Andrei Mardari / NewsMaker

Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu. Magistrații au respins solicitarea procurorilor de a-l plasa în Penitenciarul nr. 13

Fostul președinte Igor Dodon rămâne în continuare în arest la domiciliu. Magistrații Curții de Apel au respins recursul procurorilor de a-l plasa în Penitenciarul nr. 13, dar și pe cel al avocaților, care cereau eliberarea lui Dodon sub control judiciar.

După ședința de judecată, Dodon a declarat nevinovat, iar cazul este politic. De asemenea, el spune că nu are încredere în procurorii care se ocupă de cazul lui. Dodon a mai spus că procurorul Iarmaliuc ar fi lipsit de experiență. El a menționat că pentru a deveni procuror este nevoie de 4 ani de experiență, iar experiența lui Iarmaliuk este de 3 ani.

„Niciunul dintre procurorii mai experimentați nu a vrut să se ocupe de acest caz”, a spus Dodon.

El a avertizat că va exista „justiție televizată” în cazul lui și a spus că procurorii i-au interzis să-și vadă mama.

„Eu sunt conștient că urmează o perioadă destul de lungă de justiție televizată, inclusiv vor fi organizate falsuri și scurgeri de probe din dosar, cu foto și video din arhiva familiei, pentru show-uri publice, filmări cu drona asupra casei mele și a rudelor, presiuni psihologice asupra apropiaților. Toate acestea cu scopul de a denigra imaginea mea și pentru ca guvernarea să-și poată motiva în mod artificial persecuția politică împotriva mea”, a declarat Dodon.

Decizia a fost luată de către judecătorul Ghenadie Morozan, după ce solicitarea procurorilor privind recuzarea magistratului a fost respinsă (acuzarea a argumentat că fratele lui Morozan este căsătorit cu sora lui Vladimir Plahotniuc, iar fostul lider al PDM are statut în învinuit în același dosar în care este vizat Dodon).

Pe 24 mai curent, Procuratura Generală a anunțat că pe numele lui Igor Dodon a fost deschis un dosar de corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Investigația ține de o înregistrare video în care Dodon a primit o sacoșă de la Vladimir Plahotniuc. În dosarul «despre sacoșă» este vizat nu doar Dodon, ci și intermediarii.

Totodată, în timpul perchezițiilor în casa lui Dodon, a fost depistată o sumă mare de bani, obiecte de lux și o recipisă pentru suma de 25 mii de euro. Perchezițiile au durat 12 ore.

Procurorii au cerut pe 25 mai arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile a ex-președintelui Igor Dodon. Ulterior, instanța a decis plasarea în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Dosarul penal al lui Dodon este gestionat de câțiva procurori. Unii dintre aceștia au ajuns deja în vizorul presei. S-a constatat că procurorul Petru Iarmaliuc, care la 24 mai a efectuat perchezițiile în locuința lui Dodon, a candidat pentru funcția de deputat pe lista unui partid politic.

Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova reținut pentru 72 de ore.

Acesta neagă toate acuzațiile care i se aduc și spune că sunt făcute la comanda președintei Maia Sandu. Șefa statului a respins aceste declarații. Pe de altă parte ministrul Justiției Sergiu Livinenco a menționat că acesta este un „dosar juridic și nu politic”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: