Andrei Mardari / NewsMaker

În teorie Rusia, în practică România. Sondaj: cine este principalul partener comercial al Moldovei?

Uniunea Europeană și Federația Rusă sunt percepute drept principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Cel puțin asta arată datele unui sondaj, realizat de compania sociologică CBS-AXA și făcut public pe 11 iulie. În realitate, potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-februarie 2023, principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost România, Ucraina și Germania. Pe când exporturile de mărfuri ale Moldovei în Rusia s-au micșorat cu 43,3%.

Cetățenii au fost întrebați care sunt principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova în prezent. 44,6% au menționat „țările membre ale UE”, 26,7% – Rusia, 20,4% – Ucraina, 17,2% – Turcia, 12,9% – SUA, 11,5% – Belarus, 11,4% – China, 8,6% – Marea Britanie, 6,6% – Kazahstan, iar 6,5% – Japonia.

Respondenții au spus și care, în opinia lor, ar fi principalii parteneri comerciali din UE ai Republicii Moldova. România au declarat 70,8%, Germania – 49,7%, Franța – 35,6%, Italia – 33,9%, iar Polonia – 23,2%.

Întrebați care sunt principalele produse exportate de Republica Moldova pe piața Federației Ruse, 74% din respondenții sondajului au spus legume și fructe, 54,9% – băuturi alcoolice, 16,5% – băuturi nealcoolice, 14,9% – cereale și preparate pe bază de cereale, 14,8% – semințe și fructe oleaginoase

Ministrul Agriculturii declara, în martie 2023, că România rămâne principalul partener comercial al țării, mai ales după războiul din Ucraina când cifra exporturilor pe piața CSI s-a prăbușit.

Potrivit datelor oficiale, prezentate de Biroul Național de Statistică, în ianuarie-februarie 2023, principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost:

România (33,6% din total exporturi), Ucraina (16,0%, majorându-se cu 13,7 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2022), Germania (5,7%), Italia (5,6%), Federația Rusă și Turcia (câte 4,0%), Cehia (3,3%), Belarus (2,9%), Polonia (2,6%), Spania (2,0%), Franța, Cipru și Statele Unite ale Americii (câte 1,6%), Ungaria, Bulgaria și Kazahstan (câte 1,4%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,1%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) (0,9%), Emiratele Arabe Unite (0,8%), Elveția și Grecia (câte 0,7%), Lituania (0,6%) și Georgia (0,5%).

Totodată, potrivit Biroului, s-au micșorat exporturile de mărfuri în:

Turcia (-70,1%), Italia (-39,2%), Federația Rusă (-43,3%), Elveția (-80,6%), Bulgaria (-54,9%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-55,3%), Grecia (-64,0%), Germania (-6,1%), Austria (-36,6%), Ungaria (-10,1), Coreea de Sud (-94,0%), Polonia (-4,9%), Belgia (-19,7%), atenuând majorarea pe total exporturi cu 25,2%.

***

De menționat că studiul a fost prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene și a fost realizat în perioada 13-28 iunie 2023 de către compania sociologică CBS-AXA. Volumul eșantionului constituie 1 120 persoane cu vârstă de 18 ani și mai mult. Tipul sondajului: față în față. Potrivit reprezentanților studiului, eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu o eroare maximă de ±3%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Dosarul de corupție în cadrul „Satul European”: primari, printre bănuiți. Procurorii cer arest pentru 4 învinuiți

Trei persoane au statut de bănuit în dosarul ce vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor naționale și europene. Este vorba de doi primari și un angajat al Inspectoratului de Stat al Muncii. Ultimul a fost reținut, pe 24 februarie. Alte cinci persoane au statut de învinuit. Este vorba despre administratorul și angajații operatorului economic. În privința a patru persoane învinuite, procurorii cer mandate de arest. Informațiile au fost comunicate pe 25 februarie de Centrul Național Anticorupție (CNA). Amintim că, urmare a perchezițiilor din 23 ianuarie, CNA a anunțat cinci rețineri.

Reprezentanții CNA au anunțat că, pe 24 februarie, a fost reținut un angajat al Inspectoratului de Stat al Muncii. Acesta este bănuit de pretinderea și acceptarea a 3000 de euro pentru mușamalizarea unui incident de muncă, soldat cu prejudicierea unui salariat.

La moment, în prezenta cauză, 5 persoane au statut de învinuit (administratorul și angajații unui operator economic), iar 3 persoane au statut de bănuit (1 angajat al Inspectoratului de Stat al Muncii și 2 primari).

Potrivit CNA, procurorii au cerut mandate de arestare pe numele a patru învinuiți reținuți de instituție. Ședințele se vor desfășura pe 25 februarie, la Bălți.

***

Pe 23 ianuarie, în primării din opt raioane ale Republicii Moldova au avut loc percheziții și au fost ridicate acte. Percheziții au fost efectuate și la un operator economic, precum și la sediul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală din Chișinău. Investigațiile au vizat delapidarea fondurilor naționale și europene destinate domeniului infrastructurii drumurilor și construcției rețelelor de apeduct și canalizare.

Urmare a perchezițiilor, cinci persoane au fost reținute pentru 72 de ore și plasate în izolatorul CNA. Potrivit CNA, în cadrul investigației s-a stabilit că, în loc de 170 de tone de asfalt pentru reabilitarea unui drum, s-ar fi utilizat doar 84 de tone. Totodată, în locul grosimii de 10 cm, stratul de asfalt ar fi fost aplicat într-o grosime de aproximativ 6–8 cm. În alte cazuri, lucrări care nu au fost efectuate ar fi fost incluse în acte ca fiind executate. Potrivit CNA, operatorul economic ar fi oferit bani, inclusiv primarilor, pentru a semna actele de recepție, deși au fost constatate abateri. CNA a precizat că lucrările vizate sunt din cadrul Programului național „Satul European”.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a spus că atunci „când se fură din asfalt, din beton, din materiale, se fură din siguranța celor care merg zilnic pe drumuri”. „Acolo unde autoritățile publice în relația cu agenții economici tratează furtul din banul public ca pe o „afacere șmecheră” se pare că trăim un eșec moral profund. (…) Nu putem repara peste noapte un sistem viciat, dar avem obligația să-l facem să funcționeze corect”, a adăugat ministrul, menționând că „programele ministerului vor avea continuitate doar acolo unde există integritate, profesionalism și respect pentru lege”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: