agrobiznes.md

Guvernul ia măsuri după incendiul de la Giurgiulești: 127 de depozite de păstrare a cerealelor vor fi supuse verificărilor

Depozitele de păstrarea a cerealelor și nutrețurilor combinate vor fi inspectate în vederea corespunderii la normele siguranței antiincendiare. Informația a fost confirmată, pe 31 ianuarie, de Ministerul Agriculturii. Acțiunile vin în contextul recentelor incendii care au avut loc la aceste construcții pe teritoriul Portului Internațioal Liber Giurgiulești.

În total vor fi supuse controlului 127 depozite de păstrare a cerealelor și nutrețurilor combinate, gestionate de 41 agenți economici.

„Inspectarea silozurilor și depozitelor de păstrare a cerealelor a fost solicitată de prim-ministra Natalia Gavrilița, în contextul incendiilor care au avut loc la aceste construcții, inclusiv, recent, la Portul Internațional Liber Giurgiulești.Controalele vor fi realizate de către grupuri comune formate din angajații Agenției pentru Supraveghere Tehnică și din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, cu implicarea la necesitate a reprezentanților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Aceste instituții vor raporta săptămânal despre acțiunile întreprinse și rezultatele verificărilor efectuate. ”, se arată în comunicatul ministerului Agriculturii

Amintim că pe 20 ianuarie, pompierii au fost alertați despre un nou incendiu la Portul Giurgiulești.

Ministrul Afacerilor Interne Ana Revenco a mers, pe 20 ianuarie, la fața locului. Reprezentanții Ministerului declarau că incendiile repetate la silozurile din portul Giurgiulești pun în pericol infrastructura critică de importanță națională și securitatea în zona de frontieră.

Astfel, MAI anunța că va solicita Comisiei Situații Excepționale examinarea subiectului dat pentru a lua anumite măsuri de urgență. „Aceste incendii repetate se află într-o zonă sensibilă. Acolo este un nod strategic pentru economia și securitatea țării noastre, pentru că la Giurgiulești fac joncțiunea 3 state, unul dintre ele fiind în război. Din cauza riscului de explozie și a poluării, pot fi afectate relațiile internaționale”, declara Revenco.

În plus, MAI anunța că a fost pornit un proces de cercetare și se întreprind acțiuni de acumulare a probatoriului sub controlul procurorului, în legătură cu acest caz.

Pe 22 ianuarie, premierul Natalia Gavrilița a anunțat că a cerut ministerelor responsabile să investigheze rapid cauzele incendiilor repetate de la silozurile din portul Giurgiulești. Oficialul declară că „este inacceptabil ca oamenii să sufere din cauza iresponsabilității unor agenți economici”. Totodată, premierul spune că va solicita să fie verificate toate silozurile din țară.

Pe 23 ianuarie, pompierii au declarat că incendiul încă nu a fost stins.

Trans-Oil Moldova a menționat, pe 23 ianuarie, că incidentele nu au provocat răniți sau decese – „nu a afectat traficul feroviar și nu a provocat daune de mediu sau de altă natură”. Cei din urmă mai spun că se angajează să coopereze cu Guvernul pentru a se asigura că incidente similare nu vor avea loc.

Activitatea întreprinderii SRL ,,Danube Oil Company” din Giurgiulești, Cahul a fost suspendată din data de 23 ianuarie curent. Inspectoratul pentru Protecția Mediului a luat această decizie, după ce în cadrul controlului a depistat mai multe încălcări.

Pe 24 ianuarie Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) informa că după patru zile de luptă cu flăcările, pompierii au lichidat incendiul izbucnit la rezervorul nr.2 din Portul Internațional Liber Giurgiulești, unde se păstra o cantitate de 500 tone de șrot de semințe de floarea soarelui.

Un incident similar a avut loc și pe 16 ianuarie 2023. Din cauza mocnirii unei încărcături de peste 1000 tone produs de șrot de floarea soarelui, a avut loc prăbușirea cisternei. Atunci au intervenit 6 echipaje de salvatori și pompieri cu un efectiv de 20 de angajați IGSU, care mai multe zile au acționat pentru localizarea și lichidarea totală a arderii.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: