HURTS vin în Moldova pentru a concerta în Chișinău pe 1 iulie 2023

Formată la Manchester în urmă cu peste un deceniu, Hurts este o trupă electronică pop alcătuită din vocalistul Theo Hutchcraft și multi-instrumentistul și producătorul Adam Anderson. Cunoscuți pentru videoclipurile sale stilizate și pentru muzica pop, epică și dramatică.

În 2010 a fost lansat albumul de debut a Hurts, «Happiness», și a devenit rapid un succes uriaș în toată Europa, atingând statutul de platină de 13 ori și de 4 ori de aur în întreaga lume. Albumele ulterioare, «Exile», «Surrender» și «Desire» au urmat de atunci exemplul și au obținut numeroase premii, inclusiv NME Awards, un premiu german BAMBI, MTV Europe Music Awards și câștig la categoria «Best International newcomer» la ECHO Awards din Germania.

După ce au vândut sute de mii de bilete la concerte live în întreaga lume în ultimul deceniu și, deseori, fiind parte din circuitul headliner-urilor la numeroase festivaluri globale, trupa și-a construit o bază de fani de demnă de admirație. În 2020, trupa a revenit cu cel de-al cincilea album de studio «FAITH», cu single-uri epice precum «Voices», «Redemption» și «All I Have To Give», susținute de o campanie creativă incredibilă, trupa a reușit să ajungă la fani prin tehnologie ca niciodată anterior, ei fiind implicați în fiecare pas al campaniei.

«FAITH» este atât o întoarcere la rădăcini, cât și o regândire a tot ceea ce s-a întâmplat cu trupa în cei 10 ani de la lansarea debutului «Happiness». Muzicienii recunosc că, după turneul de susținere a albumului anterior «Desire», s-au confruntat cu o oboseală incredibilă, așa că este posibil ca acest disc să nu fi avut loc. Trupa a făcut o revenire masivă creativă expusă în 11 piese noi care demonstrează cea mai bună formă a Hurts.

Pe parcursul a treisprezece ani de concerte pe principalele scene ale lumii, Hurts s-a transformat dintr-un duo pop static într-o adevărată trupă rock matură. În același timp, băieții nu și-au pierdut luciul extern și arată ca style icons în orice situație. Codul vizual al muncii lor este mereu în sinergie cu muzica, fie că este vorba de secvențe video de clipuri care se referă la David Lynch, fie de fundalul scenei corului gospel ce i-au însoțit pe scena de la Glastonbury în 2016.

Moduluri sofisticate de synth-pop, Hurts, revin acum cu un turneu de concerte selecte în această vară pentru a demonstra forma sa muzicală, fizică și energetică perfectă. Artiștii Hurts vor susține un concert la Chișinău pe 1 iulie 2023 în cadrul turneului acestui turneu.

Biletele pe honeycomb-live.com și livetickets.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Premierul Munteanu, prima vizită de lucru în Găgăuzia de la preluarea mandatului

Premierul Alexandru Munteanu întreprinde astăzi, 18 decembrie, o vizită de lucru în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia. Informația a fost comunicată de reprezentanții Guvernului. Menționăm că aceasta este prima vizită de lucru a premierului în Găgăuzia de la preluarea mandatului.

Potrivit Guvernului, Alexandru Munteanu va avea „o ședință cu reprezentanții administrației publice și locale și ai serviciilor desconcentrate”. 

Totodată, premierul va vizita Incubatorul de afaceri din municipiul Ceadîr-Lunga, unde are stabilită o întâlnire cu mai mulți antreprenori. De asemenea, Munteanu va merge la Platforma Industrială Multifuncțională Ceadîr-Lunga.

Agenda mai include deplasarea în localitatea Cioc-Maidan, pentru a inspecta lucrările de renovarea a clădirii Casei de Cultură. Ulterior, la Comrat, șeful Guvernului va discuta cu elevii și profesorii Liceului Teoretic „Nicolai Tretiakov”.

***

Alexandru Munteanu a preluat oficial conducerea Guvernului pe 1 noiembrie 2025.

Referindu-se la Găgăuzia, Munteanu a dat asigurări că autonomia este o regiune „importantă” și că ar urma să fie unul dintre primele locuri pe care le va vizita. Totodată, el a explicat că nu a inclus bașcanul Găgăuziei în componența Guvernului, deoarece „nu are candidat la această poziție”. Potrivit legislației, bașcanul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de șeful statului. Evghenia Guțul, aleasă guvernatoare a autonomiei în urma alegerilor din 2023, nu a fost inclusă în componența Guvernului. Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că nu a semnat un decret în acest sens din cauza afilierii lui Guțul cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda bancară”.

Menționăm că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”. Dosarul în care figurează Guțul se află acum pe rol la Curtea de Apel Centru, iar bașcana este în arest preventiv până la pronunțarea unei decizii definitive.

Mai precizăm că, pe 14 noiembrie 2025, Dmitri Constantinov a anunțat că renunță la funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. Decizia a fost făcută publică la mai puțin de o lună după vizita șefului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, în autonomie, unde cei doi au avut o întrevedere cu ușile închise. Constantinov a invocat motive de sănătate și a menționat că plecarea sa nu are legătură cu presiuni politice. Pe 5 decembrie s-a aflat că procurorii cer 13 ani de închisoare pentru Constantinov și că decizia va fi pronunţată la sfârşitul lunii decembrie. Între timp s-a decis că alegerile pentru legislativul local din Găgăuzia vor avea loc pe 22 martie 2026, iar turul doi, dacă va fi necesar, va fi organizat pe 5 aprilie.

thenationaldesk.com/foto simbol

Fugar, căutat de Moldova pentru fraude, adus din SUA la Chișinău. Ambasadă: intrase ilegal în Statele Unite

Autoritățile americane și cele din Republica Moldova au coordonat, în această săptămână, o operațiune de returnare a unui fugar din Atlanta la Chișinău. Persoana era căutată de autoritățile moldovenești pentru activități frauduloase comise atât înainte, cât și după intrarea ilegală în SUA. Informația a fost comunicată de Ambasada SUA în Republica Moldova, care a precizat că acum persoana urmează să fie trasă la răspundere la Chișinău.

Potrivit instituției diplomatice, acțiunile pentru returnarea unui fugar din Atlanta la Chișinău au avut loc în această săptămână și au implicat: agenți speciali ai Serviciului de Securitate Diplomatică al Ambasadei SUA; ofițeri ai Serviciului american pentru Imigrare și Control Vamal; Procuratura Generală a Republicii Moldova; Inspectoratul General al Poliției de Frontieră; și Inspectoratul General al Poliției.

Persoana era căutată de autoritățile Republicii Moldova pentru activități frauduloase comise atât înainte, cât și după intrarea ilegală în Statele Unite, a precizat ambasada, adăugând că „acest individ va fi tras acum la răspundere la Chișinău”. „Cooperarea în domeniul aplicării legii dintre Statele Unite și Republica Moldova contribuie la creșterea siguranței ambelor noastre țări”, a adăugat instituția diplomatică.

NewsMaker

NM Espresso: Economia Moldovei „se redresează treptat”, un nou scandal la Primăria capitalei, Netflix va difuza serialul „Plaha”

Economia Moldovei și FMI

Economia Moldovei „se redresează treptat” după șocurile externe: creșterea PIB în 2025 ar putea fi de 2,7–2,3%, iar până în 2028 ar putea ajunge la 3,7%, pe fondul investițiilor și reformelor structurale. Aceste concluzii reies din raportul misiunii FMI, a declarat prim-ministrul Alexandru Munteanu după întrevederea cu reprezentanții fondului la Chișinău.

Guvernul a subliniat că Moldova intenționează să „mențină disciplina bugetar-financiară”, trecând de la o economie a consumului la un model orientat spre investiții și producție.


Criza energetică în Transnistria

Noul val al crizei energetice din Transnistria are un caracter „tehnic, nu politic” și a apărut după ce Tiraspolul a refuzat „schema transparentă de livrare a gazelor” propusă de Chișinău și UE, optând pentru mecanismul propus de Moscova, a declarat vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. El a avertizat că asemenea crize „se pot repeta la fiecare câteva săptămâni”, întrucât „agentul de plată poate fi schimbat în orice moment”, în funcție de sancțiunile UE.

Între timp, Parlamentul European a aprobat renunțarea completă a statelor UE la achizițiile de gaze rusești: gaz lichefiat – începând cu 1 ianuarie 2027, gaz prin conducte – din 1 noiembrie 2027.


Raportul Comisiei de la Veneția și comasarea procuraturilor specializate

Ministerul Justiției a creat un grup de lucru care va examina raportul Comisiei de la Veneția, care a criticat ideea comasării Procuraturii Anticorupție cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, care a precizat că obiectivul grupului este „îmbunătățirea interacțiunii” dintre structurile anticorupție, iar concluzii privind o eventuală comasare a celor două procuraturi specializate este prematur să fie formulate.


Scandal la Primărie din cauza unui bloc nou de la Ciocana

Fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău a cerut demisia a cinci funcționari ai Primăriei din cauza scandalului legat de construcția unui complex locativ din sectorul Ciocana. PAS susține că dezvoltatorul a comis numeroase încălcări cu acordul Primăriei și îl acuză pe primarul Ion Ceban că „s-a spălat pe mâini” și a delegat toate atribuțiile. Partidul MAN, condus de Ceban, a catalogat acuzațiile drept „zgomot mediatic” și a comunicat că toate autorizațiile de construcție au fost emise „în strictă conformitate cu legea”.Mai multe despre problemele complexului de la Ciocana, aflați din reportajul „Case înghesuite și apartamente fără lumină solară”.


Dosarul Plahotniuc: Candu, Netflix

Judecătoria Chișinău l-a audiat pe fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, în dosarul „Furtul miliardului”, în care este inculpat nașul său, fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Candu nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, în timp ce Plahotniuc a discutat cu presa și a declarat că își poate demonstra nevinovăția. Întrebat despre condițiile din detenție, oligarhul a spus că nu beneficiază de privilegii speciale și că „nu este răsfățat, deși a văzut și alte condiții”. Detalii – în reportajul NM „Plahotniuc pune multe întrebări”.

Între timp, serviciul de streaming Netflix a cumpărat drepturile de difuzare a serialului „Plaha”, a cărui premieră va avea loc pe 1 ianuarie. Serialul spune povestea studentului Plaha, care își construiește treptat o carieră mafiotă, face prima tranzacție murdară și prima victimă.


Remanieri în Guvern

Secretarul de stat al Ministerului Culturii, Vlad Vornic, și-a anunțat demisia. Funcția va fi preluată de Corneliu Cirimpei, care, potrivit Guvernului, are „o vastă experiență profesională” în structurile de stat și ONG-uri.

De asemenea, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va fi condus de directorul Agenției de Mediu, Dorin Poverjuc.


Salariile profesorilor

Majorarea salariilor profesorilor nu va avea loc de la 1 ianuarie, așa cum era așteptat, ci de la 1 septembrie 2026 – simultan cu intrarea în vigoare a noii legi „privind salarizarea”, a anunțat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, explicând că majorarea a fost amânată pentru septembrie, când „bugetul își va putea permite acest lucru”.


Pe scurt

CEC a aprobat bugetul pentru 2026 în valoare de aproximativ 151,1 milioane de lei, dintre care 66,6 milioane de lei vor fi direcționate pentru finanțarea partidelor politice.

În Moldova va fi elaborată o hartă a riscului seismic și vor fi evaluate clădirile în funcție de rezistența la cutremure, fiind încadrate în categorii de siguranță: scăzută, medie sau înaltă.

Guvernul intenționează să creeze până în 2027 cinci mii de locuri noi în creșe și va aloca pentru realizarea acestui scop 385 de milioane de lei.

Doi foști judecători din Moldova au fost găsiți vinovați de pronunțarea unor hotărâri vădit ilegale în dosarul „Laundromat”, însă au scăpat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție.

Instanțele din Moldova și Israel vor coopera direct în cauze civile și comerciale, ceea ce va simplifica „obținerea probelor, precum și recunoașterea și executarea hotărârilor” în cele două țări.

EurovisionCompania Teleradio-Moldova a publicat lista interpreților și pieselor care au ajuns în finala selecției naționale pentru „Eurovision-2026”. În listă sunt incluși 16 artiști, printre care Satoshi, Katy Rain și DAYANA.


Și despre ceea ce va fi astăzi, 18 decembrie

  • 10:00 – Ședința Consiliului Municipal Chișinău.
  • 10:00 – Ședința plenară a Parlamentului.
  • 10:00 – Ședința de judecată în dosarul Plahotniuc.
Andrei Mardari / NewsMaker

Pașaportul român, pe locul 2. Ce poziție ocupă cel moldovenesc în noul clasament mondial?

România a urcat pe locul al doilea la nivel mondial în clasamentul Nomad Capitalist Passport Index, ediția a 10-a, după ce anul trecut ocupase locul 21, scrie Libertatea.ro. Clasamentul celor mai puternice pașapoarte este pentru anul 2026. Republica Moldova se situează pe locul 87.

Nomad Capitalist Passport Index a evaluat 199 de țări pe baza a cinci criterii principale: călătorii fără viză, impozitare, percepție globală, dubla cetățenie și libertăți personale. În acest an, Malta ocupă primul loc la nivel global. Grecia, Irlanda și România împart locul al doilea. Pe locul următor este Cipru.

Italia, Cehia, Bulgaria și Noua Zeelandă s-au clasat la egalitate pe locul al șaselea. Regatul Unit și Statele Unite s-au situat pe locurile 35, respectiv 43.

Republica Moldova se clasează pe locul 87 în clasamentul Nomad Capitalist Passport Index pentru 2026. Spre comparație, în 2025 țara noastră s-a aflat pe locul 92, la fel ca și în 2024. În 2023, Republica Moldova s-a clasat pe locul 88.

Banca Națională a Moldovei

CEC a aprobat bugetul pentru 2026: aproape jumătate alocat partidelor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat bugetul instituției pentru anul 2026, în valoare de peste 151 milioane de lei. Potrivit datelor prezentate, aproape jumătate din buget va fi îndreptat spre finanțarea partidelor politice. Bugetul estimat de CEC va fi înaintat Parlamentului spre examinare.

Potrivit CEC, bugetul aprobat este de 151 068,2 mii lei.

„Pentru activitatea Comisiei devizul de cheltuieli este de 48 188,6 mii lei, iar pentru activitatea consiliilor electorale de circumscripție de nivelul al doilea este de 15 005,2 mii lei. Peste 66 603,8 mii lei vor fi îndreptați spre finanțarea partidelor politice. Bugetul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral este planificat în valoare de 5 348,2 mii lei”, a comunicat instituția electorală.

Conform CEC, pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale noi sunt estimate 13 059,5 mii lei, iar devizul de cheltuieli pentru implementarea parțială a votului prin corespondență – 400,0 mii lei.

Bugetul estimat de Comisia Electorală Centrală va fi înaintat Parlamentului Republicii Moldova.

Bugetul CEC pentru 2025 a fost aprobat în valoare de peste 341 milioane de lei. Cei mai mulți bani au fost alocați organizării și desfășurării alegerilor parlamentare – peste 180 milioane de lei. Pentru finanțarea partidelor politice au fost prevăzuți peste 62 milioane de lei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: