Andrei Mardari / NewsMaker

Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu. Magistrații au respins solicitarea procurorilor de a-l plasa în Penitenciarul nr. 13

Fostul președinte Igor Dodon rămâne în continuare în arest la domiciliu. Magistrații Curții de Apel au respins recursul procurorilor de a-l plasa în Penitenciarul nr. 13, dar și pe cel al avocaților, care cereau eliberarea lui Dodon sub control judiciar.

După ședința de judecată, Dodon a declarat nevinovat, iar cazul este politic. De asemenea, el spune că nu are încredere în procurorii care se ocupă de cazul lui. Dodon a mai spus că procurorul Iarmaliuc ar fi lipsit de experiență. El a menționat că pentru a deveni procuror este nevoie de 4 ani de experiență, iar experiența lui Iarmaliuk este de 3 ani.

„Niciunul dintre procurorii mai experimentați nu a vrut să se ocupe de acest caz”, a spus Dodon.

El a avertizat că va exista „justiție televizată” în cazul lui și a spus că procurorii i-au interzis să-și vadă mama.

„Eu sunt conștient că urmează o perioadă destul de lungă de justiție televizată, inclusiv vor fi organizate falsuri și scurgeri de probe din dosar, cu foto și video din arhiva familiei, pentru show-uri publice, filmări cu drona asupra casei mele și a rudelor, presiuni psihologice asupra apropiaților. Toate acestea cu scopul de a denigra imaginea mea și pentru ca guvernarea să-și poată motiva în mod artificial persecuția politică împotriva mea”, a declarat Dodon.

Decizia a fost luată de către judecătorul Ghenadie Morozan, după ce solicitarea procurorilor privind recuzarea magistratului a fost respinsă (acuzarea a argumentat că fratele lui Morozan este căsătorit cu sora lui Vladimir Plahotniuc, iar fostul lider al PDM are statut în învinuit în același dosar în care este vizat Dodon).

Pe 24 mai curent, Procuratura Generală a anunțat că pe numele lui Igor Dodon a fost deschis un dosar de corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Investigația ține de o înregistrare video în care Dodon a primit o sacoșă de la Vladimir Plahotniuc. În dosarul «despre sacoșă» este vizat nu doar Dodon, ci și intermediarii.

Totodată, în timpul perchezițiilor în casa lui Dodon, a fost depistată o sumă mare de bani, obiecte de lux și o recipisă pentru suma de 25 mii de euro. Perchezițiile au durat 12 ore.

Procurorii au cerut pe 25 mai arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile a ex-președintelui Igor Dodon. Ulterior, instanța a decis plasarea în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Dosarul penal al lui Dodon este gestionat de câțiva procurori. Unii dintre aceștia au ajuns deja în vizorul presei. S-a constatat că procurorul Petru Iarmaliuc, care la 24 mai a efectuat perchezițiile în locuința lui Dodon, a candidat pentru funcția de deputat pe lista unui partid politic.

Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova reținut pentru 72 de ore.

Acesta neagă toate acuzațiile care i se aduc și spune că sunt făcute la comanda președintei Maia Sandu. Șefa statului a respins aceste declarații. Pe de altă parte ministrul Justiției Sergiu Livinenco a menționat că acesta este un „dosar juridic și nu politic”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

6300 de lei – salariul minim propus de Guvern, în 2026. Reacția sindicatelor: „Nu acoperă un trai decent”

Salariul minim pe țară pentru anul viitor ar urma să fie de 6300 de lei, sau cu 800 de lei mai mult decât este în prezent. Propunerea a fost înaintată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Instituția argumentează că inițiativa are drept obiectiv o majorare sustenabilă a salariului minim, ținând cont atât de nevoile salariaților, cât și de condițiile economice și bugetare actuale. Sindicatele critică însă propunerea, considerând suma insuficientă și solicitând un nivel mai ridicat, de 8 050 de lei.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, implementarea noii valori va urmări asigurarea unui cadru de previzibilitate și echitate, care să sprijine realizarea obiectivului Guvernului de creștere etapizată a salariului minim pe țară, de reducere a sărăciei și de combatere a muncii nedeclarate.

Instituția de resort a prezentat și evoluția salariului minim național (brut), la nivel de țară, în ultimii ani, care a fost una accelerată:
 2021 – 2 935 lei
 2022 – 3 500 lei (creștere de aproximativ +19% față de 2021)
 2023 – 4 000 lei (creștere de circa +12,5% față de 2022)
 2024 – 5 000 lei (creștere de +25% față de 2023)
 2025 – 5 500 lei (creștere de +10% față de 2024)
 2026 – propus la 6 300 lei, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ +15% față de 2025 și o majorare totală de circa +115% față de 2021.

Sindicatele resping propunerea: 6 300 lei nu asigură un trai decent

Sindicaliștii susțin că salariul minim propus de 6 300 de lei nu acoperă necesitățile vitale ale angajaților și nu reușește să scoată lucrătorii din sărăcie, fiind insuficient pentru a asigura un trai decent pentru salariați și familiile lor. De asemenea, această sumă nu garantează obținerea pensiei minime după 40 de ani de activitate și nu respectă cerințele Directivei UE 2022/2041.

În plus, salariul minim propus nu contribuie la atingerea obiectivului Guvernului de a ajunge la un nivel de 10 000 de lei până la finalul mandatului, așa cum este prevăzut în Programul de activitate „UE, Pace, Dezvoltare”. Opinia a fost exprimată în cadrul ședinței Grupului de lucru tehnic de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, desfășurată pe 21 noiembrie 2025, la solicitarea CNSM.

„CNSM consideră că salariul minim care urmează a fi stabilit trebuie să corespundă costului real al vieții și standardele europene privind protecția socială. În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 20 noiembrie, Ministerul Finanțelor a prezentat și opțiunea stabilirii unui salariu minim de 6500 de lei, iar costul în cazul dat s-ar fi majorat cu doar 130 milioane de lei pe an, din care circa 50% urmau să fie încasate în bugetul public național sub formă de impozit pe venit, prime medicale și contribuții sociale, ceea ce considerăm că este un cost neesențial pentru buget”, se arată în comunicatul sindicatelor.

Amintim că salariul minim pe țară reprezintă mărimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: