În mai puțin de o lună, Partidul ȘOR a construit în sate 12 terenuri de joacă pentru copii

Proiectul «Un teren de joacă pentru fiecare localitate», lansat acum o lună de  liderul Partidului ȘOR, este implementat în majoritatea raioanelor din țară. În alte patru sate, recent, a fost inaugurat câte un teren de joacă pentru copii. Este vorba de localitățile Vadul Leca, raionul Telenești, Cairaclia, raionul Taraclia, Burghelea, raionul Fălești și Vâlcele, raionul Cantemir.

Într-o adresare video către cetățeni acestor localități, liderul Partidului ȘOR a spus că prioritatea formațiunii pe care o conduce este renașterea țării.

«Noi vom face așa încât oamenii să trăiască bine, vom ilumina localitățile, vom face și renova drumuri, vom construi grădinițe, astfel ca oamenii să se simtă confortabil. Sunt sigur că nu regretați că ați ales echipa noastră. Cu realizările noastre nu ne este rușine să venim în fața dumneavoastră», a spus liderul Partidului ȘOR.

Deputați din partea Partidului ȘOR au felicitat cetățenii din cele patru localități.

Vicepreședinta fracțiunii parlamentare a Partidului ȘOR, deputata Violeta Ivanov a afirmat la Burghelea că formațiunea politică a implementat mai multe proiecte care au îmbunătățit calitatea vieții oamenilor.

 

«Noi suntem partidul faptelor reale. Dacă ați observat, nu trece săptămână în care să nu inaugurăm fie terenuri de joacă, fie un nou sistem de iluminat public stradal în localitățile țării. Pas cu pas, noi facem viața cetățenilor mai bună, transformăm Moldova», a spus deputata Violeta Ivanov.

Deputatul Igor Himici a amintit la Vâlcele că terenuri de joacă pentru copii vor fi amenajate în toate localitățile cu primari din partea Partidului ȘOR.

«De la sfârșitul lunii iulie, când Ilan Șor a lansat acest proiect, deja în mai bine de zece localități din țară echipa noastră a construit și amenajat asemenea terenuri de joacă. Fiecare din satele în care oamenii au ales primari din partea Partidului ȘOR vor avea în acest an asemenea terenuri de joacă», a spus Igor Himici.

Iar deputata Reghina Apostolova, a menționat la Cairaclia că Ilan Șor acordă o mare atenție domeniului educației.

«Aceste realizări se datorează, în primul rând, vouă, dragi cetățeni. Liderul Partidului ȘOR, care este tată a doi copii, acordă o atenție deosebită domeniului educației. Copii pot fi fericiți dacă le sunt create oportunități în acest sens. Acest teren de joacă este o dovadă clară că echipei lui Ilan Șor îi pasă de generația în creștere», a afirmat Reghina Apostolova.

«În ciuda faptului că în Parlament sunt puțini deputați ai Partidului ȘOR, vom reuși să multiplicăm numărul proiectelor de dezvoltare pe tot teritoriul țării. În acest context, contăm pe sprijinul Dvs.», a afirmat Vadim Fotescu la Vadul-Leca.

Proiectul «Un teren de joacă pentru copii în fiecare localitate» a fost lansat de  liderul Partidului ȘOR la sfârșitul lunii iulie curent. Acesta prevede amenajarea terenurilor de joacă în fiecare localitate condusă de primari din partea Partidului «ȘOR». Până acum au fost construite și inaugurate 12 terenuri de joacă pentru copii în localități rurale din diverse raioane ale țării.

Partidulsor.md

Publicitate politică. Responsabilitatea pentru veridicitatea informației prezentate în text o poartă agentul de publicitate. Articolul este comercial și nu reflectă poziția redacției NewsMaker.md.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PAS planifică sancțiuni pentru negarea deportărilor staliniste, după ce deputații comuniști au refuzat să se ridice pentru un minut de reculegere. Reacția PCRM

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că va propune sancționarea prin lege a celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, deportările și crimele comise împotriva populației Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut pe 12 iunie, în cadrul inaugurării expoziției de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică”. Igor Grosu s-a declarat indignat că deputații comuniști au refuzat să se ridice în picioare pentru a onora printr-un minut de reculegere victimele deportărilor, la ședința Parlamentului din 11 iunie. Contactată de NewsMaker, președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor și a acuzat PAS că folosește subiectul în scopuri propagandistice.

„Am constatat cu tristețe că noi trebuie să corectăm un lucru. Și noi o să o facem tare repede — sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, familiei, deportările să fie inclus în legislația Republicii Moldova. Așa cum există prevedere de felul ăsta pentru alte atrocități care le-au comis alte regimuri totalitare pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului și-a exprimat indignarea față de comportamentul unor aleși ai poporului care au rămas jos în timpul minutului de reculegere.

Mare mi-a fost supărarea și, cu tristețe, mai mult a fost o supărare, că chiar unii din aleșii poporului au stat fără niciun simț. Cred că ăsta e un sentiment pe care îl împărtășim noi toți cei care avem bunul simț, educația de acasă și respectul pentru buneii noștri”, a spus Grosu.

Precizăm că ieri, deputații au susținut un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste. S-au ridicat în picioare toți deputații cu excepția celor din Partidul Comuniștilor.

Președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile lui Grosu, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor, însă acuză PAS că falsifică istoria și folosește subiectul în scopuri politice.

Noi nu negăm victimele deportărilor, dar suntem împotriva falsificării istoriei, a valorizării regimului lui Antonescu și împotriva faptului că acest lucru să fie folosit în scopuri propagandistice de către PAS și Igor Grosu. Sancțiunile sunt o obișnuință a PAS, să pedepsească oamenii pentru opinia lor”, a declarat Caraman.

Amintim că Moldova marchează pe 12, 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când regimul stalinist a declanșat primul val de deportări în masă din Basarabia. Cu acest prilej, la Chișinău și Bălți a fost deschisă expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, care poate fi vizitată până pe 6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00—21:00.

Expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate, incluzând și Marea Teroare din RASS Moldovenească din 1937—1938, represiunea din anii 1953—1989 și foametea din 1946—1947 ca metodă a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

VIDEO Găgăuzia: Cum s-a ajuns la blocaj?/ Chișinăul modifică proiectul privind alegerile

Ce se întâmplă în Găgăuzia, cu ce probleme se confruntă locuitorii autonomiei și ce soluții propun autoritățile locale și centrale? NewsMaker relatează despre principalele evenimente din autonomie.

  • „Ei să se salveze întâi pe dânșii. În ce hal a ajuns această țară…” Îndemnul a fost lansat de președintelui Parlamentului, Igor Grosu, către oficialii ruși. Asta după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Autonomia Găgăuză și regiunea transnistreană văd Rusia ca pe un stat „protector”. Într-o reacție pentru NewsMaker, Grosu a subliniat că modelul promovat de Moscova aduce doar sărăcie și stagnare. În acest sens, speakerul a invocat exemplul regiunii transnistrene, dar și al blocajului electoral din Găgăuzia, despre care spune că este alimentat de Federația Rusă.
  • Documentul elaborat de Chișinău și consultat cu deputații Adunării Populare a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor în Autonomie nu va fi modificat, întrucât acesta rezolvă toate blocajele legislative. Declarația a fost făcută pe 11 iunie de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la câteva zile după ce Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate proiectul. Igor Grosu a spus că autoritățile centrale vor găsi o soluție și a acuzat că unii reprezentanți ai Comratului vin la Chișinău și se declară de acord cu soluțiile propuse, dar când se întorc în teritoriu devin „alți oameni”.

Elon Musk, la un pas de a deveni primul triliardar din lume. SpaceX intră pe bursă cu evaluare record

Compania SpaceX a lui Elon Musk a atras un record de 75 de miliarde de dolari în cadrul unei oferte publice inițiale (IPO) desfășurate joi. După listarea acțiunilor, averea antreprenorului american ar putea depăși pragul de 1,1 trilioane de dolari odată cu începerea tranzacționării pe 12 iunie, ceea ce l-ar transforma pe Musk în primul triliardar din lume, scrie Forbes.

SpaceX a vândut investitorilor 555,6 milioane de acțiuni. În cazul în care subscriitorii vor activa opțiunea de supra-alocare, valoarea totală a capitalului atras ar putea ajunge până la 86 de miliarde de dolari.

Interesul pentru acțiuni a depășit cu mult oferta. Surse citate de Financial Times arată că registrul de subscriere a fost suprasolicitat de peste trei ori. Printre investitori se numără mari administratori de active, fonduri suverane din statele Golfului, fonduri speculative și investitori individuali.

Cererea din partea investitorilor de retail a depășit 100 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că aceștia vor primi aproximativ 20–25% din acțiunile oferite. În același timp, mai mulți investitori instituționali mari au primit alocări reduse din cauza suprasubscrierii.

Printre cei mai importanți cumpărători se numără fondurile suverane din Arabia Saudită, Qatar și Kuweit, fiecare cu investiții de peste 1 miliard de dolari. De asemenea, BlackRock a depus ordine de cumpărare de peste 5 miliarde de dolari.

După stabilirea prețului IPO la 135 de dolari pe acțiune, capitalizarea de piață a SpaceX a ajuns la aproximativ 1,8 trilioane de dolari.

Potrivit clasamentului Forbes Real-Time Billionaires din 12 iunie, averea lui Musk a crescut cu 188 de miliarde de dolari, ajungând la 982 de miliarde, apropiindu-l de statutul de primul triliardar din istorie.

Dacă acțiunile SpaceX ar urca la 138,50 dolari, iar cele ale Tesla ar rămâne la nivelul actual, averea lui Musk ar depăși 1 trilion de dolari. Un scenariu alternativ, prezentat de Forbes, presupune creșterea acțiunilor Tesla de la 399 la 424 de dolari, în timp ce SpaceX rămâne la 135 de dolari, însă acesta este considerat mai puțin probabil.

Musk, care este președinte al consiliului de administrație, director general și director tehnic al SpaceX, deține 4,8 miliarde de acțiuni ale companiei, evaluate la aproximativ 644 de miliarde de dolari. În plus, deține 350 de milioane de opțiuni cu preț de exercitare de 8,40 dolari, evaluate la încă aproximativ 44 de miliarde de dolari.

Per total, participația sa în SpaceX este de aproximativ 38%, ceea ce, la prețul IPO, ar valora în jur de 688 de miliarde de dolari. Înainte de listare, Forbes estima participația la circa 40%, adică aproximativ 500 de miliarde, pe baza evaluării de 1,25 trilioane de dolari din perioada fuziunii cu xAI, în februarie 2026.

Pe lângă SpaceX, Musk deține puțin peste 10% din Tesla, companie evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari. Valoarea acestei participații este de circa 165 de miliarde de dolari, la care se adaugă opțiuni pentru încă aproape 8% din acțiuni, evaluate la aproximativ 114 miliarde de dolari.

În portofoliul său se mai regăsesc participații în Neuralink și The Boring Company, precum și sume de ordinul miliardelor obținute din vânzări anterioare de acțiuni Tesla.

Înainte de IPO, Forbes estima averea lui Musk la aproximativ 780 de miliarde de dolari, ceea ce îl plasa mult înaintea următorului din top, cofondatorul Alphabet, Larry Page, cu o avere estimată la 300 de miliarde de dolari.

Fondurile obținute prin IPO ar urma să fie investite în dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea rețelelor de sateliți și alte proiecte de infrastructură. Aproximativ 20 de miliarde de dolari ar fi direcționate și către rambursarea unui credit contractat în urma fuziunii SpaceX cu companiile lui Musk din zona AI și social media.

După listare, SpaceX ar intra în rândul celor mai valoroase companii publice din SUA, cu o capitalizare de aproximativ 1,78 trilioane de dolari, devenind una dintre primele zece companii din lume după valoarea de piață. În ultimele 12 luni, compania a raportat venituri de circa 19 miliarde de dolari.

Debutul bursier este programat pentru 12 iunie. Nasdaq a aprobat includerea accelerată a SpaceX în indicele Nasdaq-100 la 15 zile după începerea tranzacționării, iar FTSE Russell o va include în indicii Russell 1000 și Russell 3000 la cinci zile de la debut.

Listarea record a SpaceX deschide, totodată, posibilitatea unor IPO-uri viitoare pentru alte companii din domeniul inteligenței artificiale, precum Anthropic și OpenAI, care ar putea urma același traseu mai târziu în acest an.

Colaj NM

Moldova comemorează 85 de ani de la deportările din 1941; expoziție de vagoane la Chișinău și Bălți. Mesajul președintei Maia Sandu

În contextul celor 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, președinta Republicii Moldova Maia Sandu i-a invitat pe cei interesați să viziteze expoziția de vagoane deschisă la Chișinău și Bălți. Șefa statului a declarat că, acum 85 de ani, zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor. „Prin cunoașterea și rostirea adevărului, putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”, a declarat președinta.

Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că, acum 85 de ani, pe 12 și 13 iunie 1941, regimul stalinist a declanșat primul val de deportări, una din cele mai mari tragedii din istoria noastră. „Zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor — familii întregi destrămate și nenumărate destine frânte de un sistem care a încercat să ne suprime ființa națională. (…) În memoria lor, avem datoria să apărăm valorile pentru care acești oameni au plătit un preț cumplit: libertatea, identitatea și dreptul de a trăi fără frică”, a adăugat șefa statului.

Președinta i-a invitat pe cei interesați să viziteze expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, deschisă între 12 iunie și 6 iulie în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în Piața Gării de Nord din Bălți. „Prin cunoașterea și rostirea adevărului, cinstim amintirea tuturor celor forțați să-și părăsească locurile de baștină și putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”, a adăugat Maia Sandu.

Facebook/Maia Sandu

Potrivit Ministerului Culturii, expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate și memoria celor care au trecut prin experiența terorii de stat sovietice nu numai din Basarabia, dar și din stânga Nistrului (Marea Teroare în RASS Moldovenească, 1937-1938) și transcede perioada stalinistă, prin evocarea represiunii și rezistenței în anii 1953-1989. Expoziția include și foametea din anii 1946-1947 ca o metoda a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria, a adăugat Ministerul Culturii.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 iunie-6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00-21:00. Programul include și mai multe evenimente speciale. Pe 21 iunie vor fi prezentate filme tematice din rezervele Arhivei Naționale despre represiunile sovietice, iar pe 28 iunie va fi jucat un spectacol. Pe 6 iulie va avea loc un eveniment special dedicat deportărilor din noaptea de 6 spre 7 iulie 1949.

Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova

Dreptate după 17 ani: Ex-deputata Valentina Cușnir a câștigat la CtEDO după ce a fost bătută de poliție la protestul din 7 aprilie 2009. Ce sumă va primi

Fosta deputată Valentina Cușnir a câștigat procesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova, la peste 17 ani de la evenimentele din aprilie 2009, când a fost bătută de doi colonei de poliție în spatele clădirii Guvernului. Statul urmează să îi achite 9.500 de euro, după ce Curtea a constatat că reclamanta „nu a fost implicată în mod corespunzător în procedurile judiciare, iar o serie de fapte nu au fost evaluate de instanțe”, potrivit portalului Anticoruptie.md.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai constatat încălcarea dreptului de a nu fi supusă unor tratamente degradante. Instanța a dispus acordarea a 7.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 2.000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor de judecată.

În noaptea de 8 aprilie 2009, Valentina Cușnir a fost atacată în spatele clădirii Guvernului de doi bărbați care i-au fracturat o mână. Aceasta i-a identificat pe agresori ca fiind coloneii de poliție Dumitru Rusu și Petru Corduneanu, care dețineau funcții de răspundere în direcția Securitate publică a Ministerului de Interne.

„Am trecut prin spatele Guvernului. În fața mea a apărut Rusu. M-a apucat de mâna dreaptă și mi-a sucit-o. S-a mai apropiat un polițist. Acesta mi-a sucit mâna și mai tare și m-a apucat de păr. M-au târât pe asfalt vreo 200 de metri. Strigam și întrebam de ce mă târăsc. În scurt timp, mi-am pierdut cunoștința. M-au lăsat lângă un trotuar de pe str. A. Pușkin, undeva, în spatele Guvernului”, povestea Cușnir într-un interviu pentru ZDG, acordat din spital.

Procuratura a intentat un dosar penal, însă instanța i-a achitat pe cei doi colonei pe motiv că nu existau probe suficiente, decizie menținută de toate instanțele ierarhic superioare. La începutul anului 2019, Curtea Supremă de Justiție i-a achitat definitiv. Nesatisfăcută de modul în care autoritățile moldovenești au gestionat cazul, Cușnir s-a adresat la CEDO, care acum a dat câștig de cauză fostei deputate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: