Ilan Șor

Ilan Șor spune că protestele din centrul Chișinăului „au luat o pauză tehnică”: Vom reveni în curând

Deputatul fugar Ilan Șor a spus că protestele din centrul capitalei au luat „o pauză tehnică”. Sunt mai multe motive, a explicat Șor. Cel din urmă a mai adăugat că în curând partidul va reveni la acțiunile de protest. Acestea, potrivit lui, vor fi „dure” și vor duce „inevitabil la demisia guvernării”. 

„Astăzi, acțiunile de proteste au luat o pauză tehnică. Acest lucru este legat de mai multe lucruri. Prima – luna decembrie și sărbătorile de Anul Nou. În al doilea rând, toată țara a văzut fața actualului regim, care este gata să dea instrucțiuni polițiștilor să bată oamenii, să-i aresteze”, a spus Șor, la postul TV Primul în Moldova.

Prin urmare, el a anunțat că a „schimbat puțin tactica”. „Vom reveni în curând la proteste active, dure, care vor duce inevitabil la demisia guvernării”, a conchis el.

***

Începând cu 18 septembrie, Partidul „ȘOR” a desfășurat proteste în centrul Chișinăului. Formațiunea politică, condusă de deputatul cercetat penal pentru acte de corupție Ilan Șor, a solicitat demisia președintei țării și a actualei guvernări. Manifestației s-a alăturat atât reprezentanții Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, cât și liderul Partidului Acasă Construim Europa Gheorghe Cavcaliuc. În luna decembrie, liderii au încetat să mai organizeze proteste în zilele de duminică în centrul capitalei.

La sfârșitul lunii octombrie, în cadrul unei investigații efectuate de Rise Moldova se menționa că protestele din centrul orașului Chișinău, organizate de partidul „ȘOR”, sunt gestionate de un grup de ofițeri FSB, conduși de generalul Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federaţiei Ruse. Reprezentanții Partidului, la rândul lor, au declarat că singurii lor stăpâni „sunt cetățenii Republicii Moldova”, iar investigația jurnalistică ar fi bazată pe insinuări.

Pe 9 decembrie, prim-ministrul Natalia Gavrilița a enumerat consecințele pentru cele 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova, vizate de sancțiunile americane adoptate în luna octombrie. Șefa Executivului a menționat inclusiv decizia privind revenirea Aeroportului în gestiunea statului, dar și reducerea numărului de proteste în capitală.

La rândul său, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a adăugat că, imediat după adoptarea deciziei SUA, prin decizia CSE s-au impus măsuri de precauție, provizorii, care sunt implementate și astăzi. Măsurile de durată vor fi luate prin legea Magnitsky Moldova.

Amintim că Guvernul a prezentat pe 9 decembrie Legea Magnitsky Moldova. Aceasta prevede alinierea legislației Republicii Moldova la sancțiunile internaționale. Proiectul de lege va fi suspus consultărilor publice. Printre prevederi se numără interdicția privind furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane, inclusiv deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor.

Tot pe 9 decembrie, Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost incluși în lista sancțiunilor de către Guvernul Marii Britanii. Potrivit deciziei autorităților de la Londra, toate bunurile deținute de Plahotniuc sau Șor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, cum ar fi Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Cetățenilor britanici li se va interzice orice tranzacție economică cu oricare dintre persoanele sancționate, cărora li se va interzice de acum înainte intrarea în Regatul Unit.

Decizia Londrei vine după ce, în data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Lista completă AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

30 de ani de la aderarea R. Moldova la Consiliul Europei. Popșoi: „A fost un pilon esențial al progresului nostru” (VIDEO)

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a transmis pe 13 iulie un mesaj cu ocazia împlinirii a trei decenii de la aderarea Republicii Moldova la Consiliului Europei. Diplomatul a menționat că Consiliul Europei a fost un „pilon esențial” al progresului Republicii Moldova și și-a exprimat convingerea că parteneriatul din acestea va continua să fie unul solid.

Pe 13 iulie 1995, Republica Moldova făcea un pas esențial pe calea democrației, a statului de drept, a respectului pentru drepturile omului, integrându-se într-o familie de valori care ne-a inspirat și sprijinit constant în procesul de consolidare instituțională și transformare democratică. Trei decenii mai târziu, putem spune cu certitudine că parteneriatul cu Consiliul Europei a fost un pilon esențial al progresului nostru. Grație cooperării strânse și susținute, am reușit să avansăm reforme importante în justiție, combaterea corupției, protecția drepturilor omului, libertatea presei și guvernarea democratică. (…) Privim înainte cu încredere, convinși că acest parteneriat va continua să fie solid, constructiv și orientat spre viitorul european al țării noastre”, a transmis ministrul de Externe.

De asemenea, Mihai Popșoi a mulțumit, în numele Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Europei pentru solidaritate, expertiză și sprijin „constant” acordat în acești 30 de ani.

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, care a fost creată la 5 mai 1949. Consiliul Europei reunește 46 de state membre și o serie de state cu statut de observator (SUA, Mexic, Israel, Canada, Vatican, Japonia).

Acesta are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de Comitetul Miniștrilor, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.

Republica Moldova a deținut pentru prima dată președinția Comitetului de Miniștri în perioada mai-noiembrie 2003. Atunci țara noastră a devenit prima țară din spațiul CSI care a deținut această poziție. O a doua președinție este programată pentru noiembrie 2025 – mai 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: