Andrei Mardari / NewsMaker

„În zilele următoare vom prezenta un program de compensații”. Alaiba, despre cererea lui Recean care vizează companiile din Moldova

Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a anunțat că în zilele următoare va fi prezentat un program de compensații „pentru menținerea competitivității companiilor și reducerea riscurilor de creștere a inflației”. Anunțul a fost făcut urmare a solicitării premierului Dorin Recean de a identifica companiile „care produc produse alimentare și competivitatea cărora poate să fie afectată în rezultatul creșterii tarifelor la energia electrică”. Alaiba a adăugat că responsabilii sunt deja în proces de identificare a companiilor. „Ne concentrăm, în primul rând, pe susținerea companiilor care produc produse alimentare și mărfuri de primă necesitate pentru populație”, a precizat oficialul. 

Suntem mereu alături de antreprenori, dar acum, în această perioadă dificilă, sprijinul nostru trebuie să fie cu atât mai important. Așa cum a precizat și prim-ministrul, Dorin Recean, în zilele următoare vom prezenta un program de compensații pentru menținerea competitivității companiilor și reducerea riscurilor de creștere a inflației. Suntem deja în proces de identificare a companiilor care au cea mai mare nevoie de sprijin, asigurându-ne că nu vor fi împovărate de costuri exagerate. Ne concentrăm, în primul rând, pe susținerea companiilor care produc produse alimentare și mărfuri de primă necesitate pentru populație”, a scris Alaiba pe o rețea de socializare.

Pe 30 decembrie, Recean a cerut ministrului Muncii și Protecției Sociale să vină cu măsuri suplimentare de susținere a populației „imediat ce ANRE va decide asupra noilor tarife”. Totodată a solicitat Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să identifice companiile „care produc produse alimentare și companiile competivitatea cărora poate să fie afectată în rezultatul creșterii tarifelor la energia electrică”. Ultimele, a comunicat Recean, vor fi susținute în două moduri. În reacție la solicitarea lui Recean, ministrul Muncii și Protecției Sociale a declarat că în luna următoare va fi comunicat modul în care compensațiile pentru luna ianuarie „vor reflecta creșterile de tarif atât la energia termică și eventuale creșteri de tarif pentru energia electrică”. Detalii AICI.

Înainte de aceasta, pe 26 decembrie, Recean a anunțat că a avut o discuție cu principalele companii și asociații de business din Republica Moldova. Discuția a vizat „situația actuală în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică a țării”. În context, premierul a declarat că „Guvernul va veni săptămâna viitoare cu un program de compensații pentru a menține competitivitatea companiilor moldovenești, dar și pentru a reduce din potențialul inflaționist”.

***

Pe 26 decembrie, Termoelectrica și CET Nord au solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifelor pentru energia termică livrată consumatorilor. Conform cererilor depuse, Termoelectrica a propus o majorare de 740 de lei, ridicând prețul unei gigacalorii (Gcal) la 2.564 lei (fără TVA). CET Nord a cerut o creștere de 793 de lei, ceea ce ar însemna un tarif de 2.612 lei/Gcal (fără TVA) pentru locuitorii municipiului Bălți. Motivul invocat de cele două companii pentru aceste solicitări este creșterea costurilor la gazele naturale, care au impact direct asupra prețului final al energiei termice. Solicitările vor fi examinate de ANRE, care urmează să elaboreze un proiect de hotărâre în acest sens. Detalii AICI.

Amintim, înainte de aceasta – pe 29 noiembrie, ANRE a aprobat tarife noi pentru gaz. Potrivit deciziei, începând cu 1 decembrie, consumatorii achită 16 lei și 74 de bani (cu TVA) pentru un metru cub de gaz – cu 27,5% sau cu 3 lei și 62 de bani mai mult. Detalii AICI. Urmare a deciziei ANRE, autoritățile au anunțat că începând cu luna decembrie, consumatorii casnici vor avea compensații pentru gaze naturale mai mari. Detalii AICI și AICI.

Pe 18 decembrie, premierul Dorin Recean a declarat că, în cazul în care Rusia nu va livra gaze naturale în stânga Nistrului, tarifele la energia electrică vor fi majorate. În acest sens, a adăugat oficialul, statul va acorda compensații suplimentare. Detalii AICI. Precizăm în context că între timp, pe 28 decembrie, Gazprom a expediat către Moldovagaz – companie fiică pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care sunt direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: