Grosu: Instituțiile responsabile vor documenta toate cazurile de corupere și transportare a votanților din stânga Nistrului

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că participarea la turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a unui număr sporit de alegători din stânga Nistrului se datorează faptului că aceștia ar fi fost „forțați, manipulați, corupți și șantajați” să o facă de către autoritățile neconstituționale de acolo. Oficialul a menționat că oamenii legii vor documenta toate cazurile de corupere a alegătorilor sau transportare organizată. În același timp, Igor Grosu a spus că și peste hotare conaționalii noștri ar fi transportați cu avioane charter la secțiile de votare din Minsk, Baku și Istanbul pentru a vota. Precizările au fost făcute în cadrul unor declarații de presă după ce și-a exprimat votul. 

Este un deja vu. Vă amintensc că, ceva ani în urmă, regimul separatist care nu are nicio treabă cu procesele democratice din Republica Moldova, mai ales cu procesul de integrare europeană … Se vede și avem deja dovezi. Podu-i plin, oameni, care forțați, care manipulați, care corupți, care șantajați, mânați la vot pe malul stâng. Noi cei de pe malul drept trebuie să ne mobilizăm și cei de peste hotare. În rest, poliția, toate instituțiile responsabile, vor documenta toate cazurile de corupere, de transportare,  de „motivare”, așa cum spunem noi, a alegătorilor, fie că vorbim de cei din stânga Nistrului, fie de peste hotare, în special din zona de est. Pentru că vedeți, acolo s-a ajuns deja cu avioane charter să fie aduși. Nu vorbim despre curse regulate, în care cine din simplă inițiativă și pornire civică, a decis să se deplaseze. Ați văzut și dvs. imagini. Vorbim de Belarus în special, pe direcția Minsk, dar nici Turcia nu face excepția, Istanbul, Ankara”, a declarat Igor Grosu.

Precizăm că un număr sporit de persoane din regiunea transnistreană se deplasează spre secțiile de votare de pe teritoriul malului drept al Nistrului, constituite pentru aceștia, pentru a vota. Pe parcursul zilei, în presă au apărut imagini cu rânduri lungi de vehicule pe podul care face legătura dintre orașele Râbnița și Rezina. În prezent, circulația pe pod este sistată pentru că o persoană din fluxul de oameni deține o cutie suspectă și refuză să dezvăluie oamenilor legii ce se află în interiorul acesteia.

Flux masiv de alegători se atestă și la secțiile de votare din Minsk și Baku. Anterior, autoritățile de la Chișinău au declarat că aglomerațiile de la aceste secții de votare au fost creat artificial, fiind rezultatul „încercărilor de organizare a transportării ilegale a alegătorilor”.

În turul doi al alegerilor prezidențiale concurează președinta Maia Sandu, care aspiră la un nou mandat din partea PAS, și Alexandr Stoianoglo, pretendentul socialiștilor.

Amintim că, primul tur al alegerilor prezidențiale și referendumul constituțional, care au avut loc pe 20 octombrie, s-au desfășurat pe fundalul unui scandal de corupere electorală orchestrată de organizația criminală a oligarhului fugar Ilan Șor, vizând influențarea rezultatelor celor două scrutine. Conform anchetei, organizația „Șor” a mobilizat peste 130 000 de persoane pentru a influența votul, folosind fonduri de la PSB Bank, o bancă sancționată internațional. Procurorii estimează că numărul celor implicați ar putea depăși 300 000 la finalul anchetei, iar până acum au fost identificați 39 de milioane de dolari care au circulat prin rețea.

Șor pentru Stoianoglo?

O investigație jurnalistică a Ziarului de Gardă, care a fost publicată în data de 31 octombrie, arată că Ilan Șor l-ar susține în turul II al alegerilor prezidențiale pe Alexandr Stoianoglo.

Alexandr Stoianoglo neagă orice implicare în cumpărarea de voturi, susținând că nici el, nici PSRM nu au recurs la astfel de practici în campania electorală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: