În Republica Moldova ar urma să apară o categorie de „funcții greu de ocupat”. Totodată, ar putea fi introduse grade de calificare „bine”, „foarte bine” și „excelent”, iar sporul pentru performanță ar urma să fie acordat doar salariaților care au obținut calificativele „foarte bine” sau „excelent”. De asemenea, ar putea fi modificate regulile privind interimatul și cumularea atribuțiilor, mai exact – suplimentul pentru cumularea atribuțiilor ar urma să fie redus de la 100% la 50%. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, elaborat de Ministerul Finanțelor.
Proiectul s-a regăsit pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali ai Guvernului din 17 iunie.
Documentul prevede introducerea unor grade de calificare pentru funcționarii publici, în funcție de rezultatele evaluărilor semestriale: „bine”, „foarte bine” și „excelent”.
Astfel, potrivit proiectului, sporul pentru performanță se va acorda doar salariaților care au obținut calificativul „excelent” sau „foarte bine” la ultima evaluare trimestrială sau, după caz, semestrială. Sporul se va acorda ca procent din salariul de bază al funcției ocupate, după cum urmează: 12-15% pentru salariații cu calificativul „excelent” și 6% pentru cei cu calificativul „foarte bine”. Totodată, se vor institui cote-plafon obligatorii pentru acordarea calificativelor în cadrul evaluării trimestriale sau, după caz, semestriale: „excelent” – pentru cel mult 15% din personalul unei unități bugetare și „foarte bine” – pentru cel mult 30%.
Proiectul prevede și introducerea noțiunii „funcții greu de ocupat”. Lista acestor funcții se va aproba prin hotărâre de Guvern, la propunerea unui grup de lucru, în baza solicitărilor autorităților publice centrale. Salariul de bază pentru o funcție greu de ocupat se va calcula prin înmulțirea valorii de referință, a coeficientului de salarizare și a indicelui de competitivitate. Suma obținută se va rotunji până la 10 lei în favoarea salariatului.
Proiectul modifică regulile privind interimatul și cumularea atribuțiilor. Astfel, se va menține plata salariului de bază în cazul interimatului unei funcții mai slab plătite. Suplimentul pentru cumularea atribuțiilor se va reduce de la 100% la 50% și va fi acordat doar dacă se inițiază concurs pentru ocuparea funcției în cel mult 6 luni de la vacantare.
Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Finanțelor, acesta prevede un impact social pozitiv semnificativ asupra personalului din sectorul bugetar, care numără circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați.
Reacția Federației Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei
În proiect se mai menționează că „modul și condițiile de salarizare a personalului din sectorul bugetar țin în exclusivitate de prezenta lege” și că „prin contractele colective de muncă sau prin contractele individuale de muncă nu pot fi acordate drepturi salariale care nu respectă condițiile stabilite prin prezenta lege sau drepturi salariale care nu sunt prevăzute prin prezenta lege”. „Actele administrative sau actele cu caracter contractual prin care se acordă personalului din sectorul bugetar drepturi salariale care nu sunt prevăzute prin prezenta lege sunt lovite de nulitate absolută”, se mai arată în proiect.
La această prevedere a reacționat Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei.
„Nulitatea negocierilor? Credem că în acest caz se cere ferm un Aviz negativ al CNSM (nota red. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova) asupra proiectului de modificare a Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. (…) Prevederile propuse de Ministerul Finanțelor contravin obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova prin ratificarea Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii. (…) Aceste prevederi exclud sau limitează disproporționat posibilitatea negocierii colective a drepturilor salariale în sectorul bugetar. Deși stabilirea cadrului general de salarizare prin lege este admisibilă, instituirea nulității absolute a clauzelor contractuale colective care prevăd drepturi salariale suplimentare transformă negocierea colectivă într-un mecanism formal, lipsit de efect real asupra condițiilor de muncă”, a adăugat Federația.
