Tudor Mardei/NewsMaker

„Îi dăm crezare”. Ce explicații a primit ministrul Perciun în cazul Orheiland-ului lui Șor, ajuns în programul de studiere a limbii române

Orheiland-ul lui Șor s-a regăsit în programul național de studiere a limbii române din cauza unei greșeli mecanice. Explicația a fost oferită, ministrului Dan Perciun, de către persoana responsabilă de elaborarea testelor. Potrivit lui Perciun, persoana nu a intuit „mesajul public prost pe care îl transmite plasarea acelei întrebări”. Pe lângă explicații, a adăugat Perciun, persoana și-a cerut scuze. „Nu avem motive să bănuim persoana respectivă de rea intenție, îi dăm crezare”, a comunicat ministrul, pe 25 septembrie. 

„Am avut o discuție cu persoana responsabilă de elaborarea acelor teste, am recepționat scuzele și explicațiile de rigoare și situația nu se va mai repeta”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Potrivit ministrului, explicația persoanei responsabile este din zona „unei greșeli mecanice, comise fără a intui mesajul public prost pe care îl transmite plasarea acelei întrebări în cadrul testului”.

„Nu avem motive să bănuim persoana respectivă de rea intenție. Îi dăm crezare că a fost o greșeală comisă care nu se va mai repeta”, a conchis oficialul.

Pe 14 septembrie, NewsMaker a scris că un fragment din testul de evaluare finală pentru nivelul B1, inclus în programul național de studiere a limbii române, elaborat de Ministerul Educației, este despre „OrheiLandul” lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare și al cărui partid a fost declarat în afara Constituției și catalogat drept „organizație criminală” de către autorități, în repetate rânduri. Detalii AICI.

Pe 15 septembrie, Ministerul Educației a declarat că responsabil de elaborarea materialelor didactice este un consorțiu format din universități și organizații ale societății civile. Ministerul le-a cerut explicații, pentru a stabili „dacă eroarea comisă a fost din imprudență sau reavoință”. Ministerul declara, pentru NewsMaker, că în funcție de circumstanțe vor fi stabilite sancțiuni. Instituția mai adăuga că este „inacceptabilă promovarea unor obiective care au fost construite pe banii proveniți din furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova”. Detalii AICI.

***

Programul național de studiere a limbii române este destinat adulților care vor să își perfecționeze cunoștințele sau să studieze limba română de la zero. Programul național privind învățarea limbii române pentru 2023-2025 a fost aprobat de Guvern anul trecut. În 2023, în cadrul programului, au fost instruite 6 550 de persoane.

Anul acesta, cele mai multe cereri au fost depuse de persoane care locuiesc în Chișinău – 6 911, urmat de UTA Găgăuzia – 1 586, Bălți – 682, Tiraspol – 622. Restul 2 971 cereri au fost depuse de persoane din celelalte raioane ale țării. Din numărul total de solicitanți, peste 9 000 au cerut să studieze nivelul începător (A1) sau nivelul elementar (A2). Mai mult de jumătate sau 56% au cerut să facă cursurile online, iar restul  44 % –  cu prezență fizică. Peste 75% din persoane doresc să urmeze cursurile după orele de serviciu. Pentru ediția din anul curent a programului, Ministerul Educației a alocat 10 milioane de lei.

***

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc.

Potrivit unor investigații jurnalistice, el a trăit în Israel, de unde a continuat să se implice în politica de la Chișinău, inițial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituțional între timp, iar ulterior – prin intermediul formațiunilor politice afiliate lui.

În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci, Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut că decizia Curții de Apel „îl lasă rece” și că nu are de gând să se conformeze acesteia.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Din 2024, Șor s-a stabilit în Rusia, unde a constituit Blocul „Victorie”, din care fac parte partide-satelit din Moldova. La evenimentele organizate periodic la Moscova participă bașcanul Evghenia Guțul, președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrii Constantinov, liderul „Șansă” Alexei Lungu, deputata Marina Tauber și parlamentarul Vasile Bolea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: