fonduri provenite de la o companie canadiană. Aceasta obținuse, în 2011, contractul de gestionare a Loteriei Naționale a Republicii Moldova, pe perioada în care Filat era prim-ministru.

Vlad Filat, care conduce Partidul Liberal Democrat din Moldova, respinge acuzațiile. Anterior, el a calificat sentința ca fiind „motivată politic” și „puternic influențată din Republica Moldova”.

***

Vlad Filat a deținut funcția de premier al Republicii Moldova între 2009 și 2013. Acesta a fost condamnat în 2016 la nouă ani de închisoare pentru corupție și abuz de putere, fiind acuzat de delapidarea a 260 de milioane de dolari în dosarul „Frauda bancară”. El a fost eliberat din închisoare în 2019.

Dmitri Constantinov s-ar ascunde în regiunea transnistreană? Ce spune șeful poliției

Oamenii legii examinează versiunea în care ex-președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare, s-ar ascunde în regiunea transnistreană. Informația a fost confirmată de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, pentru TV8.

Ieri, 26 decembrie, Judecătoria Comrat l-a condamnat pe Constantinov la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu. De asemenea, instanța a mai dispus încasarea a peste 40 milioane de lei din contul inculpatului pentru cheltuieli de judecată și prejudiciu moral și material, precum și l-a privat de dreptul de exercita o anumită activitate pentru 5 ani.

Dmitri Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar instanța a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv de la momentul reținerii. Ulterior, IGP a anunțat că a inițiat un dosar de căutare în baza căruia fostul președinte al legislativului de la Comrat urmează să fie localizat și reținut.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: