Viață

Geoană, despre parteneriatul NATO-Moldova: În anii ce vin va fi și mai profund, și mai autentic

Mihaela Conovali
| 16 martie, 2024
14:36

NATO respectă pe deplin neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, dar asta nu împiedică dezvoltarea parteneriatului dintre NATO și Republica Moldova. Declarația a fost făcută de secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană, cu ocazia aniversării a 30 de ani de la semnarea de către Moldova a documentului-cadru al Programului NATO „Parteneriatul pentru Pace”. Potrivit lui Geoană, în următorii ani parteneriatul dintre NATO și Republica Moldova va fi „și mai profund, și mai autentic”.

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a declarat că „în urmă cu 30 de ani, Republica Moldova a aderat la „Parteneriatul pentru Pace” al NATO” și „de atunci parteneriatul nostru a devenit mai strâns și mai profund”.

„Republica Moldova a desfășurat trupe ca parte a misiunii noastre de menținere a păcii în Kosovo, ajutând la menținerea păcii și securității în Balcanii de Vest. Am lucrat împreună pentru a îmbunătăți capacitatea de apărare a Republicii Moldova, reziliența și capacitatea de a face față eficient dezastrelor naturale sau celor provocate de om. NATO a contribuit la îmbunătățirea apărării cibernetice a Republicii Moldova, lucrând cu Universitatea Tehnică a Republicii și cu o echipă de răspuns cibernetic din cadrul forțelor armate moldovenești. Ajutăm la îmbunătățirea bunei guvernări în sectorul forțelor armate și al apărării din Republica Moldova. NATO a furnizat echipamente medicale, care au ajutat Republica Moldova să înfrunte furtuna pandemiei și am ajutat Republica Moldova să distrugă pesticidele dăunătoare și stocurile periculoase de mine antipersonal, surplusuri de muniție și combustibil pentru rachetă. Anul trecut, în lumina de război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, aliații din NATO au convenit asupra unui pachet substanțial de sprijin suplimentar pentru a ajuta la consolidarea apărării cibernetice, a comunicațiilor strategice și a pregătirii și logisticii Republicii Moldova. Iar la summitul nostru, de la Vilnius – din iulie anul trecut, liderii NATO au convenit să continue să intensifice sprijinul practic și politic pentru Republica Moldova”, a comunicat Geoană.

El a mai spus că „toți aliații susțin integrarea europeană a Republicii Moldova”, totodată „NATO respectă pe deplin neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, dar asta nu împiedică dezvoltarea parteneriatului dintre NATO și Republica Moldova”.

„După 30 de ani, parteneriatul nostru continuă să fie din ce în ce mai solid. (…) Sunt convins că anii ce vin ne vor aduce un parteneriat și mai profund, și mai autentic”, a conchis secretarul general adjunct al NATO.

Relațiile cu NATO au fost stabilite în 1992, când Moldova a aderat la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic. Acest forum de dialog a fost succedat în 1997 de Consiliul de Parteneriat Euro-Atlantic, care reunește toate țările Aliate și partenere din zona euro-atlantică. La 16 martie 1994, Republica Moldova a devenit a doua fostă republică sovietică, după Ucraina, care a aderat la programul NATO „Parteneriat pentru Pace”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

1994, 30 ani, Mircea Geoană, Moldova, Parteneriat pentru Pace, top, НАТО

Știri similare

Știri

Cum arată botul lui Șor care adună date personale, anunță sarcini și promite „bonusuri” și ce riscați dacă dați curs VIDEO

Alegeri 2025

Partidul Social Democrat European, înregistrat pentru parlamentare. Ulianovschi: „Aveți ce susține”

Alegeri 2025

Dosarul „Renaștere”, blocat la CEC: propunerea de înregistrare a partidului la alegeri, respinsă. Ce urmează

Ecaterina Arvintii
| 15 august, 2025
17:47

Partidul „Renaștere” – a cărui dizolvare este cerută în instanță – nu a fost înregistrat în cursa pentru alegerile parlamentare. Decizia a fost luată pe 15 august de Comisia Electorală Centrală (CEC), în ciuda unui raport pozitiv care arăta că actele depuse respectă prevederile legale și recomandau înregistrarea formațiunii. Din cei nouă membri ai CEC prezenți la ședință, trei au susținut înregistrarea partidului, cinci au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.

Raportul prin care se recomanda înregistrarea Partidului „Renaștere”, afiliat fugarului condamnat Ilan Șor, a fost prezentat de Vasile Postolache, numit membru al CEC la propunerea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Potrivit acestuia, partidul a respectat toate cerințele legale și poate fi înregistrat în scrutinul din toamnă.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a amintit, în reacție, că Ministerul Justiției a cerut în instanță dizolvarea Partidului „Renaștere”, ca succesor al fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Caraman a propus înregistrarea formațiunii „sub rezerva revocării”, în cazul în care Curtea de Apel va emite o decizie înainte de alegeri. Propunerea nu a fost susținută de ceilalți membri ai autorității electorale.

În cele din urmă, proiectul prezentat de Postolache a fost respins cu votul a cinci membri din cei nouă prezenți. Caraman a explicat că, în continuare, CEC va examina posibilitatea desemnării unui alt raportor și elaborarea unei noi soluții, care va fi discutată într-o ședință viitoare.

„Decizia este una negativă, la această etapă, pentru că nu s-au întrunit numpărul necesar de voturi pentru ca Partidul „Renaștere”, cu lista de candidati, să fie înregistrat pentru a participa în alegerile parlamentare. (…) Procedural, trebuie să venim cu un alt proiect, cu un alt raportor, deja cu o altă soluție, pentru că CEC trebuie să adopte o soluție vizavi de acest caz. Acest proiect era cu înregistrare și nu este susținut”, a explicat președinta CEC.

În reacție, membrii formațiunii politice au acuzat autoritatea electorală că ar fi luat o decizie motivată politic.

„Aceasta nu este o decizie, ci o răzbunare politică la ordinul direct de sus. În Moldova nu se mai joacă cu democrația — puterea elimină brutal din cursă pe toți cei care îi sunt incomozi”, a declarat „Renaștere” într-un comunicat emis urmare a deciziei CEC.

Autoritatea electorală nu a comentat acuzațiile, deocamdată.

Precizăm că patru partide politice afiliate oligarhului fugar Ilan Șor riscă să fie dizolvate. Este vorba despre „Renaștere”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”,„Șansă” și „Victorie”. Acestea sunt vizate de o cerere depusă, pe 11 august, de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru. Autoritățile solicită ca cele patru formațiuni politice să fie recunoscute ca succesoare ale ex-Partidului „Șor” – declarat neconstituțional – și, prin urmare, să fie dizolvate.

Mai mult, pe 14 august, CEC a anunțat că va sesiza Procuratura Anticorupție și, suplimentar, Ministerul Justiției după ce FASM, „Victorie”, „Șansă” și „Renaștere” ar fi organizat evenimente fără acte care să confirme legalitatea folosirii a aproape 3 milioane de lei. Totodată, Comisia a somat Partidul „Renaștere” și pe Victoria Furtună să vireze în bugetul de stat, în total, aproximativ 309 mii de lei. Acțiunile vizează campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului 2024.