rbk.ru

În SUA s-au prăbușit două dintre cele mai mari bănci. Se va repeta criza din 2008?

Două dintre cele mai mari bănci din SUA, care lucrau cu start-up-uri și criptomonede, s-au prăbușit. Jurnaliștii de la „Novaya Gazeta Europe” explică ce se întâmplă și dacă există premisele pentru o nouă criză financiară precum cea din 2008.

Revenirea „lebedei negre” în 2023 nu s-a lăsat aștepată. Se părea că lupta împotriva inflației în SUA este pe drumul cel bun – miercurea trecută, președintele Fed, Jerome Powell, a lăsat să se înțeleagă că va continua să majoreze dobânzile într-un ritm accelerat. Cu toate acestea, evenimentele de săptămâna trecută au scos la iveală consecințele majorării rapide a ratelor de anul trecut și au dus la al doilea cel mai mare faliment bancar din SUA din 2008 încoace, pregătind, probabil, terenul pentru o nouă criză financiară.

Sfârșitul epocii capitalului de risc

Silicon Valley Bank (SVB) a efectuat, pe 8 martie, o emisie suplimentară de acțiuni în valoare de 1,75 miliarde de dolari „pentru a-și consolida bilanțul” și pentru a compensa pierderea de 1,8 miliarde de dolari suferită în urma vânzării unei părți din portofoliul său de active. Anunțul a declanșat o ieșire de fonduri din conturile băncii, clienții retrăgându-și banii „pentru orice eventualitate”. Prudența clienților a dus la o gaură de 1 miliard de dolari în bilanțul băncii.

În același timp, acțiunile sale s-au prăbușit cu zeci de procente, iar capitalizarea băncii a scăzut cu peste 60 %. Vineri, tranzacționarea acțiunilor băncii a fost oprită. Iar la sfârșitul după-amiezii, Departamentul de Protecție și Inovație Financiară (DPFI) din California a oprit operațiunile băncii. Piața bursieră a reacționat prin scădere, în special sectorul bancar. Patru dintre cele mai mari bănci americane, după mărimea activelor – JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup și Wells Fargo – au scăzut în valoare cu 52,4 miliarde de dolari într-o singură zi.

Caracteristica specială a SVB Bank a fost faptul că era cel mai mare creditor al firmelor de capital de risc din SUA.

De exemplu, 44% dintre firmele de capital de risc din domeniul tehnologiei și al medicinei care au fost scoase la bursă anul trecut au fost deservite de această bancă.

SVB se afla pe locul 16 în sistemul bancar american în ceea ce privește activele (209 miliarde de dolari). Cel mai important, însă, este că și alte bănci se află într-o situație similară. Duminică, Signature Bank (110,4 miliarde de dolari în active) a fost închisă din motive similare (capital insuficient și risc sistemic). Această bancă fusese o sursă populară de finanțare pentru companiile de criptomonede.

O serie de alte bănci precum First Republic Bank, Charles Schwab, Western Alliance Bancorp au fost, de asemenea, afectate puternic de falimentul SVB – acțiunile băncilor au scăzut cu zeci de procente. Se pare că investitorii suspectează ceva. Dintre marile bănci internaționale, o situație similară se observă în cazul băncii elvețiene Credit Suisse.

Cu toate acestea, încă de duminică, Departamentul de Trezorerie al SUA a anunțat că va despăgubi deponenții pentru pierderi. Fondul de asigurare a depozitelor FDIC va fi folosit pentru a-i proteja pe deponenți, mulți dintre ei nefiind asigurați din cauza limitei de 250.000 de dolari pentru depozitele garantate.

Pariuri împotriva depozitelor

Motivul pentru care SVB Bank a ajuns la un sfârșit atât de nefericit a fost creșterea bruscă a ratelor dobânzilor în economia americană. Pe lângă strângerea de fonduri, care nu au lipsit după ce au fost distribuiți „banii din elicopter” în timpul pandemiei, banca a trebuit să aibă grijă să plaseze acești bani astfel încât profiturile generate să acopere pasivele din depozite.

Cu toate acestea, obligațiunile cumpărate în urmă cu un an și acum sunt lucruri foarte diferite. Rata Fed a fost de 0,25% la începutul anului 2022 și a crescut la 4,75% în martie 2023. Obligațiunile guvernamentale pe termen scurt, de până la un an, ofereau randamente scăzute, aproape zero, spre deosebire de titlurile pe 10 ani, unde randamentul era mai mare.

Cu alte cuvinte, după ce a investit în obligațiuni guvernamentale pe 10 ani la 1,5% pe an, banca a înregistrat o pierdere temporară în situația actuală (titlurile s-au depreciat din cauza creșterii ratei Fed), iar valoarea totală a portofoliului a scăzut cu 9-15%.

Teoretic, dacă deponenții nu s-ar fi grăbit să își salveze depozitele (iar cursele au început încă de la jumătatea anului 2022, deoarece multe companii au „înghițit” în mod activ deținerile lor anterioare), banca ar fi plătit totul la timp.

Dar realitatea este că, până în martie 2022, SVB a acumulat aproape 130 de miliarde de dolari în depozite la vedere – iar până la sfârșitul anului 2022, 50 de miliarde de dolari din acestea, cei mai isteți clienți au preferat să le retragă.

Există o mulțime de întrebări la adresa managementului de risc al băncii, în condițiile în care există suficiente instrumente pe piață pentru acoperirea riscurilor. Se știe că Laura Izurieta, șefa managementului de risc de la Silicon Valley Bank, a demisionat  în aprilie 2022, iar postul ei nu a fost ocupat timp de aproape un an. Un detaliu curios: directorul executiv al SVB, Joseph Gentile, a fost un fost director executiv al Lehman Brothers înainte de prăbușirea publică a băncii în 2008. Bineînțeles, totul nu este decât o coincidență.

Îngrijorări pentru monedele stabile

Capitalul de risc implică randamente mai mari, dar și riscuri semnificative. În această categorie de active se înscriu și criptomonedele.

Nu doar antreprenorii IT clasici, ci și companiile de criptomonede au păstrat bani la Silicon Valley Bank. Inclusiv compania Circle, emitentul uneia dintre cele mai mari monede stabile USDC. Conturile bancare ale companiei au deținut o parte din garanțiile pentru acest jeton. Potrivit celor mai recente date de pe site-ul Circle, la 9 martie, rezervele totale se ridicau la 43,5 miliarde de dolari, din care 75% (32,4 miliarde de dolari) erau în titluri de valoare americane pe termen scurt. Însă Silicon Valley Bank era cea care deținea 3,3 miliarde de dolari.

După ce vestea a fost făcută publică, USDC s-a desprins de pe paritatea 1:1 cu dolarul și a fost tranzacționat la aproximativ 10% sub valoarea nominală pe diferite burse pentru o perioadă de timp. Aceeași soartă a avut-o și Binance BUSD Stablecoin. Dar a treia monedă stabilă populară, USDT, s-a dovedit a fi mai stabilă. Cu toate acestea, ar putea fi o chestiune de transparență. Circle divulgă mai multe informații decât alți custozi de stablcoin.

Această evoluție, a prăbușit cotațiile de schimb ale bitcoin și ale altor criptomonede, care au căzut deja de la falimentul bursei de criptomonede FTX. Cu toate acestea, declarațiile regulatorilor au liniștit piața cripto. Cursurile de schimb stabile și-au revenit, iar prețul bitcoin a înregistrat din nou câștiguri începând de luni seara. Spre deosebire de piața bursieră, unde totul nu este atât de clar.

Criza bancară din SUA se anulează?

În ciuda asigurărilor date de autoritățile de reglementare financiară că totul este sub control, falimentul SVB este un semnal de alarmă pentru industria bancară din SUA. Primul lucru care vine în minte este o analogia cu Lehman Brothers din 2008. Problemele bugetare ale acelei bănci au fost cunoscute în avans atât de conducere, cât și de autoritatea de reglementare – standardele contabile permit ca o pierdere teoretică să nu fie recunoscută imediat. Băncile mari sunt întotdeauna supuse unei examinări speciale.

Ipoteza că problemele erau cunoscute dinainte este confirmată parțial de acțiunile prompte ale autorității de reglementare, precum și de vânzarea din interior a acțiunilor băncii de către directorul general al SVB, Greg Becker, cu două săptămâni înainte de faliment.

Evoluțiile ulterioare sunt greu de prevăzut, dar în acest moment acțiunile băncilor americane se vând într-un ritm înspăimântător.

În discursul său, de pe 13 martie, privind situația bancară, președintele american Joe Biden a acuzat administrația anterioară că a ridicat restricțiile bancare și a asigurat, de asemenea, că clienții vor avea acces la fondurile lor, ceea ce este esențial pentru multe start-up-uri și companii care aveau un singur cont bancar SVB.

Problema, însă, este că din cele peste 200 de miliarde de dolari, SVB avea asigurate aproximativ 5-7% din depozitele sale de retail. Este probabil ca majoritatea fondurilor neasigurate să fie plătite după vânzarea tuturor activelor băncii. Cu toate acestea, nu este clar cum ar afecta piața o astfel de vânzare de titluri.

Pe de altă parte, așteptările privind o majorare a ratei dobânzii au scăzut la minime în doar câteva zile. Mai mult, experții speculează că o majorare a dobânzii se va încheia în acest an și chiar iau în considerare reluarea relaxării cantitative, de care Fed a încercat să se îndepărteze în cadrul luptei sale împotriva inflației. Zilele următoare vor arăta cât de rezistent este sistemul financiar american.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

freepik.com

„Așteptăm legea privind agenții străini?”: De ce Moldova introduce un filtru pentru artiștii străini și ce reacții a stârnit măsura

Cu ocazia împlinirii a patru ani de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a decis să intensifice controlul asupra invitării artiștilor străini. Potrivit unei circulare emise de instituție, instituțiile culturale de stat și organizatorii de evenimente vor trebui să notifice din timp ministerul despre intenția de a invita artiști din țările CSI sau din state „condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată”. NewsMaker explică de ce autoritățile au emis această dispoziție, dacă Moldova „interzice” sau nu artiștii ruși și ce reacții a stârnit documentul în mediul online.

Ce prevede circulara

Ministerul Culturii a anunțat, pe 24 februarie, că a transmis instituțiilor subordonate și organizatorilor de evenimente culturale o circulară prin care le recomandă să informeze din timp ministerul despre intenția de a invita artiști străini pentru spectacole, concerte, festivaluri și alte evenimente organizate în Republica Moldova. Conducătorii instituțiilor au fost îndemnați „să evalueze posibilele riscuri” și să notifice ministerul înainte de anunțarea publică a evenimentelor și de punerea în vânzare a biletelor.

Instituția a precizatcă este vorba în primul rând despre „artiști din țările CSI și din statele condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată”. „Măsura nu interzice organizarea evenimentelor culturale și nici colaborările internaționale, ci urmărește prevenirea situațiilor care pot genera anulare de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului. (…) Invitarea unor persoane publice care susțin sau justifică public agresiuni armate poate afecta interesul public, morala, și imaginea instituțiilor culturale”, explică Ministerul.

Șeful instituției, Cristian Jardan, a legat emiterea circularei de cea de-a patra aniversare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. „După nenumărate solicitări și cereri de a lua atitudine, astăzi, în ziua când comemorăm 4 ani de la începutul războiului nejustificat al Rusiei în Ucraina, am semnat o circulară către toate instituțiile publice de cultură aflate în subordine. (…) Asta nu interzice organizarea evenimentelor culturale și nici colaborările internaționale, ci urmărește prevenirea situațiilor care pot genera anulare de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului”, a explicat ministrul.

Artiștii (pro)ruși vor fi interziși în Moldova? Ce legătură are Șor?

De la începutul războiului din Ucraina, în Republica Moldova au avut loc mai multe situații controversate legate de concertele unor artiști ruși. În 2022, la Chișinău urma să fie organizat concertul rapperului Morgenshtern, pe care acesta îl anunța drept cel mai mare din acel an, amintind că și precedentul său spectacol de amploare avusese loc tot în capitala Moldovei. În paralel cu evenimentul, în Piața Marii Adunări Naționale era planificat un protest antiguvernamental organizat de mișcarea civică „O viață nouă”, apropiată de ex-partidul „Șor”. Artistul a refuzat în cele din urmă să evolueze și a îndemnat publicul „să nu se meargă pe acest subiect”, afirmând că „miroase a putred”. Ulterior, la Chișinău au ajuns alți interpreți — Filip Kirkorov, DAVA și Vanya Dmitrienko — însă concertul dedicat Zilei Tineretului nu a mai avut loc.

Pe 28 iulie, Kirkorov a revenit în Republica Moldova, însă nu a fost lăsat să treacă de Aeroportul Internațional Chișinău. Poliția de Frontieră a justificat refuzul prin „nerespectarea tuturor condițiilor necesare pentru intrarea în țară”. Avocatul Marinei Tauber a declarat că interpretul a sosit în calitate de martor în dosarul acesteia. La rândul său, Kirkorov a negat orice legătură între concertul care nu a mai avut loc și partidul „Șor”, iar ulterior a contestat în instanță decizia privind refuzul de intrare. În mai 2024, Judecătoria Rîșcani a anulat interdicția, însă Poliția de Frontieră a contestat hotărârea. În noiembrie, Curtea de Apel Chișinău a casat decizia primei instanțe. În 2025, Kirkorov a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție, însă până în prezent nu a fost pronunțată o hotărâre definitivă.

În 2023, în Republica Moldova era planificat un nou concert al lui Morgenshtern la Chișinău Arena. Cu câteva săptămâni înainte de eveniment, însă, biletele au fost retrase din vânzare. Agenția responsabilă a anunțat atunci că anularea a fost determinată de „motive independente de organizatori”.

În august 2023 nu a mai avut loc nici concertul muzicianului sârb Goran Bregović, programat în cadrul festivalului Gustar din Orheiul Vechi. Poliția de Frontieră a anunțat că artistul avea interdicție de intrare încă din 2022, iar organizatorii ar fi fost informați din timp. Cu o zi înainte de eveniment, membrii trupei au încercat să intre în Republica Moldova, însă nu li s-a permis accesul. Anterior, în 2015, concertele lui Bregović din Ucraina au fost anulate din cauza prestației sale în Crimeea.

Un alt caz — cântărețul rus Irakli. În decembrie 2023, acesta urma să susțină un concert de Anul Nou la Bălți, organizat de Ilan Șor, însă i-a fost refuzată intrarea în țară. În februarie 2024, artistului i s-a refuzat din nou accesul, când intenționa să cânte într-un club din capitală. O situație similară a fost înregistrată în mai 2024, când rapperul MC Doni urma să concerteze la Taraclia, în cadrul unui eveniment organizat de grupul oligarhului fugar Ilan Șor. Poliția de Frontieră a justificat toate cele trei refuzuri prin „necorespunderea condițiilor de intrare”.

În același timp, unii interpreți ruși au concertat în Republica Moldova și după declanșarea războiului. În iulie 2025, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a organizat un festival al tineretului la Chișinău, la care au fost invitați rapperii Basta și Macan, precum și trupa „Ruki Vverh”. Evenimentul a generat critici, întrucât artiștii au evoluat anterior la concerte organizate de Kremlin, inclusiv în Crimeea ocupată. Organizația Stop Russian Aggression a calificat evenimentul drept „ziua rușinii pentru Moldova” și a cerut interzicerea intrării interpreților ruși. Trupa „Ruki Vverh” nu a mai urcat pe scenă, invocând „motive care nu depind de ei sau de organizator”, însă prestațiile lui Basta și Macan au avut loc. Evenimentul a fost criticat și pentru faptul că s-a desfășurat în apropierea „Trenului durerii”, amplasat în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului.

„Mai bine mai târziu decât niciodată” sau „așteptăm legea privind agenții străini”?

Circulara ministerului a generat opinii diferite. Unii au numit-o necesară, alții — cenzură.

Jurnalista Nata Cebotari a mulțumit instituției. „Mai bine mai târziu decât niciodată”, a adăugat ea.

Activistul civic Nichita Dușac a susținut dispoziția. „În sfârșit. Sper că această noutate va ajuta la păstrarea reputației țării noastre. În al patrulea an de război, să vezi pe scenă artiști precum Agalarov, Dmitrienko, Milana Star, Basta și Chebotina — nu este doar o rușine, este o greșeală inadmisibilă a țării. (…) Sper că această lege nu va fi folosită ca pârghie pentru manipulări politice și că, înainte de a da permisiunea pentru un concert, Ministerul Culturii se va ghida de evaluarea poziției politice a artiștilor, și nu de interesul organizatorilor (așa cum a fost cu Usatîi)”, a declarat Nichita Dușac.

Activistul Karl Luganov a aprobat, de asemenea, decizia. „Un respect enorm Ministerului Culturii! Poate că acum vor înceta să mai vină susținători ascunși și deschiși ai lui Putin”, a scris el.

Artistul plastic Victor Ciobanu a criticat dispoziția. Trăiască partidul! Mulțumim că se gândește la noi. Așteptăm legea cu inoaghenții), a scris el.

Activistul civic Vitalie Sprînceană a numit măsura absurdă din punct de vedere juridic. El a menționat că o dispoziție internă a ministerului nu poate limita aplicarea legilor organice, de exemplu legea privind libertatea de exprimare, iar legislația existentă prevede deja instrumente pentru sancționarea incitării la ură, justificării războiului sau apelurilor la discriminare. Activistul a precizat că nicio lege a Moldovei nu prevede verificări suplimentare pentru artiștii din anumite țări.

„Înțeleg că măsura este îndreptată, formal, împotriva artiștilor ruși care susțin războiul lui Putin. Dar orice restricție asupra lor trebuie justificată și impusă în cadrul unor proceduri clare și în conformitate cu un cadru legal transparent: de exemplu lege organică ce prevede ca artiștii care au susținut războiul lui Putin în Ucraina”, a adăugat el.

Activistul a remarcat, de asemenea, ambiguitatea formulărilor, care pot genera interpretări contradictorii. „Expresia «oameni de creație din străinătate, din țări …condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată» poate fi interpretată în zeci de feluri. Există o comunitate internațională mare, inclusiv instituții internaționale de urmărire penală, care a condamnat Israelul pentru agresiune armată și genocid. Va interzice oare Ministerul Culturii participarea artiștilor israelieni în Moldova?  SUA au amenințat recent Venezuela, apoi Groenlanda iar acum Iranul cu o intervenție militară. O să interzică Ministerul Culturii artiștilor americani pro-Trump să cînte în Moldova?” — a întrebat Sprînceană.

Fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici, a numit decizia drept cenzură. „Cenzura revine în sălile de concert! Back In The U.S.S.R.? Ministerul Culturii reinventează controlul artistic: managerii instituțiilor culturale trebuie să raporteze înainte de a invita artiști din străinătate, mai ales din statele CSI. Pare că ne întoarcem la odiosul model sovietic, unde fiecare colaborare era cenzurată înainte de a ajunge la public”, a declarat el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: