t.me/mvs_ukraine

FOTO Mesajul Rusiei înainte de summitul NATO? Kievul și Odesa, atacate cu drone în timpul nopții

Într-un atac aerian asupra Ucrainei, din noaptea de luni spre marți, Rusia a folosit 28 drone Shahed-136/131 de fabricație iraniană, 26 dintre acestea au fost doborâte, au comunicat reprezentanții Forțelor Armate ale Ucrainei. În plus, a comunicat armata ucraineană, a fost doborâtă o dronă de tip Zala, scrie BBC

Potrivit sursei, în noaptea de marți, a fost declanșată alertă de raid aerian în regiunile: Kiev, Odesa, Nikolaev, Kirovograd, Poltava, Harkov și Cerkasî. 

În regiunea Odesa, dronele de tip Shahed-136 au atacat un terminal cu cereale din port, susține reprezentantul Comandamentului Operațional „Sud” Vladislav Nazarov. Potrivit lui, armata rusă „a efectuat un puternic atac cu drone în sudul Ucrainei”. „Inamicul a lansat mai multe drone de atac de tip Shahed-136 din Marea Neagră”, a comunicat el. „22 de drone criminale au fost distruse de forțele de apărare aeriană din sud, două au lovit clădirea administrativă a unității portuare”, a adăugat Nazarov. 

Potrivit oficialului ucrainean, din cauza căderii fragmentelor dronelor doborâte, două terminale portuare inclusiv un terminal cu cereale au luat foc. Incendiile au fost stinse rapid. Pagube critice sau victime nu au fost înregistrate. 

Fragmente ale dronelor au căzut și în două raioane în regiunea Kiev, reiese din mesajul Serviciului de Stat ucrainean de Urgență. Au fost avariate gospodării particulare. 

Nu sunt informații despre victime, au declarat reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei. Potrivit datelor poliției, au fost avariate 12 case private și o clădire înaltă.

Precizăm că partea rusă nu a comentat atacul.

De menționat că în perioada 11-12 iulie, la Vilnius – la 150 km de granița cu Rusia, are loc summitul NATO. La eveniment va participa și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu. În cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai statelor NATO și ai statelor partenere, Popescu va ține un discurs în care va prezenta viziunea autorităților Moldovei asupra evoluțiilor ce țin de securitatea regională, măsurile întreprinse pentru contracararea provocărilor la adresa securității Republicii Moldova, precum și despre modalitățile de aprofundare a cooperării Republica Moldova-NATO.

În ajunul summitului, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să sprijine cererea Suediei de a adera la NATO. Anunțul a fost făcut de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Justiției rămâne membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor încă 2 ani. Proiect de lege votat în lectură finală

Proiectul de lege cu modificări la legislația din justiție, care prevede inclusiv extinderea perioadei în care ministrul Justiției va fi membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost adoptat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare din 29 decembrie. Deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a criticat amendamentul privind prelungirea termenului pentru deținerea calității de membru de drept în CSP de către ministrul Justiției, menționând că acesta ar avea drept obiectiv menținerea factorului politic asupra activității Consiliului. Veronica Roșca, deputată PAS și președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a respins acuzația și a catalogat-o drept „nejustificată”.

Prevederile proiectului de lege

Proiectul de lege, care aparține unui grup de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, prevede că Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor fi incluse în lista autorităților care publică gratuit actele normative în Monitorul Oficial. Totodată, anunțurile despre suplinirea funcțiilor de judecător nu vor mai fi publicate în Monitorul Oficial. Potrivit legislației, acestea se publică în mass-media și pe pagina web a CSM. Inițiativa mai propune actualizarea denumirii Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”, care anterior a fost reorganizată. Iar noua denumire a Agenției Informaționale Juridice va fi Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească.

Modificările legislative se mai referă la procesul de evaluare externă. Lista subiecților a fost completată cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău şi candidații la funcția de judecător din cadrul acestui colegiu. De asemenea, s-a propus extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026.

De asemenea, documentul mai prevede extinderea perioadei de tranziție în care ministrul Justiției exercită calitatea de membru de drept în CSP până la data de 1 ianuarie 2028. Autorii inițiativei legislative argumentează că extinderea temporară a calității de membru de drept a ministrului Justiției este necesară pentru a asigura „stabilitatea” și „predictibilitatea” procesului de reformare a justiției, fiind vorba despre evaluare externă a actorilor din justiție, inclusiv a procurorilor, care se află în desfășurare. În același timp, competențele ministrului Justiției în cadrul CSP au fost îngustate: acesta nu va participa la examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică, precum și la examinarea cauzelor disciplinare împotriva procurorului general.

„Alternativa”: acuzații și amendament respins

În timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege, deputatul „Alternativa” Alexandru Stoianoglo a declarat că prelungirea termenului aflării ministrului Justiției în componența Consiliului Superior al Procurorilor ar viza menținerea factorului politic în activitatea CSP.

Este evident pentru toată lumea că păstrarea ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor menține politicul în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Deși toată lumea știe că asta contravine și recomandărilor instituțiilor internaționale, și GRECO, și Comisiei de la Veneția, și partenerilor noștri de dezvoltare, chiar acreditat în Chișinău”, a spus el.

Veronica Roșca, deputată PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, care a prezentat proiectul, a calificat acuzația colegului său drept „nejustificată”. „Scopul păstrării ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procuraturii pe o perioadă de tranziție de 2 ani de zile, din 2026 până în 2028, a fost argumentat. Este un scop, în primul rând, de a implementa harta teritorială a procuraturii, de a ajuta, și nici într-un fel de a ave un rol de ingerință sau vreun alt aspect care se încearcă a invoca”, a adăugat Roșca.

De asemenea, un alt deputat al fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a propus un amendament la proiectul de lege, care prevedea excluderea ministrului Justiției din cadrul CSP. Amendamentul nu a întrunit însă suficiente voturi pentru a fi inclus în inițiativa legislativă.

Proiectul de lege a fost votat în lectură finală de 54 de deputați.

Modificările legislative adoptate vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: