Colaj NewsMaker

Guvernul spune una, Ceban înțelege ce vrea. Cum a interpretat primarul indicațiile privind implicarea pedagogilor în alegeri

În cadrul eventualelor întruniri cu candidații la alegerile locale din instituțiile de învățământ, cadrele didactice și nondidactice vor putea participa doar în afara programului educațional, iar conducătorii acestora trebuie să monitorizeze respectarea acestui lucru. Solicitarea se regăsește într-o dispoziție semnată pe 8 septembrie de ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun. Documentul, care era unul de circulație internă, a fost publicat de primarul Chișinăului Ion Ceban pe rețelele sale de socializare. Într-o reacție, edilul capitalei a declarat, în mod manipulativ, că documentul ar „obliga” profesorii să participe și să monitorizeze potențialele întâlniri electorale.

Potrivit documentului, Ministerul Educației și Cercetării atenționează asupra neadmiterii utilizării resurselor administrative și asigurarea egalității concurenților electorali.

Ministerul stabilește că instituțiile de învățământ general pot organiza întruniri cu candidații la funcții elective doar în condițiile în care acestea nu vor periclita programul educațional. De asemenea, instituțiile de învățământ trebuie să elaboreze un orar obiectiv şi nepărtinitor pentru toți concurenții electorali.

În context, Ministerul Educatici şi Cercetării a solicitat conducătorilor instituțiilor de învățământ preşcolar, primar, secundar general şi extaşcolar:

– monitorizarea participării personalului didactic şi nondidactic la activitățile cu caracter electoral desfăşurate în instituție doar în afara programului educaţional;

– asumarea responsabilităţii pentru accesul persoanelor străine în incinta instituției de învățământ pentru participarea la întâlnirile cu concurenții electorali

– neimplicarea elevilor în activități electorale desfăşurate în cadrul instituției de învățământ;

– coordonarea prealabilă cu Organele locale de specialitate în domeniul învățământului privind desfășurarea activităților cu caracter electoral.

Telegram/Ion Ceban

În contextul în care a publicat documentul, Ion Ceban a venit și cu un comentariu pe marginea acestuia. Distorsionând informația, edilul de Chișinău a declarat că ministerul Educației i-ar „obliga” pe învățători să participe și să monitorizeze potențialele întruniri.

A a fost transmisă o scrisoare de la Ministerul Educației în care profesorii sunt obligați să participe la ședințele organizate de concurenții electorali, plus la toate să mai și monitorizeze aceste întruniri. Rog cadrele didactice să nu se implice, dacă nu-și doresc acest lucru, ei nu sunt obligați să monitorizeze pe cineva.Cei de la minister și guvernare ar trebui să se îngrijească în primul rând ca profesorii să aibă salarii și condiții bune la locul de muncă. Mi-i rușine pentru această guvernare incompetentă și obraznică”, a spus acesta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Audierea lui Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară”, amânată: a invocat o viroză. Reacția procurorului

Ex-liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a fost adus pe 12 februarie în fața instanței pentru a fi audiat în dosarul „Frauda bancară”. În ședință, Plahotniuc a spus că starea de sănătate nu îi permite să fie audiat, invocând o viroză. Procurorul a declarat că demersul „poate fi considerat o acțiune pentru a tergiversa examinarea cauzei”. Potrivit procurorului de caz, instanța a amânat ședința și a solicitat prezentarea documentelor confirmative. În ședință, judecătorii au aprobat audierea a trei dintre cei 48 de martori solicitați de partea apărării.

Adus în instanță, Plahotniuc a fost întrebat de jurnaliști de ce a reuzat să acorde un interviu, după ce anterior acceptase. „Noi am solicitat permisiunea pentru interviu, ne-au refuzat”, a răspuns ex-liderul PDM. Întrebat dacă pe 17 februarie, când, potrivit deciziei judecătorești, va fi adus silit în instanță pentru a depune mărturie în dosarul „Kuliok”, va face declarații sau va refuza, acesta a răspuns: „N-a rămas mult, așteptați”.

În ședință, Plahotniuc a spus că starea de sănătate nu îi permite să fie audiat pe 12 februarie. „Eu tot sunt om și am prins o viroză”, a afirmat acesta, potrivit Moldova1. În aceeași ședință, judecătorii au aprobat audierea a trei dintre cei 48 de martori solicitați de partea apărării. „Câte un martor din rândul angajaților instituțiilor bancare, Banca de Economii și Banca Socială, și audierea unui martor din rândul celor indicați din lista apărării din cadrul Victoriabank”, au precizat judecătorii.

Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a spus că motivul invocat pentru imposibilitatea de a oferi declarații a fost starea de sănătate. „Nu a fost prezentat niciun document medical care confirmă că starea de sănătate nu permite să dea declarații. Am considerat că este neîntemeiată această cerere. Instanța a solicitat prezentarea documentelor confirmative ulterioare și a amânat ședința pentru o altă dată. (…) Poate fi considerată și o acțiune pentru a tergiversa examinarea cauzei. Atâta timp cât nu avem documentele medicale nu putem să dăm o apreciere obiectivă”, a declarat procurorul.

Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a spus că documentele confirmative solicitate de instanță, ce ține de starea de sănătate a ex-liderului PDM, „nu este de sarcina apărării”. „În fine, ne-am conformat solicitării instanței și vom prezenta actele necesare. Se va face o adresare către instituția penitenciară în vederea obținerii unui astfel de act”, a adăugat Rogac.

Ce ține de cei trei martori, dintre cei 48 solicitați de apărare, acceptați de instanță, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a spus că a „pledat pentru respingerea acelei cereri ca inadmisibilă, deoarece, la o anumită etapă, instanța s-a expus pe lista martorilor”. „Există încheieri definitive și, din punctul nostru de vedere, nu putea să revină la acea listă. Instanța a considerat să admită 3 din 48 de martori. (…) Asta înseamnă că o să mai dureze o ședință-două cercetarea judecătoarească din cele preconizate care le avem până la sfârșitul lunii”, a comunicat procurorul.

Avocatul a spus că decizia instanței de a accepta 3 martori din 48 „reprezintă un dezechilibru și o încălcare a egalității”. „Instanța practic ne-a dat o sarcină mai că nu imposibilă: în patru zile să identificăm martorii, să-i cităm și să asigurăm prezența acestora în sala de judecată”, a mai spus avocatul.

***

Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: