protv.md

Gavrilița și Revenco, chemate la raport în Parlament. Ce i-a nemulțumit pe comuniști și socialiști?

Nemulțumiți de decizia Comisiei Situații Excepționale (CSE) din 13 octombrie cu privire la desfășurarea protestelor, deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au cerut astăzi, în debutul ședinței plenare, audierea prim-ministrei Natalia Gavrilița și a ministrei Afacerilor Interne, Ana Revenco. Potrivit comuniștilor, decizia CSE ar fi „zguduit din temelie statalitatea” Republicii Moldova. Propunerile nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi incluse pe ordinea de zi a Legislativului.

„Decizia CSE, un act normativ ce a zguduit din temelie statalitatea Republicii Moldova.  Această decizie a cunoscut imediat o critică a ONG-urilor, care au atenționat asupra pericolului iminent adoptării acestei decizii. (…) Fracțiunea BCS solicită audierea Nataliei Gavrilița referitor la abuzul grav de care a dat dovadă și consecințele executării acestor dispoziții”, a declarat comunista Diana Caraman.

Pentru propunerea comuniștilor și a socialiștilor și-au dat votul 26 de parlamentari – 25 din fracțiunea BCS și un deputat din fracțiunea PAS.

„Pluralism, ce vreți voi”, a declarat speakerul Igor Grosu după votul deputaților.

Deputatul PAS, Lilian Carp, care a votat pentru audierea prim-ministrei Natalia Gavrilița în Parlament, și-a argumentat decizia: „Era bine să vină doamna Gavrilița aici și să ne spună cum se fac aceste proteste așa cum bandiții în anii 90, să aibă prin corturi bâte, fel de fel de arme, pirotehnică, dacă toată asta se încadrează în metode pașnice de protest. (…) Orice protest se încheie acolo unde se încalcă dreptul altor persoane la deplasare. Este un abuz din partea celor care încearcă să încalce drepturile cetățenilor de a se deplasa la serviciu, de a duce copiii la grădiniță, la școală”, a declarat Lilian Carp.

După ce prima propunere a picat, comuniștii și socialiștii au cerut audierea și ministrei de Interne, Ana Revenco. Oficiala a fost invitată în fața deputaților pentru a da explicații cu privire la acțiunile forțelor de ordine în raport cu protestatarii lui Ilan Șor. „Implicarea unităților cu destinație specială împotriva protestatarilor pașnici, a tinerilor și a băbuțelor, a fost ridicolă”, a spus Caraman. Nici de această dată propunerea nu a întrunit numărul suficient de voturi, pentru includerea acesteia pe ordinea de zi votând 25 de parlamentari – 24 din BCS și unul (Cătănoi Artemie), de la PAS.

***

Amintim că, pe 13 octombrie, CSE a decis să interzică în zilele lucrătoare desfășurarea întrunirilor cu blocarea benzilor de circulație, a arterelor de transport sau a căilor de acces și evacuare către instituțiile publice. În zilele de odihnă, aceste întruniri vor putea fi desfășurate pe o perioadă de cel mult patru ore. Două zile mai târziu, ministra Afacerilor Interne Ana Revenco a promis intervenții „prompte” și „hotărâte” în cazul în care protestatarii nu vor respecta decizia CSE. „Securitatea nu poate fi negociată”, a precizat ministra.

Pe 16 octombrie, în capitală a avut loc o nouă manifestație a Partidului ȘOR. Protestatarii au instalat noi corturi la intersecția str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni cu Ștefan cel Mare și Sfânt. Ulterior, polițiștii au ridicat corturile instalate de protestatari, precum și pe cele instalate anterior în fața Președinției și Parlamentului. Într-o declarație, Poliția a precizat că angajații subdiviziunilor MAI „vor aplica legea și vor interveni prompt în cazul în care drepturile cetățenilor vor fi lezate”.

Pe 17 octombrie, președinta Maia Sandu a comentat acțiunile de evacuare a corturilor protestatarilor din centrul capitalei. „Din câte s-a văzut organizatorii acestor proteste nu au asigurat desfășurarea protestului în cadrul legal, inclusiv au fost descoperite obiecte interzise desfășurării unui protest pașnic”, a declarat Sandu. Totodată, șefa statului a mulțumit forțelor de ordine „pentru că au intervenit într-o formă calmă și au asigurat ordinea publică”.

O zi mai târziu, pe 18 octombrie, Avocatul Poporului Ceslav Panico a criticat decizia CSE din 13 octombrie. Ombudsmanul consideră că prevederile adoptate de CSE „sunt nejustificate și chiar abuzive”. Panico spune că a înaintat un demers Comisiei pentru abrogarea sau revizuirea dispoziției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: