Andrei Mardari / NewsMaker

Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu. Magistrații au respins solicitarea procurorilor de a-l plasa în Penitenciarul nr. 13

Fostul președinte Igor Dodon rămâne în continuare în arest la domiciliu. Magistrații Curții de Apel au respins recursul procurorilor de a-l plasa în Penitenciarul nr. 13, dar și pe cel al avocaților, care cereau eliberarea lui Dodon sub control judiciar.

După ședința de judecată, Dodon a declarat nevinovat, iar cazul este politic. De asemenea, el spune că nu are încredere în procurorii care se ocupă de cazul lui. Dodon a mai spus că procurorul Iarmaliuc ar fi lipsit de experiență. El a menționat că pentru a deveni procuror este nevoie de 4 ani de experiență, iar experiența lui Iarmaliuk este de 3 ani.

„Niciunul dintre procurorii mai experimentați nu a vrut să se ocupe de acest caz”, a spus Dodon.

El a avertizat că va exista „justiție televizată” în cazul lui și a spus că procurorii i-au interzis să-și vadă mama.

„Eu sunt conștient că urmează o perioadă destul de lungă de justiție televizată, inclusiv vor fi organizate falsuri și scurgeri de probe din dosar, cu foto și video din arhiva familiei, pentru show-uri publice, filmări cu drona asupra casei mele și a rudelor, presiuni psihologice asupra apropiaților. Toate acestea cu scopul de a denigra imaginea mea și pentru ca guvernarea să-și poată motiva în mod artificial persecuția politică împotriva mea”, a declarat Dodon.

Decizia a fost luată de către judecătorul Ghenadie Morozan, după ce solicitarea procurorilor privind recuzarea magistratului a fost respinsă (acuzarea a argumentat că fratele lui Morozan este căsătorit cu sora lui Vladimir Plahotniuc, iar fostul lider al PDM are statut în învinuit în același dosar în care este vizat Dodon).

Pe 24 mai curent, Procuratura Generală a anunțat că pe numele lui Igor Dodon a fost deschis un dosar de corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Investigația ține de o înregistrare video în care Dodon a primit o sacoșă de la Vladimir Plahotniuc. În dosarul «despre sacoșă» este vizat nu doar Dodon, ci și intermediarii.

Totodată, în timpul perchezițiilor în casa lui Dodon, a fost depistată o sumă mare de bani, obiecte de lux și o recipisă pentru suma de 25 mii de euro. Perchezițiile au durat 12 ore.

Procurorii au cerut pe 25 mai arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile a ex-președintelui Igor Dodon. Ulterior, instanța a decis plasarea în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Dosarul penal al lui Dodon este gestionat de câțiva procurori. Unii dintre aceștia au ajuns deja în vizorul presei. S-a constatat că procurorul Petru Iarmaliuc, care la 24 mai a efectuat perchezițiile în locuința lui Dodon, a candidat pentru funcția de deputat pe lista unui partid politic.

Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova reținut pentru 72 de ore.

Acesta neagă toate acuzațiile care i se aduc și spune că sunt făcute la comanda președintei Maia Sandu. Șefa statului a respins aceste declarații. Pe de altă parte ministrul Justiției Sergiu Livinenco a menționat că acesta este un „dosar juridic și nu politic”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: