Gherman, despre plecarea lui Stamate din PAS: „avea un joc politic al ei personal”. Reacția fostei deputate

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a dezvăluit motivele pentru care fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a pierdut încrederea partidului. În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, din 5 aprilie, Gherman a acuzat-o că „avea o agendă puțin diferită de agenda proiectului” și că „abuza de încrederea” colegilor. Stamate a respins acuzațiile și i-a propus lui Gherman o dezbatere publică televizată.

Gherman a spus că primele semnale de alarmă au apărut în 2021, când Stamate s-a opus ratificării Convenției de la Istanbul, blocând-o temporar, deși PAS își asumase acest obiectiv din 2016.

„De fiecare dată era nevoie să ai cu dumnea ei discuții separate, să o convingi de anumite chestii care erau cumva fundamentale pentru noi ca echipă. Evident că noi mergeam pe încredere, dar au fost mai multe situații în care noi am văzut că dumnea ei abuza de încrederea noastră și mai multe ori s-au întâmplat lucruri pe care ea le susținea că sunt adevărate, după care noi ne convingeam. „, a declarat Gherman.

Vicepreședinta Parlamentului a afirmat că Stamate urmărea să-și crească notorietatea politică prin opinii separate și că acțiunile sale erau „desproporționate” față de încrederea pe care i-o acordase partidul, inclusiv poziția de vicepreședintă și sprijinul în circumscripția Hâncești.

„E clar că avea un joc politic al ei personal și nu doar. Întotdeauna a ținut să aibă opinii separate și care să o scoată în evidență”, a adăugat Gherman.

Reacția Olesei Stamate

Stamate a respins acuzațiile, afirmând că tocmai declarațiile Doinei Gherman confirmă că „PAS nu suportă opinii distincte”.

„Acesta a fost «păcatul» meu: să am o opinie proprie și să îmi permit să o exprim. În interiorul echipei! Vă puteți imagina ce fel de democrație construiește un partid care nu acceptă opinii diferite nici măcar în propria casă?”, a scris Stamate pe Facebook.

Fosta deputată a subliniat că niciodată nu a cerut funcții și că a ajuns vicepreședintă la invitația Maiei Sandu, nu din proprie inițiativă. De asemenea, a remarcat că toți colegii care „au avut curajul să gândească diferit” nu s-au mai regăsit pe listele PAS la alegerile parlamentare din 2025.

„Dacă aveți altceva de spus, spuneți clar, cu subiect și predicat, cu nume și fapte. Altfel, riscați să coborâți discursul la nivel de bârfă”, a conchis Stamate, propunând totodată o dezbatere publică televizată, „față în față, sinceră, fără filtre și fără lozinci”, a mai comentat ea.

Amintim că Olesea Stamate a fost ministră a Justiției în Guvernul Sandu din perioada iunie–noiembrie 2019, iar în 2021 a devenit deputată pe lista PAS, partid care a obținut atunci 63 de mandate și a preluat guvernarea.

Ruptura cu PAS a survenit în aprilie 2025, pe fondul unui scandal legat de legea amnistiei. Partidul i-a cerut să-și depună mandatul, însă Stamate a refuzat și a rămas deputată neafiliată. La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, ea a candidat ca independentă, însă nu a trecut pragul electoral, acumulând doar 0,3% din voturile valabil exprimate.

Pe 17 martie 2026, Stamate a anunțat că renunță la politică, precizând că va rămâne implicată în activități civice. La scurt timp, pe 24 martie, a prezentat public mișcarea civică „Construim înCREDere” — un grup de inițiativă care reunește activiști civici și experți din diverse domenii, atât din țară, cât și din diasporă. Stamate a descris mișcarea drept apolitică și deocamdată neformalizată, cu scopul de a contribui la creșterea transparenței și responsabilității actului de guvernare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: