Tudor Mardei/NewsMaker

„Îi dăm crezare”. Ce explicații a primit ministrul Perciun în cazul Orheiland-ului lui Șor, ajuns în programul de studiere a limbii române

Orheiland-ul lui Șor s-a regăsit în programul național de studiere a limbii române din cauza unei greșeli mecanice. Explicația a fost oferită, ministrului Dan Perciun, de către persoana responsabilă de elaborarea testelor. Potrivit lui Perciun, persoana nu a intuit „mesajul public prost pe care îl transmite plasarea acelei întrebări”. Pe lângă explicații, a adăugat Perciun, persoana și-a cerut scuze. „Nu avem motive să bănuim persoana respectivă de rea intenție, îi dăm crezare”, a comunicat ministrul, pe 25 septembrie. 

„Am avut o discuție cu persoana responsabilă de elaborarea acelor teste, am recepționat scuzele și explicațiile de rigoare și situația nu se va mai repeta”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Potrivit ministrului, explicația persoanei responsabile este din zona „unei greșeli mecanice, comise fără a intui mesajul public prost pe care îl transmite plasarea acelei întrebări în cadrul testului”.

„Nu avem motive să bănuim persoana respectivă de rea intenție. Îi dăm crezare că a fost o greșeală comisă care nu se va mai repeta”, a conchis oficialul.

Pe 14 septembrie, NewsMaker a scris că un fragment din testul de evaluare finală pentru nivelul B1, inclus în programul național de studiere a limbii române, elaborat de Ministerul Educației, este despre „OrheiLandul” lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare și al cărui partid a fost declarat în afara Constituției și catalogat drept „organizație criminală” de către autorități, în repetate rânduri. Detalii AICI.

Pe 15 septembrie, Ministerul Educației a declarat că responsabil de elaborarea materialelor didactice este un consorțiu format din universități și organizații ale societății civile. Ministerul le-a cerut explicații, pentru a stabili „dacă eroarea comisă a fost din imprudență sau reavoință”. Ministerul declara, pentru NewsMaker, că în funcție de circumstanțe vor fi stabilite sancțiuni. Instituția mai adăuga că este „inacceptabilă promovarea unor obiective care au fost construite pe banii proveniți din furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova”. Detalii AICI.

***

Programul național de studiere a limbii române este destinat adulților care vor să își perfecționeze cunoștințele sau să studieze limba română de la zero. Programul național privind învățarea limbii române pentru 2023-2025 a fost aprobat de Guvern anul trecut. În 2023, în cadrul programului, au fost instruite 6 550 de persoane.

Anul acesta, cele mai multe cereri au fost depuse de persoane care locuiesc în Chișinău – 6 911, urmat de UTA Găgăuzia – 1 586, Bălți – 682, Tiraspol – 622. Restul 2 971 cereri au fost depuse de persoane din celelalte raioane ale țării. Din numărul total de solicitanți, peste 9 000 au cerut să studieze nivelul începător (A1) sau nivelul elementar (A2). Mai mult de jumătate sau 56% au cerut să facă cursurile online, iar restul  44 % –  cu prezență fizică. Peste 75% din persoane doresc să urmeze cursurile după orele de serviciu. Pentru ediția din anul curent a programului, Ministerul Educației a alocat 10 milioane de lei.

***

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc.

Potrivit unor investigații jurnalistice, el a trăit în Israel, de unde a continuat să se implice în politica de la Chișinău, inițial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituțional între timp, iar ulterior – prin intermediul formațiunilor politice afiliate lui.

În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci, Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut că decizia Curții de Apel „îl lasă rece” și că nu are de gând să se conformeze acesteia.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Din 2024, Șor s-a stabilit în Rusia, unde a constituit Blocul „Victorie”, din care fac parte partide-satelit din Moldova. La evenimentele organizate periodic la Moscova participă bașcanul Evghenia Guțul, președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrii Constantinov, liderul „Șansă” Alexei Lungu, deputata Marina Tauber și parlamentarul Vasile Bolea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate din Moldova”: Maia Sandu explică vizitele sale externe

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că i-ar fi mult mai ușor să meargă în localitățile din Republica Moldova decât în afara țării. Precizarea a fost făcută după ce a fost întrebată despre vizitele sale în afara R. Moldova, de ce acestea sunt necesare și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării. Potrivit șefei statului, oamenii din afară trebuie să cunoască mai bine Republica Moldova, iar țara să capete susținere „pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea la UE”. În același timp, președinta a menționat că prerogativele sale principale țin de politica externă și de securitate. „Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă”, a precizat Maia Sandu.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, șefa statului a fost întrebată despre recenta vizită în Ucraina. De asemenea, a fost solicitată să comenteze unele reacții din societate privind vizitele sale în afara Republicii Moldova, fiind întrebată de ce sunt necesare acestea și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării.

„Am mers la Kiev, în primul rând, pentru a transmite un semnal de susținere și cred că este foarte important. (…) Noi avem pacea astăzi, în Republica Moldova, în mare parte datorită rezistenței Ucrainei. Asta este puținul pe care îl putem noi face, dincolo de ceea ce fac moldovenii, susținând refugiații ucraineni. (…) Despre vizitele mele în alte state: da, e important de amintit de Republica Moldova de fiecare dată. Trebuie să înțelegem că nu suntem în centrul universului noi. Vrem, în primul rând, statele membre ale Uniunii Europene să ne susțină în continuare pentru parcursul nostru european. Iar asta înseamnă să mergem să discutăm”, a răspuns Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că, la unele evenimente internaționale, se întâlnește cu președinți de țări și de guverne, dar, atunci când merge într-o vizită oficială, se întâlnește și cu reprezentanți ai parlamentelor, ai guvernelor, ai președinției și ai societății civile.

„E nevoie, în primul rând, oamenii să ne cunoască mai bine și în al doilea rând să construim susținere pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate sau alta (nota red. din Republica Moldova), pentru că e mai simplu decât să schimbi avioane, să aștepți prin aeroport și multe alte lucruri. O să merg cu drag inclusiv în această săptămână să discut cu concetățenii noștri, dar prerogativele mele principale țin de politica externă și de securitate. Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă. De asta, în continuare, voi merge, voi discuta și mă voi asigura că lumea înțelege rolul nostru și ne va susține în continuare”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm, în acest context, că șefa statului efectuează o vizită la Erevan. Pe 4 mai, Maia Sandu va participa la Summitul Comunității Politice Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: