protv.md

Gavrilița și Revenco, chemate la raport în Parlament. Ce i-a nemulțumit pe comuniști și socialiști?

Nemulțumiți de decizia Comisiei Situații Excepționale (CSE) din 13 octombrie cu privire la desfășurarea protestelor, deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au cerut astăzi, în debutul ședinței plenare, audierea prim-ministrei Natalia Gavrilița și a ministrei Afacerilor Interne, Ana Revenco. Potrivit comuniștilor, decizia CSE ar fi „zguduit din temelie statalitatea” Republicii Moldova. Propunerile nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi incluse pe ordinea de zi a Legislativului.

„Decizia CSE, un act normativ ce a zguduit din temelie statalitatea Republicii Moldova.  Această decizie a cunoscut imediat o critică a ONG-urilor, care au atenționat asupra pericolului iminent adoptării acestei decizii. (…) Fracțiunea BCS solicită audierea Nataliei Gavrilița referitor la abuzul grav de care a dat dovadă și consecințele executării acestor dispoziții”, a declarat comunista Diana Caraman.

Pentru propunerea comuniștilor și a socialiștilor și-au dat votul 26 de parlamentari – 25 din fracțiunea BCS și un deputat din fracțiunea PAS.

„Pluralism, ce vreți voi”, a declarat speakerul Igor Grosu după votul deputaților.

Deputatul PAS, Lilian Carp, care a votat pentru audierea prim-ministrei Natalia Gavrilița în Parlament, și-a argumentat decizia: „Era bine să vină doamna Gavrilița aici și să ne spună cum se fac aceste proteste așa cum bandiții în anii 90, să aibă prin corturi bâte, fel de fel de arme, pirotehnică, dacă toată asta se încadrează în metode pașnice de protest. (…) Orice protest se încheie acolo unde se încalcă dreptul altor persoane la deplasare. Este un abuz din partea celor care încearcă să încalce drepturile cetățenilor de a se deplasa la serviciu, de a duce copiii la grădiniță, la școală”, a declarat Lilian Carp.

După ce prima propunere a picat, comuniștii și socialiștii au cerut audierea și ministrei de Interne, Ana Revenco. Oficiala a fost invitată în fața deputaților pentru a da explicații cu privire la acțiunile forțelor de ordine în raport cu protestatarii lui Ilan Șor. „Implicarea unităților cu destinație specială împotriva protestatarilor pașnici, a tinerilor și a băbuțelor, a fost ridicolă”, a spus Caraman. Nici de această dată propunerea nu a întrunit numărul suficient de voturi, pentru includerea acesteia pe ordinea de zi votând 25 de parlamentari – 24 din BCS și unul (Cătănoi Artemie), de la PAS.

***

Amintim că, pe 13 octombrie, CSE a decis să interzică în zilele lucrătoare desfășurarea întrunirilor cu blocarea benzilor de circulație, a arterelor de transport sau a căilor de acces și evacuare către instituțiile publice. În zilele de odihnă, aceste întruniri vor putea fi desfășurate pe o perioadă de cel mult patru ore. Două zile mai târziu, ministra Afacerilor Interne Ana Revenco a promis intervenții „prompte” și „hotărâte” în cazul în care protestatarii nu vor respecta decizia CSE. „Securitatea nu poate fi negociată”, a precizat ministra.

Pe 16 octombrie, în capitală a avut loc o nouă manifestație a Partidului ȘOR. Protestatarii au instalat noi corturi la intersecția str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni cu Ștefan cel Mare și Sfânt. Ulterior, polițiștii au ridicat corturile instalate de protestatari, precum și pe cele instalate anterior în fața Președinției și Parlamentului. Într-o declarație, Poliția a precizat că angajații subdiviziunilor MAI „vor aplica legea și vor interveni prompt în cazul în care drepturile cetățenilor vor fi lezate”.

Pe 17 octombrie, președinta Maia Sandu a comentat acțiunile de evacuare a corturilor protestatarilor din centrul capitalei. „Din câte s-a văzut organizatorii acestor proteste nu au asigurat desfășurarea protestului în cadrul legal, inclusiv au fost descoperite obiecte interzise desfășurării unui protest pașnic”, a declarat Sandu. Totodată, șefa statului a mulțumit forțelor de ordine „pentru că au intervenit într-o formă calmă și au asigurat ordinea publică”.

O zi mai târziu, pe 18 octombrie, Avocatul Poporului Ceslav Panico a criticat decizia CSE din 13 octombrie. Ombudsmanul consideră că prevederile adoptate de CSE „sunt nejustificate și chiar abuzive”. Panico spune că a înaintat un demers Comisiei pentru abrogarea sau revizuirea dispoziției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

profashion.ru

UE ar putea ocoli veto-ul Ungariei în negocierile cu Moldova și Ucraina, pentru a depăși blocajul

Bruxelles-ul a salutat luni planul președintelui Consiliului European, António Costa, de a depăși blocajul creat de Ungaria și de a avansa negocierile de aderare ale Ucrainei și Moldovei, potrivit Politico.

Conform propunerii lui Costa, o majoritate calificată a statelor UE ar putea decide deschiderea „clusterelor de negociere” pentru cele două țări, fără a mai fi nevoie de unanimitate la fiecare etapă. În prezent, toate cele 27 de state membre trebuie să aprobe fiecare pas al procesului de aderare.

Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru extindere, a precizat: „Posibilitatea ca Consiliul să decidă prin majoritate calificată ar putea fi explorată pentru anumite etape intermediare ale procesului de extindere.”

Reducerea pragului necesar pentru a începe negocierile ar permite Ucrainei și Moldovei să demareze reformele necesare aliniării la standardele UE, chiar dacă unul sau doi membri se opun oficial. Diplomații UE consideră că propunerea lui Costa ar putea depăși blocajele repetate ale premierului ungar Viktor Orbán, ale cărui veto-uri au întârziat progresul celor două țări.

Mercier a avertizat: „Când o țară este împiedicată fără motive obiective, deși îndeplinește criteriile, credibilitatea întregului proces de extindere este pusă în pericol.”

Cluster-urile reprezintă etape-cheie în procesul de aderare, grupând cele 35 de capitole de negociere în șase domenii, precum drepturile fundamentale, piața internă și competitivitatea.

Comisia Europeană și-a arătat deschiderea pentru extinderea votului cu majoritate calificată, după apelurile liderilor UE pentru un proces de aderare mai rapid. În discursul său despre Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a menționat nevoia de QMV în anumite domenii, inclusiv politica externă, lăsând însă deschisă posibilitatea extinderii acestui mecanism și în alte arii.

Întrebată dacă aderarea Ucrainei și Moldovei ar putea intra în această categorie, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a răspuns: „Acest lucru ar putea fi într-adevăr explorat.”

***

Precizăm că, până acum, Moldova și Ucraina au parcurs procesul de aderare la UE la pachet. Cele două țări au obținut statutul de țări-candidate la aderare în iunie 2022, aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023, iar primele conferințe integuvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marchat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: