Viață

„Imaginea teatrului, din nou strictă în fața colegilor din România”. Reacții la scandalul de la „Luceafărul” din Chișinău

Ana-Maria Dolghii
| 22 iunie, 2024
19:41

Scandalul din jurul Teatrului „Luceafărul” din Chișinău, care a izbucnit după ce premiera spectacolului „Invizibil” a fost amânată, după cum susține regizorul producției teatrale David Schwartz, din cauză că ar fi displăcut partidului de guvernământ PAS, a provocat un val de reacții pe rețelele de socializare. În timp ce unii internauți acuză guvernarea de „cenzură”, alții sugerează că încetarea colaborării Teatrului „Luceafărul” cu David Schwartz ar fi corectă – din cauza poziției regizorului față de invazia rusă din Ucraina, care era reflectată inclusiv în spectacol. NM a făcut o selecție a reacțiilor.

Managerul cultural Victoria Nagy Vajda consideră cu reacția actorilor la cazul spectacolului „Invizibil” nu ar fi sinceră. De asemenea, aceasta consideră că consiliera prezidențială în domeniul culturii și relațiilor interetnice, Angela Brașoveanu, care l-a sunat pe directorul artistic al Teatrului „Luceafărul”, Slava Sambriș, pentru a discuta despre spectacol, ar trebui demisă.

„Ieșirea publică a actorilor de la Luceafărul este cusută cu ață albă. Sambriș a dat-o în bară, iar ca să iasă el la mal își îneacă întreaga trupă. Imaginea teatrului, împreună cu calitatea omului de cultură de la Chișinău, e din nou strictă în fața colegilor din România. (…) Sunt solidară cu bunul simț și asumarea responsabilității. Angela Brașoveanu trebuie concediată pentru telefoanele pe care le dă din 2020 până-n prezent, pentru capturarea sectorului cultural și pentru lipsa de rezultate ale președintei Republicii Moldova ca ocrotitoare a artelor, așa cum am sperat că va fi când i-am oferit votul”, menționat Victoria Nagy Vajda pe Facebook.

Iar actrița din România Alice Monica Marinescu este de părere că actorii implicați în spectacolul „Invizibil” ar încerca „să manipuleze” opinia publică.

„Am citit și eu ce scriu actorii și practic confirmă că scandalul e politic și că este vorba despre cenzură, dar încearcă să mute discuția și atenția cititorului în direcția relaționării regizorului cu actorii și a dimensiunii interumane.Vorbesc despre manipularea spectatorului, dar cu manipularea cititorului nu au nicio problemă, aparent. (…) Să o luăm de la bază, de la cunoștințele elementare despre artă: orice produs cultural are un mesaj, o viziune si dorește sa aibă un impact asupra spectatorului. Dacă asta se cheamă manipulare, atunci orice spectacol e o manipulare, orice film, orice produs cultural de pe piața e manipulare. (…) Paradigma asta în care nu poți fi critic și față de invazia Rusiei, dar ți față de anumite politici sau răspunsuri din Ucraina, că automat ești „putinist”, face parte dintr-o logică binară manipulatoare, care de fapt sabotează orice discuție mai nuanțată și orice poziționări pacifiste. Logica lui „ori ești cu noi, ori ești împotriva noastră” (în cazul de față „ești cu Putin”) e o logică profund pro-război”, a transmis actrița pe pagina sa de Facebook.

La rândul său, ex-ministrul Muncii Marcel Spătari a declarat că pentru el, în toată situația din jurul spectacolului „Invizibil”, cel mai interesant subiect i se pare relația de putere dintre diferite părți implicate: administrația teatrului – regizor; puterea politică – administrația teatrului; regizor – actori; omul de cultură din România -omul de cultură din Moldova.

„Eu nu cred că știu suficiente pentru a da verdicte de vinovăție. Dar subiectul e cu siguranță interesant și simptomatic pe multe paliere. Cel mai bun lucru care ar putea să iasă din toată această situație ar fi… un spectacol documentar despre crearea și dispariția spectacolului documentar „Invizibil”, a adăugat acesta.

Teatrul independent din Moldova „Teatru-spălătorie” a solicitat Ministerului Culturii să demareze o anchetă internă pe caz, iar persoanele care vor fi identificate ca responsabile de ingerință în activitatea Teatrului „Luceafărul” să fie demise. „Cum e posibil ca în 2024 cu 2 telefoane venite de la nu știu care consilieri să anulezi premiera unui spectacol? Cu 2 telefoane să anulezi munca de cîteva luni a unei întregi echipe! Cu 2 telefoane să închizi gura unei echipe artistice pentru că își face munca și chestionează realitățile politice în care trăim?!”, au scris reprezentanții „Teatru-spălătorie” pe Facebook.

Cu o reacție la subiect a venit și fostul ministrul al Educației Cornel Popovici. Acesta a menționat că Teatrul „Luceafărul” nu trebuie folosit în „jocuri politice” sau pentru „sporirea popularității unor regizori prin scandaluri”.

„Actorii și colectivul teatrului nu trebuie să devină carne de tun în jocurile politice din acest an, iar teatrul nu trebuie să fie transformat în spațiu de manifestare a unor regizori care vor să-și sporească vizibilitatea și popularitatea prin scandaluri ieftine. Dacă aveți ceva de clarificat, clarificați-vă relațiile în instanță și lăsați teatrul în pace. Nu trebuie să permitem ca Teatrul „Luceafărul”, o instituție culturală de o importanță inestimabilă, să fie târât într-un joc murdar de interese meschine. (…) Încercarea de a implica teatrul în controverse politice este o rușine. Lăsați teatrul să își continue misiunea artistică și să strălucească așa cum a făcut-o dintotdeauna, liber de influențele și conflictele exterioare”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Totodată, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, a acuzat PAS de cenzură.

„Incidentul produs la „Luceafărul” nu este despre artă și antonimele sale, ci despre cenzură și frică. Nu este nici despre preferințele politice ale unui regizor român, ci despre politica fricii. Intr-un stat democratic asemenea incidente nu pot avea loc prin definiție pentru ca nimeni nu poate îndrăzni să indice artiștilor când s-a tacă și când sa vorbească, când sa danseze și când sa-și facă bagajele. Așa cum s-a procedat în cazul regizorului David Schwartz”, a declarat politicianul pe Facebook.

Regizorul din România Bogdan Budeș a menționat că, în cazul în care Schwartz într-adevăr a făcut afirmații care prezintă Ucraina ca fiind vinovată pentru invazia rusă în timpul repetițiilor pentru spectacol, după cum declară Teatrul „Luceafărul”, atunci acest motiv este „suficient” pentru a întrerupe orice colaborare.

„În conflictul iscat între Teatrul Republican „Luceafărul” din Chișinău și regizorul român David Schwartz mă interesează un singur lucru: a spus sau nu D. S. (David Schwartz – n. r.) despre războiul din Ucraina ce se afirmă în fragmentul de mai jos (luat din poziția oficială a teatrului)? Dincolo de frământările legate de draft, de ce variantă a circulat, cui i s-a trimis și cui nu etc., cine cui a telefonat, cine e verișoara cui etc., etc., etc., declarațiile de mai jos, dacă au fost formulate, expressis sau altfel, mie mi se par un motiv suficient pentru întreruperea oricărei colaborări. Ele sunt expresia clară a putinismului”, a scris regizorul pe pagina sa de Facebook.

Scandalul de la „Luceafărul”

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 19 iunie, regizorul-dramaturg din România David Schwartz s-a plâns pe „cenzură” și „autocenzură” în procesul de realizare a spectacolului său „Invizibil” pentru Teatrul „Luceafărul” de la Chișinău. Schwartz a spus că spectacolul său, care este despre fenomenul corupției din Republica Moldova, ar fi nemulțumit reprezentanții partidului de guvernământ PAS. Acesta a declarat că în timpul realizării producției teatrale, printre altele, Slava Sambriș a primit un apel telefonic de la consiliera unui organism de conducere a țării – fără a da însă nume. Potrivit lui Schwartz, aceasta care s-ar fi arătat nemulțumită de un draft de text al spectacolului fiindcă ar face „campanie împotriva PAS înainte de alegeri”. Într-un final, premiera spectacolului a fost contramandată.

În aceiași zi, Teatrul „Luceafărul” a venit cu o reacție în care a calificat declarațiile lui Schwartz ca fiind „manipulatorii”. Reprezentanții instituției au declarat că cei opt actori implicați în proiect nu au fost de acord cu faptul că în textul spectacolului erau accentuate identitatea persoanelor publice din Republica Moldova care au oferit informații sub protecția anonimatului în procesul de documentare, dar și viziunile politice, inclusiv față de invazia din Ucraina. Iar pe 21 iunie, Teatrul „Luceafărul” a publicat o declarație semnată de șapte actori implicați în spectacol. În declarație se precizează, printre altele, că în timpul unei repetiții, după ce un actor a adus în discuție pasajul spectacolului despre războiul din țara vecină, David Schwartz a făcut declarații la subiect care contravin poziției trupei de actori și teatrului. „Ucraina e de vină pentru acest război; Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei de dragul încetării războiului; dacă Rusia nu ataca Ucraina, Ucraina avea să atace Rusia; Rusia vrea doar să-și întoarcă teritoriile istorice; vorbitorii de limbă română din Republica Moldova sunt de vină pentru războiul din Transnistria (pentru că discriminează vorbitorii de limbă rusă)”, a spus regizorul, potrivit declarației.

Tot pe 21 iunie, directorul artistic al Teatrului „Luceafărul”, Slava Sambriș, a venit cu o reacție pe Facebook la situația din jurul spectacolului „Invizibil”, asemănătoare cu cele difuzate de instituția în care activează. De asemenea, acesta a precizat că angajata organismului de conducere a țării care l-a sunat în contextul producției teatrale în cauză este consiliera prezidențială în domeniul culturii și relațiilor interetnice, Angela Brașoveanu. Slava Sambriș a declarat că Angela Brașoveanu l-a contactat doar ca să-l întrebe „ce s-a întâmplat”, subliniind că nu a primit nicio „amenințare” sau „indicație” din partea acesteia. El a comunicat că premiera spectacolului a fost amânată pentru că o actriță implicată în proiect s-a îmbolnăvit și a plecat în concediu medical.

Angela Brașoveanu a confirmat pentru NM, pe 22 iunie, că a discutat cu Slava Sambriș despre spectacolul „Invizibil”. Consiliera prezidențială a argumentat că face parte din atribuțiile sale de serviciu să se informeze despre „toate” evenimentele din domeniul culturii.

Și PAS a comentat declarațiile făcute de David Schwartz. Purtătoarea de cuvânt a formațiunii politice, Adriana Vlas, a declarat că PAS „nu cenzurează nici spectacole, nici altă formă de exprimare”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

cenzură, David Schwartz, Invizibil”, PAS, reactii, scandalul, spectacolul, teatrul Luceafărul, top

Știri similare

Politică

În vorbe – Javier Milei, în realitate… Prin ce s-a remarcat Vasile Tofan în primele 100 de zile de guvernare (ANALIZĂ)

Externe

Rezultate preliminare în SUA: Democrații câștigă alegerile pentru Camera Reprezentanților și Senat. Reacția lui Trump

Politică

„Susțin pregătirea rezerviștilor” vs „o portiță pentru Maia Sandu”: Noile reguli propuse de Ministerul Apărării în caz de război sau asediu au împărțit internetul

Mihaela Conovali
| 4 noiembrie, 2026
12:04

Proiectul Ministerului Apărării, care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, a generat reacții în mediul online. Unii susțin pregătirea rezerviștilor, dar spun că au identificat în proiect „o prevedere care îngrijorează”. Alții consideră că proiectul „trebuie revizuit serios” înainte de a ajunge în Parlament. Sunt și persoane care s-au întrebat dacă „oare nu exagerează guvernarea cu pregătirea țării pentru scenarii „apocaliptice”?”. NewsMaker a adunat opiniile la acest subiect.

Avocata Violeta Gașițoi susține că „proiectul trebuie revizuit serios înainte de a ajunge în Parlament”.

„Statul poate chema la mobilizare persoanele care, potrivit legii, au această obligație. Dar cum se așteaptă autorii să „asigure revenirea” cuiva aflat într-un alt stat? Ambasadele nu pot obliga autoritățile altor țări să ridice oamenii și să-i trimită în Republica Moldova. Iar proiectul nu explică ce se întâmplă când persoana nu poate reveni din motive obiective — zboruri suspendate, frontiere închise, imposibilitate de deplasare sau alte situații independente de voința sa. (…) La fel de gravă este prevederea care le-ar cere rezerviștilor aflați în țară permisiunea scrisă a comandantului pentru a lipsi mai mult de 12 ore din localitate. Asta înseamnă să supui deplasările cotidiene ale oamenilor unui regim de aprobare, fără ca proiectul să explice suficient limitele, excepțiile și garanțiile”, a adăugat ea.

Avocata a menționat că „într-o situație excepțională, obligațiile pot fi necesare”. „Dar ele trebuie scrise clar, să poată fi aplicate în realitate și să fie proporționale. Altfel, nu obținem apărare mai eficientă, ci texte alarmante, neclare și susceptibile de abuz”, a adăugat Gașițoi.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a declarat că susține înarmarea Republicii Moldova, modernizarea Armatei Naționale, pregătirea rezerviștilor și consolidarea capacităților militare ale țării. „Dar există în acest proiect o prevedere care mă îngrijorează mult mai mult decât mobilizarea cetățenilor. Articolul 16 stabilește că, pe durata stării de asediu sau de război, nu pot fi organizate alegeri și referendumuri, cu excepțiile prevăzute expres de Constituție sau de legea organică. (…) O asemenea interdicție există și în legislația actuală, însă proiectul introduce ceva nou: posibilitatea instituirii stării de asediu inclusiv în cazul unor amenințări hibride grave, cu componentă militară identificabilă. (…) Prin „amenințare hibridă gravă” se pot înțelege acțiuni ostile care combină mijloace militare și nemilitare, chiar dacă Republica Moldova nu este atacată printr-o invazie clasică”, a comunicat el.

În continuare, politicianul a venit cu exemple: „Atacuri cibernetice coordonate cu operațiuni militare – paralizarea sistemelor de comandă ale Armatei Naționale sau a infrastructurii strategice. Sabotaje asupra infrastructurii critice – distrugerea unor instalații energetice, poduri sau obiective militare, ca parte a unei operațiuni ostile. Acțiuni ale unor grupări paramilitare – provocări armate, infiltrări sau operațiuni subversive coordonate din exterior. Operațiuni militare indirecte – utilizarea dronelor, a unor grupări înarmate sau a altor mijloace pentru destabilizarea securității statului. Acestea sunt exemple de situații care ar putea intra în categoria respectivă, în condițiile prevăzute de proiect. Problema este că rămâne de văzut cât de obiectiv vor fi evaluate aceste amenințări, ce probe concrete vor fi prezentate și cum va fi verificată independent necesitatea instituirii stării de asediu”, a adăugat el.

De asemenea, Galbur s-a referit la mandatul prezidențial al șefei statului. „Articolul 80 alineatul (3) din Constituție permite prelungirea mandatului prezidențial, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. (…) Atenție, proiectul respectiv nu prelungește automat mandatul președintelui, iar declararea stării de asediu nu constituie, în sine, temei pentru prelungirea mandatului în baza articolului 80 alineatul (3). Totuși, Constituția mai prevede că președintele își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către succesor. Prin urmare, suspendarea alegerilor în timpul unui regim excepțional ridică o problemă serioasă privind continuitatea exercitării funcției prezidențiale. În opinia mea, un asemenea scenariu ar putea deveni portița prin care Maia Sandu să rămână președinte și după 2028, pe o perioadă a cărei durată nu poate fi anticipată”, a menționat el.

A comentat proiectul și deputatul neafiliat Marc Tkaciuk.

„Ministerul Apărării al Moldovei s-a preocupat de introducerea stării de asediu în Moldova. Dar a mai fost așa ceva! Pentru cei care au uitat. Pe parcursul celor aproape 22 de ani în care Basarabia s-a aflat în componența României, pe teritoriul dintre Prut și Nistru a fost instituită tocmai starea de asediu. Așadar, Ministerul Apărării al Moldovei a propus actualizarea legislației din 2004 privind starea de război și starea de asediu. (…) Printre principalele propuneri se numără instituirea stării de asediu nu doar în cazul unui atac militar, ci și în cazul unei „amenințări grave de agresiune”. (…) Era de așteptat ca starea de asediu să prevadă suspendarea temporară a alegerilor și referendumurilor pe durata regimurilor speciale, precum și o mulțime de alte „beneficii”. Ei bine, această abordare de guvernământ a fost deja testată pe acest teritoriu. Mai exact, în perioada 1918-1940. Nu există nicio îndoială că, pentru întreaga elită (de la miniștri Nosatîi și Năsui până la președinta Maia Sandu), tocmai această experiență reprezintă o sursă de nostalgie și de inspirație sinceră”, a adăugat el.

Experta în drept constituțional, Corina Cojocaru, a menționat că „securitatea națională nu se construiește prin declarații politice și discursuri emoționale, ci prin capacități reale de apărare, diplomație profesionistă, parteneriate strategice și o economie capabilă să susțină aceste obiective”. Potrivit ei, „Republica Moldova are nevoie de o strategie de securitate realistă, transparentă și sustenabilă financiar”. „Ca de obicei cum suntem mințiți cu toții: “Diaspora ne salvează”, acuma tot așa vom spune și noi “veniți dragii noștri acasă, căci voi ați votat regimul galben, voi veniți în prima linie de apărare a patriei să ne salvați de război””, a scris ea pe o rețea de socializare.

Doctorul în științe politice Aurelia Peru s-a întrebat dacă „oare nu exagerează guvernarea cu pregătirea țării pentru scenarii „apocaliptice”?”.

„Documentul a aprins spiritele în mediul online, dar și în diaspora, o importantă sursă de susținere a guvernării. (…) Pentru soții și mamele care au băieți, asemenea vești reprezintă o sursă reală de anxietate. (…) De acum înainte, amenințările hibride vor fi invocate în fiecare știre, bănuiesc. (…) În acest context, vreau să vă reamintesc despre experimentul psihologului și medicului Avicenna, de acum aproape 2.000 de ani. (…) Avicenna a plasat un miel și un lup în țarcuri apropiate, separate doar de un gard de lemn destul de solid încât lupul să nu poată ajunge la miel, dar să se vadă și să se simtă reciproc. Lupul a rămas agitat, a mârâit, a încercat continuu să ajungă la miel. După mai puțin de o săptămână, mielul — care era perfect sănătos la început — a murit doar din cauza terorii, a stresului și a epuizării psihice, deși nu a fost atins fizic nici măcar o dată”, a menționat Peru.

Menționăm că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Prevederea se regăsește într-un proiect al Ministerului Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.