FLYONE, cea mai mare companie aeriană din Moldova, anunță lansarea unei noi destinații directe din Chișinău către frumosul oraș italian Torino, începând cu data de 17 aprilie 2025.
Biletele au un preț extrem de avantajos, începând de la doar 19 Euro.
Cursa aceasta este o soluție comodă pentru pasageri, în special pentru cei care călătoresc frecvent, dar și pentru toți cei care doresc să descopere frumusețile regiunii Piemonte.
Zborurile vor fi operate de două ori pe săptămână, în zilele de joi și duminică, pentru a asigura flexibilitate maximă și confort.
Programul zborurilor:
Joi și duminică:
Chișinău (RMO) 17:20 – Torino (TRN) 18:50
Torino (TRN) 19:50 – Chișinău (RMO) 23:20
Beneficiile acestei destinații:
Acces rapid și direct între Chișinău și Torino.
Conexiuni excelente pentru moldovenii care locuiesc în Italia.
Oportunități pentru călătorii de afaceri, turism sau vizite familiale.
Directorul General al FLYONE, Mircea Maleca, a declarat: „Suntem bucuroși să extindem rețeaua noastră de zboruri cu această destinație mult așteptată. Torino nu este doar un centru cultural și economic al Italiei, ci și un oraș cu o semnificație specială pentru comunitatea din Moldova. Prin aceste zboruri directe, dorim să consolidăm legătura dintre Italia și Moldova, oferind zboruri directe la prețuri accesibile.”
Biletele sunt deja disponibile pe site-ul oficial al companiei https://flyone.eu, precum și prin intermediul aplicației mobile FLYONE.
Rezervările timpurii sunt cea mai bună opțiune pentru a beneficia de cele mai accesibile tarife.
Despre FLYONE
FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016 și a reușit să devină cea mai mare companie aeriană din Moldova.
În anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Pe parcursul aceluiași an, a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.
În anul 2023 a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional.
La fel, în anul 2023, în premieră pentru o companie aeriană din Moldova, FLYONE a ajuns la un număr record de 2 milioane de pasageri, a lansat 14 rute noi și a extins flota cu încă trei aeronave.
FLYONE este cel mai mare operator aerian, care operează zboruri din Chișinău spre 60 destinații.
33 de curse regulate și charter din Chișinău spre: Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.
Un bărbat a căzut într-o fântână de circa 8 metri adâncime, în localitatea Constantinovca. Cazul a avut loc pe 20 august. Victima, în vârstă de 38 de ani, a fost extrasă în stare conștientă de angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și transportată la spital. Informațiile au fost raportate de IGSU într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 19:53. Angajații IGSU au fost alertați că un bărbat a căzut din imprudență într-o fântână cu apă din apropierea unei gospodării din Constantinovca, raionul Căușeni.
La fața locului a intervenit de urgență o echipă de salvatori și pompieri.
Aceștia au constatat că victima se afla la o adâncime de aproximativ 8 metri.
„În scurt timp, persoana a fost extrasă în siguranță la suprafață cu ajutorul echipamentului specializat de intervenție. Ulterior, bărbatul, în vârstă de 38 de ani în stare conștientă a fost preluată de echipajul de medici și transportată la spital pentru îngrijiri de rigoare”, a menționat IGSU.
Circumstanțele producerii incidentului urmează a fi stabilite
Potrivit IGSU, de la începutul anului 2025, salvatorii au intervenit în 8 cazuri de extragere a persoanelor căzute în fântâni.
Statele europene își doresc ca președintele SUA, Donald Trump, să desfășoare avioane americane de luptă în România, ca parte a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Această chestiune a fost discutată în cadrul unei întâlniri dintre președintele Comitetului Reunit al Șefilor de Stat Major al SUA, Dan Caine, și reprezentanți militari din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia, scrie publicația «Украинская правда», cu trimitere la The Times.
Potrivit sursei citate, conducătorii militari europeni de rang înalt discută desfășurarea avioanelor de luptă americane F-35 în România, unde NATO construiește cea mai mare bază aeriană din Europa, pentru a descuraja un posibil nou atac al Rusiei.
De asemenea, statele europene solicită garanții privind continuarea utilizării sateliților americani pentru supravegherea Ucrainei. De asemenea, acestea doresc ca SUA să își asume angajamentul de a furniza Ucrainei sisteme de apărare aeriană Patriot și Nasams.
Conducătorii militari europeni urmăresc să obțină permisiunea pentru zborurile avioanelor de recunoaștere americane deasupra Mării Negre. Avioanele britanice Rivet Joint efectuează misiuni de supraveghere încă din primele zile ale războiului, însă aeronavele Boeing necesită aprobarea SUA pentru a decola.
Amintim că, pe 18 august, la Washington, au avut loc negocieri privind încheierea invaziei ruse din Ucraina între președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, omologul său american, Donald Trump, și o serie de lideri europeni. Alături de Vladimir Zelenski, în SUA au fost președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, secretarul general NATO, Mark Rutte, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, și președintele Finlandei, Alexander Stubb.
După discuții, Trump a anunțat că a început pregătirile pentru întâlnirea dintre președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Rusiei, Vladimir Putin, care a ordonat invazia la scară largă, în februarie 2022.
Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a calificat declarațiile liderului comuniștilor și actualul partener de bloc electoral Vladimir Voronin, care susține că în punga neagră primită de Dodon de la Vladimir Plahotniuc, erau 860.000 de euro, drept o provocare pusă la cale de guvernare, pentru a crea „disensiuni” în interiorul Blocului „Patriotic”. Igor Dodon a asigurat cetățenii că, în ciuda declarațiilor făcute de Voronin, Blocul „Patriotic” va merge împreună în alegeri și mai departe.
Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a catalogat declarațiile președintelui comuniștilor și partener de bloc electoral, Vladimir Voronin – potrivit cărora în sacoșa neagră primită de la Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat 860.000 de euro – drept o provocare pusă la cale de guvernare, menită să creeze „disensiuni” în interiorul Blocului „Patriotic”. Dodon a dat asigurări că, în pofida afirmațiilor făcute de Voronin, Blocul va rămâne unit și va merge împreună în alegeri.
„După toate sondajele, Blocul „Patriotic” este mai sus decât PAS-ul, este în creștere. Guvernarea este speriată de aceea ce se întâmplă și merge la diferite provocări. Ieri a fost o provocare din partea guvernării la un canal de televiziune a guvernării pentru a încerca să creeze disensiuni în interiorul blocului. Poziția noastră este următoarea: noi o să avem discuții în interiorul blocului și o sa ne clarificăm”.
Întrebat cum anume ar fi fost „provocat” Voronin, liderul socialiștilor a spus: „Cred că acest interviu a fost organizat, s-au jucat pe unele emoții a domnului Voronin, poate bătrânețea, nu vreau să dau aprecieri, noi o să le discutăm și o să mergem împreună mai departe”.
Dodon a transmis și un mesaj către cetățeni: „Nă asigurăm că blocul va rezista și va merge mai departe, în interesul cetățenilor. Noi o să liniștim spiritele pe intern”.
Totodată, el a negat din nou autenticitatea imaginilor video în care Plahotniuc i-ar fi înmânat o sacoșă neagră: „Există și expertizele judiciare la acest video care demonstrează că au fost trucate. Este un fals”.
PAS și Guvernul reacționează: „Blocul „Kuliok” are o ceartă”
Contactată pentru o reacție, purtătoarea de cuvânt a partidului aflat la guvernare Acțiune și Solidaritate, Adriana Vlas, a declarat pentru NM: „Blocul „Kuliok” are o ceartă – câți bani a primit Dodon mită de la Plahotniuc – 860 de mii de euro sau 1 milion de euro. Așa vor să guverneze și țara, împărțindu-și unii altora banii din kulioacele stăpânilor”.
Cu o reacție pe rețelele de socializare a venit și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.
„Am aflat din presă că, la protestul electoral din fața Guvernului de azi-dimineață, Igor Dodon n-a reușit să explice ce era în sacoșa neagră, dar a împărțit acuzații în stânga și-n dreapta – și presei, și guvernării. Partenerii de bloc nu se pot pune de acord nici măcar asupra sumei din sacoșă: ba 860 de mii de euro, ba „ne clarificăm la ora 11:00”. (…) Minciuna și scandalul nu țin loc de argumente. Oamenii sunt mai inteligenți decât cred ei și nu pot fi păcăliți cu o sacoșă și vorbe goale. Stăm unițiți și mergem în direcția corectă!”.
***
Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.
Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.
Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.
***
PCRM-ul lui Vladimir Voronin și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, se regăsesc în prezent în același bloc electoral, în cadrul căruia intenționează să candideze la alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Chișinăul a redus constant, în ultimii ani, numărul secțiilor de votare pentru cetățenii moldoveni de pe malul stâng al Nistrului. La următoarele alegeri parlamentare, acestea ar putea fi diminuate de trei ori — până la doar 10. Tiraspolul și-a exprimat nemulțumirea și a cerut Chișinăului să majoreze de câteva ori acest număr. NewsMaker a analizat de ce autoritățile de la Chișinău reduc secțiile pentru locuitorii din stânga Nistrului, cum stabilește CEC numărul lor și de ce autoritățile nerecunoscute din regiunea transnistreană — care își revendică independența — s-au arătat, brusc, preocupate de acest subiect.
Cum s-au contrazis Chișinăul și Tiraspolul în privința secțiilor de votare
Pe 15 august, Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească. În Sovietul Suprem al Transnistriei (așa-numitul parlament local), cererea a fost justificată astfel: „La adresa deputaților sosesc numeroase apeluri din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind posibila reducere a numărului de secții de votare pentru cetățenii Republicii Moldova din Transnistria. Drept argument este invocată, chipurile, prezența redusă la scrutinele precedente. Acest argument nu corespunde realității”.
Biroul pentru Reintegrare a confirmat, pentru NM, că reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de negocieri, Vitalii Ignatiev, a expediat o astfel de adresare Chișinăului, despre care Biroul a informat CEC.
„În concluzia Biroului, transmisă CEC-ului, am subliniat necesitatea adoptării unor măsuri pentru organizarea și desfășurarea procesului electoral în condiții optime, legale și sigure. Pentru ca toți alegătorii care locuiesc pe malul stâng al Nistrului și în municipiul Bender, având drept de vot, să-și poată exercita acest drept, dacă decid să participe la alegeri”, au declarat pentru NM reprezentanții Biroului pentru Reintegrare.
Totuși, Chișinăul nu intenționează să deschidă atâtea secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții, un număr considerabil mai mic decât la scrutinele precedente. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postică, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.
ipn.md
Vicepreședintele CEC s-a arătat, de asemenea, surprins de „interesul Tiraspolului” față de alegerile de pe malul drept al Nistrului. „De unde atâta dragoste pentru politica moldovenească? Este greu de explicat, mai ales având în vedere că niciun concurent electoral, de fapt, nu poate desfășura campanii de informare și agitație electorală pe malul stâng al Nistrului. Pentru că, înainte de a vorbi despre exercitarea dreptului de vot, trebuie să vorbim și despre dreptul concurenților de a merge acolo, de a face campanie electorală și de a comunica cu cetățenii Republicii Moldova. Înțeleg că cineva va compara asta cu diaspora, dar chiar și în diasporă se organizează întâlniri cu candidații”, a declarat Postică.
El consideră că originile acestei „iubiri” se află la Chișinău și că urmează să fie clarificat de ce Tiraspolul lansează asemenea apeluri.
Cum stabilește CEC câte secții să deschidă
Potrivit lui Postică, numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii de pe malul stâng depinde de participarea cetățenilor din stânga Nistrului la scrutinele precedente. Conform Codului electoral, la formarea secțiilor, CEC ține cont de dinamica votării din ultimele trei cicluri electorale. De asemenea, instituția trebuie să ia în considerare informațiile și propunerile autorităților responsabile de politici de reintegrare și securitate.
În procesul de elaborare a propunerilor se mai iau în calcul „organizarea administrativ-teritorială, specificul căilor de acces și al comunicațiilor, precum și asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale competente”.
Cum a fost redus numărul secțiilor
Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47.
Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019.
După 2019, numărul secțiilor a început să scadă. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30.
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.
Cum votează locuitorii din stânga Nistrului
Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.
De aceea este clar că socialiștii întotdeauna au susținut participarea activă a locuitorilor regiunii transnistrene la alegeri. Dodon chiar a propus la alegerile din 2021 să se deschidă secții pe teritoriul malului stâng necontrolat de autoritățile constituționale ale Moldovei.
Votarea locuitorilor de pe malul stâng nu rareori a fost însoțită de scandaluri. În 2019, Asociația „Promo-Lex” a comunicat despre incidente legate de o posibilă corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană.
Misiunea Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), în același an 2019, indica faptul că pentru votanții din stânga Nistrului era organizat transport la secțiile de votare. În raportul misiunii se menționau de asemenea numeroase plângeri privind coruperea alegătorilor din Transnistria.
La alegerile prezidențiale din 2020, Promo-Lex a raportat 22 de cazuri privind o posibilă corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană și 37 de cazuri de transportare organizată a votanților.
La alegerile parlamentare din 2021, partidul de guvernare PAS i-a acuzat pe socialiști de corupere și transportare organizată a alegătorilor de pe malul stâng. Atunci actualul președinte al Parlamentului, Igor Grosu, cu automobilul său a blocat drumul spre secția de votare pentru transnistrenii din Varnița, afirmând că locuitorilor de pe malul stâng li se plătește pentru vot.
După alegerile prezidențiale din 2024, autoritățile au comunicat despre coruperea masivă a alegătorilor, inclusiv de pe malul stâng, organizată de rețeaua politicianului fugar Ilan Șor. În turul al doilea al alegerilor, podul peste Nistru, care leagă Rîbnița și Rezina, a fost blocat. Pentru a vota, alegătorii din regiune au fost nevoiți să îl traverseze pe jos.
Ce spun experții
Fostul deputat al Sovietului Suprem nerecunoscut de la Tiraspol, Anatoli Dirun, leagă reducerea bruscă a numărului secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului la actualele alegeri de politica partidului aflat la guvernare, PAS. „Ei nu sunt interesați de voturile de pe malul stâng, deoarece acestea nu vor fi pentru ei. Tactica lor este clară și logică”, a spus Dirun pentru NM. Totodată, potrivit lui, este clară și logica Tiraspolului, care vrea ca locuitorii săi să fie maxim implicați în procesele electorale din Moldova, Ucraina și Rusia.
Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea consideră însă că în problema deschiderii secțiilor de votare nu trebuie „ascultat Tiraspolul”, însă este necesar să se deschidă un număr suficient de secții de votare pentru locuitorii de pe malul stâng cu cetățenie a Moldovei, deoarece „ei sunt aceiași cetățeni, cu aceleași drepturi, ca și locuitorii malului drept”. „Deschiderea unui număr insuficient de secții de votare pentru locuitorii malului stâng doar va juca în favoarea propagandei ruse, care ulterior va declara că nu toți alegătorii au avut posibilitatea să voteze, indiferent dacă vor fi cozi la secții sau nu”, a conchis Flenchea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ucraina a reluat exportul de fier vechi către regiunea transnistreană, în iulie 2025. Informația a fost raportată pe 20 august de Obozrevatel, care face trimitere la datele Serviciului Vamal al Ucrainei. Totodată, presa din țara vecină notează că pe piața ucraineană se constată un deficit strategic de fier vechi.
Potrivit publicației, după o pauză de un an, colectorii ucraineni de fier vechi au reluat livrările de materie primă către regiunea transnistreană. Astfel, conform datelor Serviciului Vamal al Ucrainei, compania „D-Kamet” a reluat exportul de fier vechi în baza contractului cu Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. „Conform documentelor de export, țara de destinație a acestor loturi de fier vechi este indicată ca fiind Moldova. Totuși, punctul final de livrare este stația de cale ferată Râbnița, aflată pe teritoriul Transnistriei”, a menționat publicația.
În același timp, Obozrevatel notează că în Ucraina se observă un deficit strategic de fier vechi. Mai mult, potrivit publicației, în mai 2018 Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în lista persoanelor fizice și juridice implicate în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, iar Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a impus sancțiuni împotriva ei. Totuși, în martie 2019, uzina a fost scoasă de sub sancțiunile ucrainene fără nicio explicație.
Amintim că, la începutul anului 2025, Rusia a oprit livrările de gaz către stânga Nistrului, iar regiunea transnistreană s-a confruntat cu o criză energetică. Malul stâng a trăit mai mult de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu întreruperi programate de electricitate, iar Uzina Metalurgică Moldovenească și-a sistat activitatea. După reluarea livrărilor de gaze în regiune, uzina și-a reluat producția.
